Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/22-03-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 14-03-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2016

    Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților;  

Ședința a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Laurențiu Chirvăsuță și Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimați colegi.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 379 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 198 de deputați.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 14, și miercuri, 16 martie; programul de lucru pentru perioada 14-19 martie 2016; lista rapoartelor depuse în perioada 8-14 martie 2016 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

În conformitate cu art. 206 din Regulament și potrivit ordinii de zi și programului de lucru, în ședința de astăzi, între orele 16-17, în cadrul Orei prim-ministrului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al ALDE, cu tema: "Criteriile în desemnarea noilor prefecți".

Având în vedere prevederile regulamentare și propunerile Biroului permanent și Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, vă prezint procedura de desfășurare a dezbaterilor și timpul maxim de desfășurare alocat, după cum urmează: prezentarea temei de reprezentantul Grupului parlamentar al ALDE, timp alocat 5 minute; prezentarea, de domnul prim-ministru, a punctului de vedere al Guvernului, timp alocat 5 minute; dezbateri din partea grupurilor politice parlamentare și a reprezentantului deputaților neafiliați - 5 minute pentru fiecare grup parlamentar și două minute pentru reprezentantul deputaților neafiliați; iar în finalul dezbaterii dăm cuvântul domnului prim-ministru, pentru a răspunde intervențiilor, 5 minute.

Dacă sunt observații sau obiecții? Nu.

Supun, în aceste condiții, votului...

Cine este pentru? Rog secretarii...

Cine este pentru, vă rog, secretarii? Vă rog să anunțați. 196 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu.

Înainte de a începe dezbaterile, avem informare...

 
Video in format Flash/IOS Informare privind activarea domnilor deputați Tudor Ciuhodaru, Liviu Codîrlă, Ștefan-Petru Dalca, Adrian-Nicolae Diaconu, Ion Pârgaru, Radu Stroe, precum și a doamnei deputat Liliana Mincă în Grupul parlamentar al PSD;  

Domnul deputat Ciuhodaru Tudor ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Liviu Codîrlă, deputat în Colegiul nr. 2, Circumscripția electorală nr. 38, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Dalca Ștefan-Petru, deputat în Circumscripția electorală nr. 2, Arad, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Diaconu Adrian-Nicolae, deputat în Colegiul nr. 8 din Circumscripția electorală nr. 37, Timiș, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Doamna deputat Mincă Liliana, deputat în Circumscripția electorală nr. 7, Botoșani, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Pârgaru Ion, deputat în Circumscripția nr. 16, Dâmbovița, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Video in format Flash/IOS Informare privind activarea domnului Vasile Popeangă ca independent;  

Domnul deputat Popeangă Vasile, deputat în Circumscripția electorală nr. 20, Gorj, va activa, începând din data de 9 martie, ca deputat independent în grupul neafiliaților, reprezentând Partidul Mișcarea Populară.

Video in format Flash/IOS Informare privind activarea domnilor deputați Tudor Ciuhodaru, Liviu Codîrlă, Ștefan-Petru Dalca, Adrian-Nicolae Diaconu, Ion Pârgaru, Radu Stroe, precum și a doamnei deputat Liliana Mincă în Grupul parlamentar al PSD;  

Și domnul deputat Stroe Radu, ales în Circumscripția Ilfov, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Alte intervenții din partea colegilor dacă sunt? Nu.

Video in format Flash/IOS Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 19/2016)  

2. Următoarea, avem o hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente.

Dacă la preambul sunt observații? Nu.

La articolul unic dacă sunt observații? Nu.

Doamna deputat Gabriela-Maria Podașcă, domnul deputat Mihai Sorin Grindeanu, domnul deputat Călin-Vasile-Andrei Matei și domnul deputat Eugen Constantin Uricec, desemnați ca membri ai Comisiei pentru cultură.

Dacă sunt observații? Nu.

Supun votului dumneavoastră această hotărâre.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu.

Cu 195 de voturi pentru... Dalca, bun, și Mincă Liliana, da.

Video in format Flash/IOS Dezbateri politice, cu participarea prim-ministrului, domnul Dacian Julien Cioloș, la solicitarea Grupului parlamentar ALDE, cu tema Criteriile în desemnarea noilor prefecți;  

Încep dezbaterile, dau cuvântul domnului deputat Daniel Constantin, reprezentant al Grupului parlamentar al ALDE, pentru prezentarea temei dezbaterii politice.

Domnule deputat, aveți 5 minute. Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Constantin:

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să vă spun că mă bucur să avem astăzi o discuție despre o chestiune care ține de activitatea Guvernului, dar ca orice altă decizie pe care Executivul o ia nu numai în această perioadă, când avem un Guvern de tehnocrați, dar în general, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, așa cum s-a spus în art. 206, toate aceste decizii sunt supuse controlului parlamentar.

Mă bucur și-i mulțumesc domnului prim-ministru că a decis să vină astăzi în fața plenului Camerei Deputaților, de altfel, o obligație, de asemenea, prevăzută în mod foarte clar, explicit, de Regulamentul Camerei Deputaților.

Aș vrea, domnule prim-ministru, să vă spun, încă de la începutul dezbaterii de astăzi, că motivul pentru care Grupul ALDE a solicitat prezența dumneavoastră în plen ține nu neapărat de schimbările operate la nivelul prefecților, ci de numirile pe care Executivul le-a făcut în această perioadă și, mai ales, de criteriile necunoscute pentru noi care au stat la baza acestor decizii.

Vreau să vă spun, de asemenea, de la început, că îmi dau seama, este atributul Guvernului să-și nominalizeze în teritoriu reprezentanții, astfel încât să aibă o colaborare foarte bună, de aceea n-am vrut să comentez foarte mult schimbările pe care le-ați făcut. E normal să aduceți oamenii pe care dumneavoastră îi considerați potriviți, deși și aici ar trebui să reamintim publicului și Camerei Deputaților, Parlamentului, câteva lucruri pe care dumneavoastră și colegii dumneavoastră le-ați declarat în această perioadă, și care contrazic ideea de tehnocrație pe baza căreia dumneavoastră ați fost instalat în fruntea executivului.

Așadar, purtătorul de cuvânt al Guvernului spunea, dacă-mi amintesc bine, în luna ianuarie, faptul că aceste schimbări s-au făcut ca urmare a unei evaluări pe care Ministerul de Interne a realizat-o, evaluare care, în baza transparenței pe care ați invocat-o aproape de fiecare dată, considerăm că ar trebui să fie o informație publică, astfel încât să ne dăm seama de ce și cum ați schimbat prefecții respectivi.

