Plen
Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/11-03-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-01-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 02-03-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2016

33. Dezbaterea Propunerii legislative pentru declararea zilei de 10 mai - Ziua Declarării Independenței României (Pl-x 616/2013). (rămasă pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 616/2013

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

32. Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 10 mai - Ziua Declarării Independenței României.

Inițiatorii? Domnul Știrbu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

V-aș fi recunoscător dacă mi-ați acorda două minute atenție.

Sunt la al doilea mandat de parlamentar și timp de opt ani de zile eu n-am crezut că voi trăi anumite momente de care n-aș vrea să vorbesc astăzi aici, în această instituție.

Am depus o inițiativă legislativă care se intitulează "Declararea zilei de 10 mai - Ziua declarării independenței României".

De ce expunerea de motive este destul de amplă, dar am să mă rezum la câteva lucruri din această expunere de motive.

Timp de foarte mulți ani, între 1877 și 1947, până la abdicarea Regelui Mihai I, ziua de 10 mai a fost sărbătorită ca declarare a zilei de independență a românilor.

După 1947, comuniștii, care au preluat frâiele și conducerea statului român, au interzis, în cărțile de istorie, în comunicarea publică se vorbească de regi, monarhie, regi, regine, regate ș.a.m.d. și implicit de data de 10 mai, ca zi a independenței câștigate a României, obligând pe toți cei ce se declarau profesori în istorie și pe istoricii momentului să spună că ziua de 9 mai este adevărata Zi a Independenței României, ca nu cumva să aibă vreo legătură cu Ziua Monarhiei, deci de pe 10 mai.

Nu negăm, de la acest pupitru, că, pe 9 mai, în Camerele reunite, marele, marele Mihail Kogălniceanu a spus: "Suntem o națiune de sine stătătoare, suntem o națiune independentă."

Dragi colegi,

Am depus această inițiativă legislativă care a mers la Comisia pentru muncă din Camera Deputaților. Repet: Comisia pentru muncă.

Ce au făcut colegii noștri de la Comisia pentru muncă? Au schimbat fondul și esența acestei legi. Această lege nu se mai numește, nu mai oficializează ziua de 10 mai ca Ziua Independenței României. Nu. Comisia pentru muncă, care trebuia să spună dacă există vreun impact asupra Codului muncii ca această zi, fiind declarată zi liberă sau nu, această comisie a spus nu. Legea trebuie să se modifice, fondul și în esența ei să nu mai fie 10 mai Ziua Declarării Independenței, să fie ziua de 9 mai. Bun!

Eu o să iau cuvântul și la dezbateri generale și o să vă dau citire unei liste de mari personalități, mari personalități ale istoriei noastre și mari personalități ale României contemporane, care au semnat o petiție, dragi colegi, prin care solicită ca această inițiativă legislativă ori să fie respinsă, dacă Comisia pentru muncă își menține punctul de vedere ca fiind 9 mai Ziua Independenței, ori dacă nu, să o retrimitem la comisie, să repunem adevărul istoric pe adevăratul făgaș.

Repet: niciodată, absolut niciodată în istoria României, ziua de 9 mai - între 1877-1947 - nu a fost sărbătorită pe 9 mai.

Totodată, dacă noi astăzi, aici, legalizăm, legiferăm ceea ce comuniștii, între 1947 și 1989, au susținut, atunci noi putem spune că suntem, într-adevăr, demni urmași ai Partidului Comunist Român.

Vă mulțumesc tare mult, domnule președinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Din partea Guvernului, am înțeles.

Voci din sală:

Ce treabă are Guvernul? Nu este inițiator Guvernul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă, în ce calitate? Nu sunteți nici inițiator, n-am cum să vă dau cuvântul.

Comisia, vă rog. Domnul președinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul a vorbit în comisie. Deocamdată procedurile parlamentare sunt altfel.

Raport de înlocuire asupra propunerii legislative pentru declararea zilei de 10 mai - Ziua Declarării Independenței României.

În urma reluării dezbaterilor în ședința comisiei din 9 februarie 2016, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - un vot împotrivă și o abținere - adoptarea cu amendamente a propunerii legislative, în sensul modificării datei de 10 mai cu data de 9 mai, pentru respectarea adevărului istoric.

În acest sens, membrii comisiei au hotărât ca raportul comisiei să fie însoțit de documentele care au stat la baza luării deciziei de adoptare cu amendamente a inițiativei legislative, respectiv: Monitorul Oficial al României nr. 109/14/26 mai 1877 - sumarul ședinței Senatului de zi și de seară de la 9 mai 1877; Monitorul Oficial al României nr. 118/27/8 iunie 1877 - ședința Adunării Deputaților de la 8 mai 1877; Monitorul Oficial al României nr. 135/16/28 iunie 1877 - mesajele domnești pentru închiderea Corpurilor Legiuitoare.

Amendamentele se regăsesc în Anexa nr.1, iar documentele se regăsesc în Anexa nr.2. Anexele fac parte integrantă din prezentul raport.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 9 decembrie 2013.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Menționăm că prezentul raport înlocuiește rapoartele comisiei cu nr. 4c-7/168/31 martie 2015 și nr. 4c-7/291/07 decembrie 2015.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedură, domnul Dobre.

Video in format Flash/IOS

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

În numele Grupului PNL, vă propun să supuneți la vot propunerea președintelui Comisiei pentru cultură, respectiv retrimiterea la comisiei a acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot. Propunerea de retrimitere la comisie, din partea liderului Grupului PNL.

Vot pentru? 37 de voturi pentru.

Împotrivă? 53 împotrivă.

Abțineri? Una.

Prezenți și nu votează? Unu.

Propunerea a fost respinsă.

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Știrbu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie să vă dau citire câtorva nume ale acestor mari personalități contemporane care susțin că ziua de 10 mai este ziua în care s-a serbat Ziua Independenței și s-a declarat Ziua Independenței: Neagu Djuvara - istoric, Alin Ciupală - profesor universitar la Facultatea de istorie, Universitatea București, Adrian Niculescu - conferențiar universitar doctor titular - Catedra de istorie, Facultatea de Științe Politice, fost consilier al ministrului PSD Ionuț Vulpescu, Vlad Nistor - profesor universitar, doctor istoric, Stelian Tănase - doctor în sociologie, politică, scriitor, analist politic, Andrei Țăranu - conferențiar universitar doctor, Facultatea de Științe Politice, Armand Gosu - "Revista 22", conferențiar universitar doctor, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, Andrei Manolescu - redactor șef adjunct "Dilema veche", Alexandru Radu - Sfera politicii, profesor universitar doctor, Facultatea de Științe Politice și sunt, iată, un număr foarte mare de personalități care au semnat această petiție.

Dragi colegi,

Din acest moment, cei care ați semnat sau care ați votat sau care veți vota pentru această modificare a Comisiei pentru muncă, vreau să vă informez, din acest moment, nu aveți niciun drept, în situația în care, la o dezbatere politică, vreun contracandidat, vreun adversar politic vă va spune că sunteți urmașii Partidului Comunist, nu aveți niciun drept să spuneți că acel om nu are dreptate.

Vă mulțumesc.

Voci din sală:

Nu ți-e rușine? Tu ce ai fost?

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Procedură, domnul lider Nicolăescu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Am rugămintea la dumneavoastră să respectați Regulamentul, și anume, art. 108 alin. (1) spune în felul următor: "Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisie, admise și respinse."

Dar alin. (2) spune așa: "În cursul dezbaterilor - ceea ce noi facem acum - deputații, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament."

În acest sens, vă rog să permiteți reprezentantului Guvernului, în conformitate cu regulamentul, atunci când terminăm dezbaterile generale și ajungem la amendamente, să dați cuvântul reprezentantului Guvernului.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Și eu vă mulțumesc.

Voci din sală:

Așa da. E corect. Când vine vremea, nu când vreți voi!

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Solomon.

Donul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Gigel Știrbu a fost ministrul culturii și noi n-avem nicio vină. A citit dintr-o listă de personalități indiscutabile ale culturii române, aș putea veni și eu să citesc o altă listă de istorici care susțin ceea ce am hotărât noi, dar o să citez din Carol I, la 1877 domnitor al României. Și spune așa: "Constatând imperioasa necesitate de a ne asigura viitorul, de a feri țara noastră de solidaritatea faptelor și greșelilor străine, de a fi și noi un stat de sine stătător și răspunzător numai de actele noastre și contând pe sentimentele de dreptate, pe binevoitorul sprijin al puterilor garante, dumneavoastră, în ziua de 9 mai, ați proclamat independența completă a României. Nu v-ați oprit în simpla rostire a acestui mare vot național. Dumneavoastră ați dat Guvernului meu toate mijloacele pentru ca însuși, cu arma în mână, să poată lucra ca acel vot să devină o realitate.