Am apreciat, de asemenea, în primele zile ale Guvernului dumneavoastră, dar și înainte, faptul că domnul prim-ministru nu părea că intenționează ca, după ce va fi votat Guvernul, să înceapă o acțiune brutală, așa cum se spunea atunci, de schimbare a administrației, schimbare pur și simplu cantitativă. Atunci se prezenta cu atitudine corectă și normală, din punctul nostru de vedere, și mărturie a acestui lucru stă chiar declarația dumneavoastră, cred, făcută într-o deplasare în județul Argeș, atunci când ați spus în felul următor: "Este esențial ca prefecții care sunt în funcție sau rămân în funcție...", deci și cei care vor fi numiți de dumneavoastră, "...să nu fie membri de partid". O să mă opresc aici cu declarația, pentru că aceasta este practic esența discuției pe care ar trebui s-o avem astăzi în fața plenului Camerei Deputaților.

Am constatat cu surprindere că numirile făcute, din păcate, au o puternică influență politică. Constatăm că au fost instalați în funcție prefecți și subprefecți, foști membri ai PNL-PDL, actuali membri ai PNL-PDL, care sunt suspendați din funcție sau apropiați ai Partidului Național Liberal, sau, mai bine spus, ai Partidului Democrat Liberal. Și vreau să vă dau doar câteva exemple.

O să încep cu județul din care provin și eu, și anume județul Argeș, acolo unde domnul prefect Soare este membru suspendat în conformitate cu propria declarație, membru suspendat al Partidului Național Liberal.

La Vaslui, despre domnul Daniel Olteanu, președinta, copreședinta PNL declara anul trecut că ar putea fi un candidat al PNL foarte bun la Primăria Bârlad. Deci lucrurile cred că sunt elocvente din acest punct de vedere.

Dan Nechifor, prefect al județului Botoșani, a mai fost prefect susținut tot de același Partid Național Liberal. Cochino Mădălina, prefect al județului Brăila, de asemenea cu sprijinul PNL. Jijie Antonel, la Dâmbovița, susținut în funcția de subprefect, în trecut, de PDL.

Nu vreau să mai comentez foarte multe despre Radu Bud de la Satu Mare, un cunoscut membru al PNL, fost prefect, chiar și candidat pentru funcția de senator sau deputat din partea aceluiași partid.

La fel de problematică, deși aceasta este esența discuției de astăzi, mi se pare și activitatea, domnule prim-ministru, a celor care au fost numiți recent în funcția de prefect.

Și aș vrea să vă dau și aici doar câteva exemple.

Încep cu județul Neamț, acolo unde sunt convins că sunteți la curent, în ultimele zile am avut o criză a apei potabile, pe care prefectul, împreună cu celelalte autorități, credem noi, că puteau s-o gestioneze mai bine. Criza a durat destul de mult, timp în care prefectura, instituție care are un rol major în cazuri de impact asupra siguranței cetățenilor, din păcate, a ținut-o din comunicate în comunicate.

Mai mult decât atât, am constatat că, la prima conferință de presă, doamna prefect a anunțat că mai are nevoie de timp pentru a se documenta cu privire la problemele din județ și că nu și-a pregătit o agendă pentru discuțiile cu presa. Asta se întâmpla nu mai târziu de miercuri, săptămâna trecută.

Tot săptămâna trecută, mai grav decât atât, noul prefect numit de dumneavoastră nu știe nici măcar ce semnează, declară pur și simplu într-o conferință de presă că a luat act de demisia unui primar, a primit în mod cert demisia unui primar, a semnat-o, dar nu-și amintește despre ce primar este vorba.

Al doilea caz la care vreau să fac, de asemenea, o scurtă referire, pentru că e important, din punctul de vedere al imaginii Guvernului României - reprezentanții executivului în teritoriu - și cred că ar trebui să ne preocupe pe toți, fie că suntem în Guvern sau în Parlament, cum este văzută această instituție extrem de importantă.

Domnul Soare, ca și restul reprezentanților Guvernului, în criza bebelușilor, din păcate, n-a făcut nimic. Ba mai mult, pe 25 februarie, adică la o săptămână după ce a fost învestit de Guvern în această funcție, a cerut demisia de onoare a șefei Direcției de Sănătate Publică, doamna Sorina Honțaru, pentru proastă comunicare, în loc să ceară demisia ministrului sănătății, pentru faptul că nu comunică, pentru faptul că a comunicat foarte târziu, pentru faptul că probele pentru a depista cauza îmbolnăvirilor au fost prelevate prea târziu. Ca atare, nu cred că vom putea identifica prea curând sursa îmbolnăvirii bebelușilor.

V-aș întreba, în acest context, pentru a mă apropia de final, cum v-ați propus să depolitizați, așa cum ați susținut, posturile de prefect, ce criterii a avut Guvernul în vedere? Cel puțin la Argeș, cred că nu a fost niciun criteriu, atâta timp, cum vă spuneam mai devreme, cât declarația prefectului este următoarea: "Categoric mă întorc în PNL", o declarație pe care a făcut-o în anul 2014.

Domnule prim-ministru, de ce am insistat, alături de colegii din ALDE, să veniți să explicați aceste schimbări din Guvern?

În primul rând, suntem îngrijorați de această decizie luată de Guvern, deoarece pare că are un vizibil substrat politicianist, prin care se urmărește obținerea de beneficii electorale pentru cei din PDL - PNL.

Prima întrebare în legătură cu tema ridicată, vă întreb foarte sincer, domnule prim-ministru, și cred că e o întrebare adresată Guvernului în ansamblu: sunteți presat de cuplul PNL-PDL să le numiți oameni în funcție? Și întrebarea mea este fundamentată pe declarațiile celor din PNL-PDL care spuneau, în luna ianuarie, vă somau public, cei doi copreședinți, să schimbați toți prefecții, motivând că aceștia au fost numiți de Guvernul Ponta. Sigur că aș fi apreciat acest demers, în ideea de depolitizare, dacă el nu era urmat de numirea unor apropiați din partidul Domniilor Lor.

Este foarte important ca dumneavoastră, în calitate de prim-ministru, să discutați astăzi în Camera Deputaților de ce un Guvern tehnocrat care și-a propus să trateze echidistant ciclurile electorale din acest an, face numiri cu un puternic substrat politic. N-aș vrea să insist, vreau doar să vă spun, din punctul meu de vedere, care este imaginea ...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Constantin:

... care este imaginea... termin într-un minut.