Dumneavoastră ați dat miniștrilor mei un concurs patriotic și constant în satisfacerea trebuințelor țării".

Este citat din Mesajul Tronului adresat Senatului României în data de 15 iunie 1877, data când se încheia sesiunea extraordinară a Parlamentului României, convocată la sfârșitul lui martie de către domnitorul țării pentru reglarea situației destul de tensionate de la Dunăre.

Parlamentul votase o moțiune pe 29 aprilie 1877 prin care se proclama războiul față de Poarta Otomană. Începuseră conflictele de pe linia Dunăre-Calafat-Vidin și așa mai departe.

Între timp, trupele țariste trecuseră prin Țara Românească spre Sudul Dunării și la 9 mai, convocat fiind de un deputat, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu vine și răspunde interpelării spunând în răspunsul său că "fiind dată situația de la 29 aprilie 1877, România este stat independent". Având o propunere din rândul deputaților s-a votat acest lucru, Senatul s-a întrunit de urgență în aceeași zi, după-amiază. Există extras din stenograma ședinței de seară a Senatului și a votat aceeași moțiune. A doua zi, la Palat regele a mulțumit, dar n-a semnat nimic.

Pentru că, stimații mei colegi liberali, nimeni nu contestă datei de 10 mai adevărata valoare istorică, și anume împlinirea cerințelor adunărilor ad-hoc de la 1858, când, printre multe alte cerințe, a cincia era, domn străin.

La 1866, la 10 mai, Carol depunea jurământul în fața țării și în fața Adunării Deputaților fiind încoronat ca domnitor al României. Urma apoi Constituția, care a fost una dintre cele mai bune din istoria țării noastre.

Nu a contestat nimeni valoarea simbolică și istorică a datei de 10 mai, dar nu putem veni aici, datorită unor sentimente mai mult decât politice, să schimbăm istoria prin legi și decrete, pentru că n-am fi cu nimic mai buni ca Roller, stimați colegi liberali.

Adevărul istoric este aici și este reliefat și de scrierile lui Nicolae Iorga (Aplauze.) și ale lui Ioan Scurtu, marele academician, specialist în această perioadă de istorie.

Din păcate, ceea ce dumneavoastră, ceea ce dumneavoastră...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu dialogați cu sala...

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian Solomon:

...ceea ce dumneavoastră, prin inițiativa domnului Gigel Știrbu încercați să faceți este să modificați istoria României.

Nu putem permite lucrul acesta.

N-are rost să ne înflăcărăm, să apărem toți aici în dezbatere cu fel de fel de argumente care mai de care mai politice, dar nici aserțiunea că pe 10 mai 1881 a fost proclamat regatul nu ține, pentru că regatul a fost proclamat de către Parlament în 18 martie 1881.

Pe 10 mai 1881 s-a încoronat Carol ca rege al României purtând acea coroană făcută din tunurile de la Vidin.

Ceea ce vă rog pe dumneavoastră, să mergeți să citiți puțin, vreau să-i spun domnului Nistor, dar tuturor celorlalți, inclusiv inițiatorului, să citească tot ceea ce s-a scris pe această temă, să tragă singuri concluzia și apoi să vină să arunce cu bolovani în cei care țin la adevărul istoric. Să fie respectat chiar și printr-o lege și o hotărâre a Parlamentului nostru.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Știrbu, drept la replică.

Vă rog, drept la replică, un minut.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Am înțeles argumentele Domniei Voastre, domnule președinte, înțeleg că eu, unul, trebuie să mai citesc. Sunt de acord cu dumneavoastră. Toți trebuie să mai citim. Toți trebuie să mai citim, dar trebuie să vă informez, domnule președinte, că în urma expozeului dumneavoastră eu voi face o scrisoare către toate aceste personalități pe care vi le-am citit mai devreme și le voi informa că și Domniile Lor trebuie să mai citească.

Vă mulțumesc tare mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul profesor, vă rog.

Drept la replică sunteți, da?