Care este imaginea Guvernului în momentul de față? Ne ocupăm de schimbări de prefecți, de a numi oameni pentru PNL-PDL, în timp ce probleme importante pe care le are Guvernul, pe care le are țara, nu sunt tratate corespunzător.

Și închei, doar enumerând o parte dintre aceste probleme: criza bebelușilor din Argeș, acolo unde, într-un puseu de incompetență, nimeni nu pare să găsească soluția la problema sau cauza îmbolnăvirilor; Legea salarizării, de care nu mai știe nimeni nimic, domnule prim-ministru, de câteva luni de zile, nu mai pun la socoteală faptul că pe 10 februarie trebuia să venim în Parlament cu această lege; fondurile europene, din păcate, sunt blocate. Sunt blocate și marea problemă...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da, mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Constantin:

Închei imediat, domnule președinte.

... Este legată de faptul că v-ați bazat investițiile publice din anul 2016 pe atragerea de fonduri europene, iar acestea sunt puse în pericol.

Aș vrea să închei, sigur că mai sunt multe de spus, poate că este momentul astăzi, odată cu dezbaterea, și de aceea am vrut să avem această discuție, să pornim o nouă reformă în ceea ce înseamnă administrația publică românească. Poate că este cazul ca împreună, într-un consens politic, să ne dăm seama că nu se poate, într-un sistem în care nu avem o susținere politică, să ne dăm seama că numirile de tehnocrați, din păcate, nu aduc lucruri productive pentru țară. Ele nu sunt parte a democrației și poate că ar fi bine să începem o reformă în ceea ce înseamnă instituția prefectului, poate că ar trebui să ne întoarcem, așa cum cred că este normal, ca prefectul să aibă rang de secretar de stat. Poate că astăzi avem un început de discuție, putere și opoziție, cei care susțin Guvernul și cei care nu susțin, pe această temă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dacian Julien Cioloș (prim-ministrul Guvernului României):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mărturisesc că, văzând titlul temei de dezbatere politică propusă, am ezitat să vin în fața dumneavoastră, astăzi, pentru a participa la dezbaterea pe care ați propus-o.

În lectura pe care eu o dau art. 206 din Regulamentul Camerei Deputaților nu văd în ce măsură criteriile în desemnarea prefecților intră în categoria problemelor de interes major pentru viața politică, economică sau socială, fiind o problemă administrativă a Guvernului, conform legislației actuale.

Numirea și eliberarea din funcție a prefecților sunt de competența exclusivă a Guvernului, iar criteriile avute în vedere la numirea noilor prefecți sunt doar o componentă a unui proces de analiză care s-a realizat la nivelul Guvernului prin intermediul Ministerului de Interne. Nu înțeleg să detaliez de la caz la caz rezultatele analizei efectuate, care cade în sfera prerogativelor executive. Așa cum ne arată experiența ultimelor guvernări, eventualele critici punctuale pe acest palier au fost clarificate la nivelul instanțelor de judecată, atunci când au fost contestații, în unele cazuri Guvernul a câștigat, în altele a pierdut. Dar această analiză s-a făcut întotdeauna pe baza legislației și a fost o prerogativă exclusivă a Guvernului, pentru că prefecții sunt reprezentanții Guvernului în teritoriu.

În cazul actualului Guvern, niciun prefect sau subprefect, fixat definitiv pe funcție, prin concurs, nu a fost schimbat. Schimbările au vizat exclusiv prefecți sau subprefecți pe care Guvernul precedent i-a numit temporar, subliniez, temporar, prin exceptare de la regulile prevăzute de lege. Mai doresc să subliniez că prefecții sau subprefecții ce au fost numiți de guvernele precedente, respectând procedura normală prevăzută de lege, sunt doar în număr de nouă prefecți și trei subprefecți. Toți ceilalți, zeci de prefecți sau subprefecți, în total în jur de 90, au fost numiți prin excepție de la procedura normală, evitându-se astfel concursul pentru definitivarea pe post, aceștia putând fi demiși și înlocuiți oricând.

În consecință, ceea ce reprezintă, din punctul meu de vedere, o problemă, într-adevăr, de interes major, în sensul art. 206 din Regulamentul Camerei Deputaților, pentru care vin astăzi în fața dumneavoastră cu toată deschiderea, este situația înalților funcționari publici.

După cum cunoașteți, funcțiile de prefect sau subprefect fac parte din această categorie, alături de cele de inspector guvernamental, secretar general sau secretar general adjunct din ministere sau din agenții. Teoretic, cei care fac parte din această categorie ar trebui să reprezinte o resursă umană de calitate, testată în mod corespunzător, pe care să o folosim ca atare. Aceasta cred că a fost intenția inițială a legislatorului, atunci când s-a definit cadrul de recrutare și de numire a înalților funcționari și a inspectorilor guvernamentali.

Am constatat însă că avem de-a face cu o legislație al cărei spirit inițial a fost deturnat prin numeroase modificări. Mă refer la Legea nr. 188 din 1999 privind Statutul funcționarilor publici și Hotărârea de Guvern nr. 341 din 2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, precum și managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici.

La început, categoria înalților funcționari publici a fost gândită unitar, în care să se acceadă pe baza unui concurs național, pe o funcție vacantă de inspector guvernamental. Ulterior, prin aplicarea mobilității, puteau fi ocupate funcții publice de nivel superior, inclusiv de prefect sau subprefect, dar după ce se trecea printr-un concurs de evaluarea competențelor și doar după ce inspectorii guvernamentali îndeplineau anumite criterii de vechime și de performanță.

Vă îndemn să recitiți forma inițială a Hotărârii de Guvern nr. 341/2007 la care m-am referit mai sus și care, din păcate, nu a fost aplicată niciodată ca atare, în opoziție cu forma actuală și veți constata deturnarea intenției inițiale, logice și unitare spre situația actuală în care se fac concursuri pe post, nu unul național care să ofere posibilitatea intrării în categoria înalților funcționari publici, de unde apoi, meritocratic, să se acceadă la poziții superioare, inclusiv la cea de prefect sau subprefect.

În opinia noastră, nu este normal acest lucru și de aceea, în prezent, analizăm care este cea mai bună soluție pentru a reveni cel puțin la spiritul reglementărilor inițiale, dacă nu chiar să le îmbunătățim în parametri care să asigure un profesionalism sporit pentru ansamblul administrației publice românești.

Pentru a nu vă lăsa impresia că evit să mă refer la recentele schimbări de prefecți, doresc să vă împărtășesc logica în care le-am operat, fără să fac referiri la cazuri particulare.

În primul rând, de ce au fost schimbați de Guvern cei care au fost schimbați?

Ca urmare a unei analize permanente pe care Ministerul de Interne o face, am ajuns la concluzia că cei vizați până în prezent, ca și cei care vor urma, fie nu au performat anterior, fie nu au reușit să susțină corespunzător politica Guvernului în teritoriu, fie nu au respectat echidistanța politică. Să nu fim ipocriți, sistemul de numire a prefecților și subprefecților a permis numirea aproape sistematică a unor oameni cu simpatii politice sau chiar membri de partid, pentru că acesta a fost sistemul. În ultimii ani, toți cei recrutați pe posturi de conducere de deconcentrate sau prefecți aveau foarte puține șanse să fie numiți dacă nu aveau o susținere politică sau chiar dacă nu erau membri de partid.

Desigur, nimeni nu trăiește într-un glob de cristal. Problema apare atunci când aceste simpatii politice afectează calitatea activității desfășurate, imparțialitatea din perspectivă politică, de care prefectul ar trebui să dea dovadă. Tocmai datorită faptului că nu am înțeles ca acest Guvern să exercite prerogativa schimbării prefecților de o manieră arbitrară, am cerut și am așteptat analiza Ministerului de Interne. Analiza ministerului este un proces continuu, astfel încât inclusiv cei numiți recent ar putea fi schimbați în perioada următoare, în cazul în care nu performează sau în cazul în care se constată probleme în desfășurarea activității lor. Acest proces de evaluare, de urmărire a activității prefecților, este unul permanent și, așa cum Guvernul are această atribuție, să numească și să demită prefecți, o va face în funcție de performanța pe care aceștia o vor dovedi.

În al doilea rând, cum au fost selectați cei care au fost proaspăt numiți?

Ne-am uitat atât la inspectorii guvernamentali disponibili, cât și la funcționari publici cu experiență pe plan local și în general cu experiență managerială. Dorim să folosim resursa umană reprezentată de inspectorii guvernamentali, acolo unde Guvernul îi consideră potriviți. Și în acest sens, a avut loc o întâlnire de lucru cu aceștia, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, și din ceea ni s-a comunicat de acesta, a fost una dintre puținele, dacă nu singura întâlnire de acest gen, pentru a se discuta cu ei și pentru a putea fi selectați dintre ei candidați care să fie apoi numiți ca și prefect.

Acolo unde am apelat la funcționari publici, pentru că nu am identificat inspectori guvernamentali care să corespundă pe acele poziții, ne-am orientat spre persoane care să îmbine experiența, dar și probitatea profesională.

În al treilea rând, cum am făcut numirile, pe scurt, folosind două instrumente imperfecte, dar disponibile la acest moment în legislație. E vorba de mobilitate și de numirile temporare.

Dacă în cazul prefecților numiți din rândul inspectorilor guvernamentali am aplicat mobilitatea, pentru cei care au fost numiți dintre funcționarii publici am apelat la numirea temporară, așa cum fuseseră numiți, de altfel, marea majoritate, dacă nu în totalitatea prefecților în funcție, la momentul la care acest Guvern a început să lucreze. Nu am fost și nu sunt confortabil la nivel principial cu faptul că a trebuit ca parte din numirile de noi prefecți să fie temporare, urmând un sistem care, ridicat în mod incorect în trecut de la rangul de excepție la cel de regulă, am dorit să-l evităm și pe care sper ca în viitorul apropiat să-l pot limita cât mai mult.

Vă reamintesc cele spuse anterior, că legislația actuală a fost deturnată de la sensul inițial, astfel încât ar fi trebuit organizate concursuri pentru fiecare post de prefect sau subprefect. Dar, din păcate, cum vă spun, în ultimii ani, din 2009 încoace n-a mai fost organizat niciun concurs pentru intrarea în rândul inspectorilor guvernamentali și numirile au fost făcute, în general, utilizând excepțiile pe care legea le prevedea.

Îmi doresc însă în perioada imediat următoare, așa cum ne-am angajat și în Programul de guvernare, să clarificăm și să îmbunătățim cadrul normativ aplicabil funcțiilor de prefect și subprefect, inclusiv din perspectiva numirilor și eliberărilor din funcții, ca parte a pachetului de reformă administrativă pe care îl pregătim și care în câteva săptămâni va fi disponibil pentru consultare publică.

A organiza deci un concurs de numiri definitive pe post, în baza unei legislații pe care o găsesc necorespunzătoare și ineficientă și pe care dorim să o schimbăm, a părut Guvernului o soluție de evitat. De aceea, n-am organizat concursuri, ci am preferat să facem numiri prin mobilitate sau numiri temporare, așteptând ca împreună să venim și să adaptăm legislația la noile condiții.

În momentul implementării noului cadru legislativ pe care îl proiectăm în prezent, toți prefecții și subprefecții, inclusiv cei care au fost numiți temporar în aceste săptămâni, vor fi reevaluați.

Doresc să închei prin câteva remarci cu privire la reperele cele mai importante ale reformei funcției publice.

În continuarea celor menționate anterior, cu privire la Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 și în ceea ce privește Legea nr. 188 din 1999, am constatat că, prin numeroase modificări, s-a introdus un sistem complex și confuz de excepții și situați excepționale care au deformat, din păcate, atât litera, cât și spiritul legislației inițiale. În special, sistemul confuz de exercitare temporară a funcțiilor publice de conducere și a celor corespunzătoare înalților funcționari publici a condus la dependența prefecților de diferite conjuncturi, la vulnerabilizarea poziției acestora și la riscul pierderii neutralității politice.

O simplă dată statistică este elocventă: în anul 2014, ANFP, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, a acordat avize pentru exercitarea temporară a unui număr de 3447 de funcții publice de conducere și corespunzătoare categoriei de înalți funcționari publici, atât în administrația centrală, cât și în administrația locală.

Deci, peste 3000 de numiri au fost făcute cu caracter temporar, ca excepție de la regulile prevăzute de lege.