La dezbateri generale. Vă rog, domnule președinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Vlad Nistor:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă mărturisesc cu maximă sinceritate că această dezbatere dacă n-ar fi tristă ar fi ridicolă, pentru că domnul președinte, antevorbitorul, nu domnul președinte al Comisiei pentru cultură, ci domnul președinte al Comisiei pentru muncă, a invocat, pe bună dreptate, niște documente autentice pe care niciun om cu mintea la el nu le poate contesta, dar nu aceasta este miza acestei discuții.

Miza acestei discuții este cu totul alta: vreme de generații întregi independența națională a României a fost aniversată în ziua de 10 mai. Ziua în care cancelariile internaționale au luat act de declararea independenței de stat a fost ziua de 10 mai.

Noi, aici, discutăm despre evenimente care au valoare simbolică pentru o națiune, și nu despre documentele nude pe care le putem invoca într-o dezbatere științifică, nu într-una simbolică, cum este cea la care ne referim acum.

Prin discuția pe care o purtăm riscăm să comitem noi, Parlamentul de astăzi al României, o nouă eroare, pe care un Parlament de la începutul anilor ’90 a comis-o atunci când a făcut stema aceasta care nu are semnul esențial, semnul de putere, de autoritate a statului român, care era dat de coloana de oțel, coloana de oțel scoasă de pe capul vulturului, pentru că avea o conotație care în acel moment era nepotrivită pentru o societate foarte, extrem de comunistă încă.

Eu vă întreb cu sinceritate: credeți că noi intrăm... ne mai aflăm la începutul anilor ’90 sau că am evoluat puțin? Repet: nu e vorba de date istorice. Autentice cele prezentate, nu contest. E vorba de valoarea simbolică și de tradiția acestui popor.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Drept la replică, domnul Solomon.

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian Solomon:

Da. Domnul profesor are dreptate, dar am făcut anul trecut această reparație. Există o zi de sărbătoare națională - 10 mai. Că nu am definit noi, acolo, despre ce este vorba, este poate talentul legiuitorilor de la momentul mai 2015, de a lăsa tuturor celor care au ceva de sărbătorit pe data de 10 mai ocazia să o facă.

Este clar că ceea ce spunea domnul profesor, că Marile Puteri au luat act a doua zi sau notă a doua zi de acest lucru nu poate fi susținut decât pe bază de logică istorică, dar nu întotdeauna ceea ce este logic este și arheologic.

Marile Puteri au luat act în momentul semnării Tratatului de la Berlin, de după Războiul de independență, adică prin mai 1878. Toți reprezentanții puterilor garante erau în permanență prezenți la lucrările Senatului și Adunării Deputaților, și acest lucru se poate vedea, pentru că spre deosebire de acum, prezența invitaților era foarte clar specificată în stenograme. Și în sumarul ședinței de seară de la Senat sau a ședinței Adunării Deputaților puteți vedea că și reprezentanții Marilor Puteri garante erau prezenți în sală, luând act pe loc de ceea ce hotăra Parlamentul, ceea ce trebuie, totuși, să înțelegem cu toții până la urmă.

Nimeni nu dorește să ia din meritele regelui Carol, nimeni nu vrea să ia din meritele cuiva prin această reglementare strictă pe documentul istoric și pe datele istorice pe care le avem.

Vrem, totuși, să dăm Cezarului ce e al Cezarului, iar Cezarul trebuia să-și obțină independența pe câmpul de luptă. Nu vin aici cu discursuri de istorie contrafactuală. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu câștigam războiul de independență? Și atunci să-mi spuneți dumneavoastră cine mai lua act, cum lua act și ce valoare istorică avea actul de la 9 mai 1877? (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Din partea... domnul deputat Mircovici.

Domnule deputat, aveți doi vorbitori la dezbateri generale la PNL.

Inițiatori au fost. Am întrebat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnelor și domnilor colegi,

N-aș fi vrut să iau cuvântul pentru că punctul de vedere mi l-am exprimat la ședința Biroului permanent, când am făcut inclusiv o critică asupra faptului că Biroul permanent a repartizat, din rațiuni de zi liberă, această inițiativă legislativă Comisiei pentru muncă, și n-a repartizat-o, probabil, comisiilor reunite pentru apărare și pentru cultură, așa cum ar fi fost normal. Pentru apărare pentru că sângele soldaților a fost vărsat pentru Independența de stat a României și pentru cultură pentru că este o problemă de cultură deja când vorbim de un eveniment petrecut acum peste o sută și ceva de ani.