Guvernul va lansa în curând liniile directoare ale reformei funcției publice ce se vor regăsi în strategia de dezvoltare a funcției publice care va fi dezbătută public, așa cum vă spuneam, în câteva săptămâni. Ne dorim ca până la finalul acestui an să găsim și să putem adopta împreună cu cadru normativ nou care să permită un nou sistem de recrutare, promovare, mobilitate și evaluare cu proceduri clare și transparente, astfel încât să asigurăm stabilitatea și eficiența administrației publice. Pentru că, din păcate, în momentul de față, tocmai din cauza acestei instabilități, avem de-a face și cu un anumit grad de ineficiență în funcția publică și, iată, și de acuze vizavi de apropierea politică de o parte sau de alta.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Adrian Solomon.

Vă rog, domnule deputat, aveți cinci minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule prim-ministru,

Ce întreabă poporul și ce răspunde tehnocratul...

Ați fost întrebat punctual de către domnul președinte Constantin de ce ați schimbat niște prefecți, mulți dintre ei câștigători de concurs, dar oricum mai bine pregătiți, cu niște oameni politici. Și vi s-a dat exemplul clar de la Vaslui, domnul Olteanu. Domnul Olteanu, până acum mai trei săptămâni, făcea propagandă liberală, împrăștia ziare peste tot prin municipiul Bârlad, și spunea că va candida la primărie. Făcând sondaj, s-a dovedit că nu se ridică peste pragul electoral în simpatia și intențiile de vot, și v-ați decis să-l puneți prefect, că tot nu contează în opțiunile electoratului, putând fi socotit, prin urmare, apolitic.

Dar problema nu este că e membru de partid liberal, că a fost secretarul organizației județene, vicepreședinte al acestei organizații, că a fost ani de-a rândul șoferul și cărătorul de servietă al domnului David, și probabil că știți cu ce erau pline servietele domnului David, fost ministru de interne. Important este că nu prea are școală omul ăsta.

Dacă dumneavoastră veniți și-mi spuneți că două facultăți făcute la casa de cultură reprezintă o înaltă calificare a actualului prefect, eu pot să mă duc acasă și să nu mai vin niciodată la tribuna aceasta.

Asta este singura dumneavoastră problemă, domnule prim-ministru, nu că i-ați schimbat pe prefecții care erau puși de fostul guvern. Este atributul dumneavoastră, este dreptul dumneavoastră să vă numiți colaboratorii în teritoriu și nimeni nu are, de aici, pretenția să vă numească colaboratorii în teritoriu altfel decât cum doriți dumneavoastră, dar nu-i numiți pe cei mai proști dintre liberali, domnule prim-ministru, și pe urmă să veniți să ni-i prezentați nouă ca fiind cei mai pregătiți, cei mai tehnocrați, cei mai... ca soarele sfânt de pe cer, pentru că nu este așa. Nu poți să fii șofer o viață, să fii fochist, să fii absolvent de facultăți de-astea de buzunar, pe la casa de cultură. Noroc c-a făcut Ceaușescu case de cultură în țară, să aibă unde să învețe liberalii dumneavoastră... Și apoi să veniți să ni-i prezentați aici ca fiind indispensabili actului de guvernare.

Ce-a făcut în trei luni fostul prefect de n-a implementat politica guvernului dumneavoastră? Dar ce-ați făcut dumneavoastră în actul de guvernare și n-a implementat ăla? Că trei luni de zile nici nu v-ați dezmeticit. V-ați asumat tot felul de termene, tot felul de, știu eu, memorandumuri cu grafice clare pe anumite legi, vi le-ați asumat prin guvern, le-ați transferat în spațiul public, apoi și la instituțiile abilitate, și nici pe alea pe care vi le autoimpuneți nu vi le respectați, de-apoi ce vă mai cere Parlamentul să respectați!.

N-ați făcut nimic. Nu puteți să-i reproșați fostului prefect că n-a făcut nimic, pentru că nu există un astfel de reproș în lumea civilizată. Veniți aici și ne dați lecții de administrație. Vi le-au scris probabil consilierii dumneavoastră, șefi de cancelarie, care sunt școliți pe la Bruxelles. Foarte bine, foarte frumos. Dar nu ne luați de proști, domnule prim-ministru. Eu atâta lucru vă rog frumos aici, la tribuna Parlamentului. Nu ne luați de proști, nu pe noi, ăștia, din fața dumneavoastră, pentru că ne-ați prostit o dată când v-am dat votul. Nu-i luați de proști pe cei care ne-au trimis în Parlament și care sunt milioane de oameni.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

În continuare, reprezentantul Grupului PNL, domnul deputat Ludovic Orban.

Vă rog, domnule deputat. Aveți cinci minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Cred că s-ar bucura unii să nu apăs pe butonul care pornește microfonul. Deși pot să vorbesc și fără microfon.

Domnule prim-ministru,

Stimate colege, stimați colegi deputați,

Sunt desemnat să iau cuvântul la această dezbatere din partea Grupului Partidului Național Liberal.

Domnule prim-ministru,

Nu vă lăsați influențat de strigătele de luptă și de criticile celor din fosta coaliție majoritară care acum plâng după membrii lor de partid pe care i-au numit în funcție. De exemplu, Grupul ALDE sigur că plânge probabil după prefectul de Bistrița, domnul Oltean, pentru că, în perioada Ordonanței nr.55, domnul Oltean era la cumpărături cu fonduri din Ordonanța nr. 28 ca să-i treacă pe primarii Partidului Național Liberal să-i treacă la ALDE și la PSD. E normal să plângă acum cei din ALDE.

Să nu vă pară rău de niciun prefect schimbat.

Vă dau câteva exemple: domnul Sitterli de la Sibiu, celebrul prefect care a refuzat să înceteze mandatul președintelui Consiliului județean din partea PSD, domnul Cindrea. Același domn Sitterli care și-a și anunțat candidatura la primăria municipiului Sibiu. Cum să nu-l schimbați pe domnul Sitterli, care este evident un reprezentant al PSD, un om care este implicat politic în PSD.

Vă dau alte exemple: domnul Eugen Avram, care este implicat în dosarul care este cercetat de DNA, alături de domnul Govor, pentru utilizarea de presiuni asupra oamenilor în campania electorală de la prezidențiale. Este normal și firesc că l-ați schimbat din funcție.

Vă mai dau alte exemple: la Dâmbovița, ați schimbat din funcție un prefect care fusese înainte de a fi prefect vicepreședinte al Consiliului județean din partea PSD și care, ca să fie numit prefect din funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean din partea PSD, a fost angajat o zi sau două la Corpul de Control al Primului-Ministru dacă nu mă-nșel, după care a fost numit cu delegație prefect de Dâmbovița din partea PSD.