Dar, pe de altă parte, așa cum am spus și la ședința Biroului permanent, doamnelor și domnilor, o spun și acum: există acel proverb că istoria, de regulă, se scrie cu creionul în primii 50 de ani.

Noi am trecut deja de mult de acești 50 de ani de la acel moment produs, și eu îmi aduc aminte și vă rog să mă contrazică cineva cu documente din presa vremii, dacă nu am dreptate, că a fost instituită inclusiv medalia care a fost dată militarilor pe vremea lui Ceaușescu și care se numea "Centenarul Independenței de stat a României" și pe această medalie cu centenarul Independenței de stat a României scria: 8 mai 1877 - 8 mai 1977.

Deci, Partidul Comunist n-a făcut nimic altceva decât exact inversul a ceea ce vrem să facem noi acum, dar nu ca activitate, ci numai ca zi. A mutat ziua de 9 mai, ziua reală a independenței de stat a României, în 8 mai, când era ziua Partidului Comunist.

Noi, acum, vrem, printr-o reglementare legală, să modificăm ziua de 9 mai, s-o aducem în 10 mai, când era Ziua Monarhiei.

Am tot respectul față de toți semnatarii acestui moment de 10 mai, dar nu mă poate acuza nimeni, cel puțin din acest punct de vedere, drept comunist, decât prin faptul că am trăit în acele evenimente.

De la această tribună m-am luptat pentru drepturile militarilor din armata regală care au fost dați afară, pentru a le recunoaște niște drepturi, și am făcut-o în condițiile în care Revoluția a fost în 1989 și acestor militari, dați afară pentru că au făcut școala în Germania și s-au luptat pentru țară în Rusia, nu li s-a recunoscut un drept care trebuia să li se recunoască din 1990. De-abia de către Parlamentul nostru anul trecut acest drept a fost recunoscut, când mai trăiau câțiva dintre ei și când am vrut să-l sun pe președintele asociației, să-i spun că în sfârșit, legea a fost votată de Parlament, mi-a spus familia că a murit cu două săptămâni înainte.

Deci, nu mă poate acuza nimeni de acest lucru, dar este un element evident, dovedit. Sigur că 10 mai a fost o zi de fast pentru că era Ziua Regalității și, în mod evident, la momentul respectiv avea pondere mai mare decât ziua de 9 mai. Dar vreau să vă mai dau un exemplu din istorie și cu asta am terminat. Pe data de 12 octombrie, Armata Română după război, sărbătorea Ziua Armatei Române.

În 1957 trupele rusești s-au retras. Trupele sovietice s-au retras din România și la momentul respectiv a avut suficientă inteligență politică conducerea comunistă de atunci a României și a instaurat ziua de 25 octombrie, ca Zi a Armatei Române, în onoarea celui care o comanda în război, respectiv Regele Mihai. Deci nu putem să spunem că poporul român este lipsit de inteligență, și să nu ne furăm căciula din motive politice nici în momentul de față.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Firczak.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că se spun foarte multe de la acest microfon, pro și contra declarării zilei de 10 mai ca zi de sărbătorire a Independenței de stat a României.

Sigur că domnul deputat Solomon, în rigoarea datelor prezentate, a avut perfectă dreptate. Sigur că domnul profesor Nistor, în spiritul problematicii, a avut perfectă dreptate.

Noi trebuie, totuși, să ne gândim la un singur lucru: dacă sărbătorim ziua de 10 mai ca zi în care se sărbătorește și Independența de stat a României, atunci, într-adevăr, dăm Cezarului ce e al Cezarului și lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu, așa cum a spus și Mântuitorul nostru Iisus Cristos, pentru că modernizarea României, dacă o recunoaștem, dacă nu o recunoaștem putem să spunem că nu e așa, se datorează faptului că tronul României, inițial prin domnitorul Carol, apoi prin regele Carol, se datorează Casei Regale a României în cea mai mare parte.

Cineva ar putea să aducă și contraargumente și să spună că există și lumini și umbre în istoria monarhiei românești. Așa este, dar cel puțin trei regi: Carol I, Ferdinand și Mihai merită recunoștința noastră, a poporului român pentru felul în care în fruntea statului român și-au slujit țara, iar aici, pentru că juriștii vorbesc despre litera și spiritul legii, noi cred că trebuie să vorbim nu neapărat doar în litera istoriei, ci și în spiritul istoriei și, după părerea mea, ca absolvent al Universității Babeș-Bolyai, a Facultății de istorie-filosofie vreau să spun că spiritul istoriei ne îndeamnă să sărbătorim Independența de stat a României la 10 mai.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Cernea și încheiem dezbaterile generale aici.