Vă dau un exemplu legat de Sălaj, cu domnul Ciunt, după care, evident, plâng PSD-iștii, care a fost, înainte de a fi prefect, a fost secretar general al Partidului Social Democrat, iar după ce l-ați eliberat din funcția de prefect, a ajuns nici mai mult, nici mai puțin, decât administrator public al Consiliului județean Sălaj, care este condus de domnul Tiberiu Marc, președinte PSD din partea consiliului județean.

Despre ce vorbim? Sunt niște politruci care au fost puși în funcție, care au făcut campanie în prezidențiale, care au fost implicați în ordonanța rușinoasă a traseismului și care au folosit toate pârghiile de putere în mod abuziv pentru a împiedica desfășurarea activității autorităților locale conduse de opoziție.

Am să vă spun, tot apropo de Dâmbovița: nu-l jigniți pe prefectul actual. Este singurul înalt funcționar public din județul Dâmbovița, un funcționar de carieră, care nu a fost membru al Partidului Național Liberal.

Nu mai dați astfel de exemple, sunteți dezinformat, domnule Daniel Constantin, și nu mai jigniți niște oameni care au avut o carieră de funcționar în spate.

În privința domnului Radu Bud, de asemenea, trebuie să vă spun, domnule Daniel Constantin, că este inspector guvernamental și înalt funcționar public de 10 ani. Nu mai este membru al Partidului Național Liberal de 10 ani. Nu mai încercați să aduceți pe tapet niște informații care nu au niciun fel de legătură cu realitatea.

Nu vă opriți, domnule prim-ministru, mai aveți mulți prefecți de schimbat. Vă dau exemplul teroristului politic Silviu Neacșu de la Olt, care a fost implicat masiv în migrația primarilor, care a folosit toate pârghiile de putere ale funcției de prefect în mod abuziv pentru a-i obliga pe primarii Partidului Național Liberal să treacă la PSD și să facă campanie pentru Victor Ponta la președinție.

Și, în fine, închei cu Bucureștiul, în care vă rog să schimbați și prefectul de București. Și am să vă dau un caz extrem de grav ca să știți ce nu a făcut prefectul de București, și cu asta mă opresc.

La ora actuală, sectorul 4 este condus de un reprezentant al Partidului Social Democrat, domnul Băluță, care a ajuns în funcția de primar interimar după ce fusese anterior viceprimar, iar ca să fie viceprimar trebuia să fie consilier local. Acest domn Băluță și-a dat demisia din funcția de consilier local în noiembrie, iar consiliul local a luat act de încetarea mandatului. Cu toate astea, prefectul municipiului București a așteptat să se emită o altă hotărâre din partea consiliului local...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

...ilegală, abuzivă, pentru a-l menține în funcție pe acest domn Băluță care, în conformitate cu legea, nu mai este consilier local, nu mai poate fi viceprimar și implicit nu poate să fie primar interimar.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Drept la replică...Numai puțin.

Domnul Daniel Constantin, drept la replică. Și apoi domnul Ioan Oltean.

Vă rog, domnule Daniel Constantin, aveți două minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Constantin:

Mulțumesc.

N-o să pomenesc niciun nume, dar pentru că mi-a fost pomenit numele de către o persoană pentru care cred că e prea dimineață acum, vreau doar să spun câteva lucruri.

Stimați colegi,

Cred că ne-am atins obiectivul dezbaterii pe care am propus-o astăzi. Astăzi, practic, am văzut susținerea PNL-PDL pentru schimbări politice într-un guvern de tehnocrați. Asta este realitatea pe care o traversăm. (Aplauze.) Și ați făcut lucrul acesta, schimbări politice, îndemnați la numiri politice într-un guvern pe care și dumneavoastră l-ați propus să fie de tehnocrați.

Eu aș vrea doar, domnule prim-ministru, am văzut răspunsul dumneavoastră și apreciez anumite date pe care le-ați prezentat, dar cred că nu s-a răspuns... (Vociferări.) ...Am două minute, îmi cer scuze. Nu cred că s-a răspuns la întrebarea mea.

N-am o problemă pentru colegul trezit mai târziu, n-am o problemă cu schimbările. Problema mea este legată de numiri, domnule Orban, că vă spun și numele acum, ca s-aveți posibilitatea să dați dreptul la replică. Problema noastră este legată de numiri, pentru că, la numiri, din păcate, n-ați avut aceleași criterii pe care le-ați propus la început, și anume să numiți oameni independenți din punct de vedere politic. Dacă nu s-au găsit astfel de oameni, cred că ar trebui să recunoaștem cu toții că nu se poate și în fața tuturor românilor, că tehnocrația nu poate să funcționeze în România, lucru pe care și domnul prim-ministru l-a spus de câteva ori. Asta este realitatea pe care trebuie s-o...

N-am o problemă că se numesc oameni care au fost în PNL sau care sunt în PNL, însă trebuie să recunoaștem, pentru că PNL-ul vrea astăzi să fie și în opoziție, și la putere. Vrea să-și asume numai bunele lucruri pe care-l realizează guvernarea și atât, nu și lucrurile rele. Realitatea este următoarea: avem un guvern de tehnocrați care numește pentru Partidul Național Liberal oameni în funcții, iar Partidul Național Liberal este în opoziție atunci când nu-i convine o decizie, și la putere atunci când îi convine.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da. Drept la replică, domnul Ioan Oltean. Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

E mai puțin un drept la replică, cât și o informare corectă pentru stenogramă: prefectul de Bistrița care a fost schimbat acum se numește Ioan Țintean, și nu Ioan Oltean, așa cum distinsul nostru coleg a menționat de la acest microfon. Pentru reținerea corectă, am simțit nevoia să fac această precizare.

Fiindcă mă aflu aici, mi-aș permite o frază să mai adaug: că de la acest microfon e regretabil că nu se spune întotdeauna adevărul și numai jumătăți de adevăr. Pentru că, pe lângă numele de prefecți care au fost numiți, probabil aparținând unei formațiuni politice sau cu o anumită apartenență politică, există și prefecți numiți nou care aparțin fostului partid aflat la guvernare, Partidul Social Democrat. Adică, haideți să spunem lucrurilor pe nume. La Bistrița, de exemplu, în locul prefectului schimbat, a fost numit subprefectul, care a fost înainte de a fi subprefect, membru marcant al Partidului Social Democrat.

Deci, domnilor colegi, haideți să spunem adevărul, măcar de aici de la această tribună, atunci când ne adresăm națiunii și primului-ministru.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al UNPR, domnul deputat Florin Gheorghe.

Aveți cinci minute, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule prim-ministru,

S-au scurs deja aproape patru luni de la învestitura guvernului pe care-l conduceți nemijlocit, iar astăzi, chiar dacă tema impusă de grupul parlamentar este legată de un anumit aspect din administrația publică românească, m-aș fi așteptat ca Domnia Voastră să prezentați, dacă nu realizări, măcar începuturi ale unor demersuri concrete care să conducă la o amplă reformă în administrația publică românească.

Am observat că în spațiul public au apărut diverse intenții ale guvernului cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială, cu privire la descentralizarea financiară reală, însă deocamdată nu am văzut niciun act supus dezbaterii publice. Cunoașteți foarte bine că procesul de consultare și dezbatere publică trebuie să fie larg, concret, pe un termen rezonabil și care să conducă în final la consensul politic și al societății pe marginea unor transformări sistemice.

Luând în calcul că ne apropiem cu pași repezi de finalul acestei legislaturi, personal, am puternice rezerve că astfel de reforme se vor mai putea concretiza. Așadar, vom rămâne cu imaginea că tehnocrația înseamnă vorbe frumoase, iar reforma tehnocratică înseamnă schimbarea unor prefecți politici cu alți prefecți la fel de colorați în opțiunile lor politice.

Domnule prim-ministru,

Consider că un prim-ministru, atunci când este chemat în fața Parlamentului, cel care l-a învestit în baza unui program de guvernare, trebuie să răspundă strict unor chestiuni legate de programul de guvernare. Eu mă voi referi strict la programul dumneavoastră de guvernare unde, la capitolul transporturi, figurează o singură propoziție și aceea poate fi tradusă succint: ca să fie bine, ca să nu fie rău.

În acest context, vă rog, domnule prim-ministru, să precizați dacă sub aspect... sub acest vid de preocupare față de sectorul transporturilor, se ascund intențiile guvernului de a oferi cadouri de nesperat unor membri ai Uniunii Europene care în trecut s-au opus aderării României la spațiul Schengen. Știți foarte bine la ce mă refer și anume la Portul Constanța, pe care, potrivit presei din străinătate, ați fost dispus să-l oferiți cadou unui guvern permanent ostil aderării noastre la spațiul Schengen.

Este uimitor că aflăm din presa străină astfel de lucruri, și nu de la guvernul nostru, nu de la prim-ministrul nostru, sau măcar de la purtătorul său de cuvânt.

Mai mult decât atât, nu cred că în această perioadă, în contextul crizei refugiaților, este cel mai propice moment să redeschidem discuțiile asupra aderării României la spațiul Schengen, atâta vreme cât chiar membrii fondatori ai acestuia joacă ruleta rusească cu spațiul Schengen, fie îl suspendă, fie vor să renunțe definitiv la el.

Așadar, ca deputat constănțean, aș dori să-mi confirmați sau infirmați dacă ceea ce a apărut în presa germană și olandeză este adevărat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul Máté András-Levente.

Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Máté András-Levente:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Stimate doamne, stimați domni deputați,

Înainte de a mă înscrie la cuvânt mă tot gândeam: oare chiar astăzi să iau cuvântul sau nu, mai ales că sunt și lider de grup. Și m-am gândit că da, am acest drept să iau cuvântul.

Oare colegii noștri din PSD au sau nu dreptul de a propune o temă? Da. Au acest drept.

Colegii din opoziție sau din alt partid au dreptul să propună vreo temă? Da, au acest drept.

Dar activitatea unui prefect, într-adevăr, e de competența guvernului. Guvernul, prin premier, are acest drept de a schimba prefecții și de a numi alții. Dar nu cred ca un ministru al justiției să aibă dreptul să spună - și citez ce a apărut în presă -: "Cu o urmărire penală și o combatere a infracțiunilor slabă, discuția despre drepturi e un lux teoretic."

Păi dacă dreptul în România, dreptul persoanelor este un lux, eu renunț să-mi mai continui alocuțiunea și nu mai iau cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc.

Domnul deputat Ovidiu Ganț, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Aveți cinci minute, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați domni miniștri,

Stimate colege, stimați colegi,

Nu ne interesează să intrăm într-o dezbatere politică, cu atât mai mult cu cât avem convingerea că e atributul guvernului să-și numească colaboratorii în teritoriu, așa cum au făcut-o guvernele anterioare și o vor face guvernele ulterioare.

Domnule prim-ministru,

Credem că, așa cum ați prezentat dumneavoastră situația, e un mod corect de a vedea lucrurile, și faptul că am votat învestirea Guvernului este pentru că și astăzi intenționăm să ne exprimăm susținerea pentru Executiv, inclusiv în sensul unei reforme administrative pe care ați anunțat-o.

Nu ne interesează X sau Y, nu ne interesează despre ce partid e vorba. Important este să discutăm în principiu chestiunea și să constatăm că un angajament pe care ni l-am luat în procesul de aderare, acela de a crea un corp independent de experți, înalți funcționari publici, care să ocupe astfel de funcții, a fost pervertit, ocolit, ignorat și, așa cum bine spuneați, hotărârea de Guvern din 2007 emisă de Guvernul Tăriceanu este cu totul și cu totul altceva decât ceea ce trăim astăzi.

Problema care se pune este dacă, acum, la 10 ani aproape de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, această intenție și-a atins scopul, dacă nu cumva ar trebui revăzută definirea funcției prefectului, atribuțiile acestuia, dacă nu cumva ar fi cazul ca - dincolo de campania electorală, care își pune amprenta inclusiv asupra dezbaterii parlamentare, cu accente care câteodată depășesc o anumită limită și pentru care simt un anumit sentiment de jenă că se produc aici, în plenul Parlamentului -, dacă nu cumva, domnule prim-ministru, am putea găsi o modalitate de dialog transpartinic, în rândul tuturor grupurilor parlamentare, pentru că noi nu suntem un partid, pentru redefinirea funcției respective, a prefectului, pentru ca astfel de discuții să nu mai aibă loc în perspectivă. E posibil să fie o himeră, dar eu zic că merită încercat.