Domnule deputat...

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Conform Regulamentul și inițiatorul la sfârșit mai are dreptul să mai ia cuvântul o dată, dar trecând peste chestiuni de procedură, stimați colegi, votul pentru Proclamarea Independenței a fost dat în Parlamentul României, în unanimitate. Independența este o chestiune de stat.

Noi ar trebui să adoptăm și astăzi sau într-o altă zi, tot într-o unanimitate sau măcar au o cvasiunanimitate o decizie cu privire la acest lucru. Nu trebuie să-l politizăm, să facem un vot în care, pur și simplu, o majoritate parlamentară conjuncturală să se impună împotriva unei minorități parlamentare conjuncturale.

De aceea, mă așteptam la mult mai mare înțelepciune din partea colegilor. Ideal ar fi fost ca raportul să fie comun cu Comisia pentru cultură. De asemenea, ideal ar fi fost ca acest proiect de lege să țină cont de opiniile experților, de opiniile istoricilor.

Lista aceea de nume este o listă importantă: domnul Djuvara, domnul Adrian Niculescu sunt oameni importanți, istorici. Nu putem să facem abstracție de istorici și să vorbim noi ca istorici aici, de la microfon. Nu e căderea noastră să fim experți în istorie, dar ar fi înțelept să ținem cont de punctul de vedere al istoricilor, să-i chemăm la comisii, să vedem exact cum e cu documentele.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

...cum e cu adevărul istoric și să luăm o decizie, în unanimitate sau cu cvasiunanimitate, consensuală, nu să ne războim politic pe o chestiune de stat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Încheiați, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Închei. Parlamentul este neserios.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat, în calitate de inițiator, înțeleg, da, în încheierea dezbaterilor generale.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Dragi colegi,

Cu jenă am văzut aceste discuții.

Ne batem joc de 70 de ani de istorie, când s-a sărbătorit această zi simbolică, doar din motive personale. Dacă tot Comisia pentru muncă vorbește despre aceste lucruri, rog Comisia pentru muncă să se autosesizeze că pe 24 ianuarie 1859, la Iași, nu s-a întâmplat nimic.

Pe 24 ianuarie 1859, la hotel Concordia, în București, s-a întâmplat adunarea ad-hoc și numirea lui Alexandru Ioan Cuza.

Dragi colegi,

Haideți să nu ne mai ducem la Iași.

Domnule președinte Klaus Iohannis,

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș,

De ce ne mai ducem la Iași, de ce ne mai ducem la Focșani dacă ne uităm doar pe documente. Trebuie să vedem simbolistica acestor zile. De 70 de ani, de la 1877 oamenii au sărbătorit 10 mai fără ceartă.

Haideți, să facem același lucru, să aducem adevărul istoric la masă.

Mulțumesc mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Pe procedură, domnul Solomon.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Procedură.

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian Solomon:

Cu siguranță antevorbitorii au dreptate că trebuia sesizată și Comisia pentru cultură, dar noi nu avem nicio vină. Biroul permanent a sesizat încă din 2013 Comisia pentru muncă. A fost retrimis raportul de 5 ori la comisie, ceea ce face ca din punct de vedere regulamentar să nu mai avem ieșire decât printr-un vot astăzi.

Că va fi favorabil, că va fi împotriva modificării inițiativei domnului Gigel Știrbu, rămâne de văzut ce va decide majoritatea, dar, repet, nimeni nu împiedică pe nimeni pe 10 mai să sărbătorească ce dorește, inclusiv independența Republicii Coreea, dacă dorește.

Ceea ce spuneți dumneavoastră aici, că de ce se sărbătorește la Focșani, la Iași, sau de ce nu se sărbătorește numai la București 24 ianuarie, este pentru că la Focșani, prin Convenția de la Paris, era comisia centrală care avea rol de armonizare a legilor din cele două principate unite.