Este de notorietate faptul că și astăzi percepția largă a prefectului este aceea de prim-secretar al județului, omniprezent, omnipotent, omniscient, care în virtutea unor atribuții pe care deseori le încalcă, pe care și le arogă, deși nu le are, se prezintă de această factură. Se întâmplă frecvent ca, în conformitate cu atribuția de control asupra legalității actelor administrative, să folosească acest instrument pentru a șicana administrațiile locale, atacă în contencios hotărâri de consiliu local, vorbesc din experiența pe care o avem și noi la nivelul unor administrații pe care le conducem, doar pentru a trage de timp, pentru a împiedica aceste administrații de a-și realiza intențiile în administrarea comunităților respective.

Deci, cred, domnule prim-ministru, și vă rugăm, dacă e posibil, să avem o discuție largă pe acest subiect pentru redefinirea funcției prefectului, a întregului cadru administrativ, să vedem câte structuri administrative - așa-numite deconcentrate, care sunt moștenite din administrația de dinainte de '89 și încă persistă, deși am intrat în Uniunea Europeană de aproape 10 ani - mai sunt necesare sau ar trebui desființate. Cred că asta este esența discuției: transferarea atribuțiilor către structurile alese, către consiliile județene și consiliile administrative, în sensul aplicării principiului subsidiarității unei administrații europene, a unei descentralizări și, desigur, atunci când va fi posibil, a regionalizării pe care tot nu suntem în stare de atâta timp s-o începem în România.

Acestea sunt așteptările noastre, domnule prim-ministru, și am dori să vă asigurăm în continuare de susținerea noastră în acest sens.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Clement Negruț.

Aveți două minute, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Clement Negruț:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Poate n-aș fi intervenit în această seară de la acest microfon, însă ipocrizia și neadevărurile de la acest microfon trebuie să dispară. Și fac trimitere la unele luări de cuvânt ale colegilor de la ALDE, care văd că plâng de mila unor prefecți pe care, chipurile, i-au pierdut. Și fac doar o mică referire la județul Alba: prefectul de Alba a fost un promotor politic consecvent, fiind prefect, prin consilierii personali. Culmea, la nici 24 de ore de la debarcarea din funcția de prefect, este copreședinte ALDE. Păi, despre ce vorbim aici, dragii mei? Până când, până unde poate să meargă ipocrizia?

Domnule prim-ministru,

Vă vorbesc și în calitate de înalt funcționar public.

Am avut o șansă, deși îmi aduc aminte cu tristețe de un drum bun pe care s-a plecat în 2006, dar știți cum e, drumul spre Iad e pavat cu bune intenții. S-a uitat de depolitizarea instituției prefectului, e mai politică ca niciodată.

Din păcate, dumneavoastră, domnule prim-ministru, v-ați ratat menirea din start, pentru că prin programul dumneavoastră de guvernare ați dat dovadă de inconsecvență.

În primul rând, ne-ați amăgit cu un program de guvernare în care la capitolul administrație ne spuneați că vom avea alegeri din două tururi de scrutin, am audiat miniștrii pe acest program, v-am validat pe un alt program. Aceasta e o problemă.

A doua. Din punctul de vedere al funcției prefecturale, cred, domnule prim-ministru, că dumneavoastră dacă, la momentul învestirii, procedați imediat la schimbarea întregii garnituri de prefecți, poate nu ajungeați în situația de astăzi. Dar acum, din păcate, dați apă la moară celor care într-un fel sau altul se bazau pe acești prefecți, că vor avea un ajutor în alegerile locale care vin.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Clement Negruț:

Păi, mă opresc, că nu știu ce ar mai trebui să spun decât faptul că această politizare a unei instituții publice de anvergură trebuie să dispară.

Mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Și ultimul vorbitor, domnul deputat Iacob Pușcaș.

Vă rog, aveți un minut și 30 de secunde, vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Iacob Pușcaș:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Stimați colegi,

Guvernul nu este în slujba unui grup de interese, Guvernul este în slujba României. Dacă va fi bun sau rău, manualele de istorie - dacă vor mai exista - vor consemna aceasta. Noi însă avem dreptul de a analiza măsurile pe care le întreprinde, cerând sau nu explicații și lămuriri suplimentare, acolo unde se impune.

Numirea prefecților este o chestiune deosebită pentru țară și nu mă îndoiesc că dumneavoastră, domnule prim-ministru, ați găsit soluțiile cele mai bune. Prefectul este - metaforic vorbind - ochiul cu care vede, mâna cu care lucrează, piciorul cu care merge Guvernul în teritoriu.

Un guvern nu poate avea în teritoriu un prefect care vede doar anumite culori, care merge doar într-o anumită direcție, care lucrează doar pentru anumite interese de partid și nu de țară, sau care se află într-o barcă, departe de limanul prevederilor legale în vigoare.

Înlocuirea prefecților survine în urma unor derapaje ale acestora, iar noile criterii de numire - cel puțin așa cum rezultă din unele județe și pe care domnul Ludovic Orban le-a enumerat - reprezintă o soluție bine-venită pentru țară prin promovarea unor profesioniști.

Astăzi și doar pentru problema dezbătută, să dăm Cezarului ce este al Cezarului. Consider că Guvernul a procedat corect luând măsuri prompte și inspirate, fără să ezite, pentru înlocuirea prefecților care nu și-au mai putut îndeplini misiunea din diferite motive.

Sper ca astfel de măsuri clare și precise să fie luate și în alte sectoare de activitate.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Și în final, domnule prim-ministru Dacian Cioloș, vă rog, aveți cuvântul pentru a răspunde intervențiilor grupurilor parlamentare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dacian Julien Cioloș:

Da. Câteva lucruri punctuale.

Niciun prefect, în momentul de față, nu este membru de partid. Și orice tendință sau anunț public că dorește să candideze a fost clar taxată, prin demiterea lor, pentru că le-am pus clar în vedere tuturor că aceia care doresc să facă politică pot să o facă, dar nu de pe funcția de prefect.

În al doilea rând. Toți prefecții pe care i-am moștenit, cum v-am spus, au fost patru excepții, patru prefecți care au fost numiți prin concurs, dar și aceia cu susținere politică, la vremea respectivă, în rest, toți ceilalți prefecți au fost numiți temporar, cu susținere politică, fiind membri de partid sau simpatizanți de partid. Deci toți, fără excepție.

În al treilea rând: simpatia declarată de partid. El a fost susținut de un partid sau de altul, pentru că altfel nu era numit prefect acolo, știți foarte bine.

Dintre cei la care ne-am uitat în momentul de față pentru a-i numi, obiectivul a fost să luăm dintre inspectorii guvernamentali, respectând legea și nu făcând excepție de la