La Iași era domnul ales, și anume Alexandru Ioan Cuza; și la București se sărbătorește. Eu vă mai spun că se sărbătorește și la Bârlad, de unde provine Alexandru Ioan Cuza, acolo fiind născut și probabil oriunde în țara aceasta vrea cineva să sărbătorească Mica Unire o poate face. Legea nu interzice lucrul acesta.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Un minut, domnul Calimente și am încheiat dezbaterile generale.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihăiță Calimente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să fiu scurt. Nimeni nu contestă documentele pe care le-a citit domnul Solomon. Nimeni nu contestă data de 9 mai, dar nu despre asta este vorba aici, pentru că așa cum spunea Domnia Sa, însuși regele Carol I vorbește de data de 9 mai.

Noi avem, astăzi, de sărbătorit un lucru pe care l-a stabilit Parlamentul de atunci, care și el știa că s-a votat la 9 mai, și regele Carol... și s-a sărbătorit data de 10 mai.

Eu asta vreau să sărbătoresc, și nu ce stabilește domnul Solomon.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea legii și a inițiativei legislative.

Dacă la titlu sunt obiecții, comentarii? Nu. Adoptat.

La art. 1 dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.

N-a solicitat.

Domnule lider, dacă vrea cineva, solicită. Nu... Sunteți de la Guvern dumneavoastră.

(Reprezentanta Ministerului Culturii solicită să ia cuvântul.)

Nu. Adoptat.

Articolul...

Poftim?

Vă rog, doamnă, luați cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Corina Șuteu (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Vă mulțumesc.

N-am să fac decât să reiau o parte dintre argumentele care au fost făcute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să vă prezentați, doamnă.

Video in format Flash/IOS

Doamna Corina Șuteu:

Corina Șuteu, secretar de stat în Ministerul Culturii și reprezint un punct de vedere care este și al Ministerului Culturii și de astăzi și al Guvernului.

Aș vrea doar să menționez că din ...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,

Am o rugăminte la dumneavoastră.

Doamna secretar de stat,

Deci, sunt la art. 1 pct. 2, aici vreți să interveniți?

Video in format Flash/IOS

Doamna Corina Șuteu:

Pot să-mi exprim un punct de vedere, domnule președinte, sau nu?

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă...

Video in format Flash/IOS

Doamna Corina Șuteu:

Aș dori să precizez un lucru, domnule președinte și domnilor deputați.

Doamnelor și domnilor deputați.

Așa cum este, într-adevăr, un fapt istoric că Proclamarea Independenței este pe 9 mai este, de asemenea, o realitate istorică considerăm că în perioada 1878 - 1947 Independența României, deși proclamată pe 9 mai, contemporanii evenimentului, lucru care s-a mai spus aici, cei care au realizat dezideratul independenței au decis sărbătorirea ei pe 10 mai.

Și noi considerăm că și acest tip de adevăr istoric trebuie luat în considerare. Firește, această zi de 10 mai este o zi care se sărbătorește în paralel cu aniversarea urcării pe tron a principelui Carol și dacă înaintașii au sărbătorit Ziua Independenței, încă o dată, fapt istoric, pe care ei l-au votat și ei l-au decis, aceasta înseamnă că a fost voința lor și considerăm că ea reprezintă voința celor care au înfăptuit, de fapt, independența României.

După 30 decembrie, vă reamintesc, regimul comunist a decis ca 9 mai să fie ziua de sărbătorire a Proclamării Independenței pentru a rupe legătura cu trecutul și pentru a rupe legătura cu abordarea înaintașilor.

De aceea, noi considerăm că nu suntem în fața unei dispute de ordin istoric, datele istorice fiind clare, așa cum am spus.

Considerăm că este o decizie politică în care numai dumneavoastră hotărâți dacă este sau nu relevantă cu adevărat, simbolic și cultural, și istoric, schimbarea acestei date.

Reluarea tradiției istorice dintre anii 1878 - 1944 presupune modificarea titlului inițiativei legislative în forma: "Lege privind declararea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței", deci, nu ca "ziua Proclamării Independenței", ci ca "Ziua Independenței", și aceasta reprezintă decizia dumneavoastră.

Aceasta și în contextul în care România este singura țară din Uniunea Europeană care nu sărbătorește oficial Ziua Independenței.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Continuăm.

Art. 1 - Obiecții, comentarii? Adoptat.

Art. 2 - Obiecții, comentarii? Adoptat.

Legea merge la votul final.

Suspendăm ședința de dezbateri.

Ne vedem la votul final, la ora 14,00.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 21 ianuarie 2020, 4:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro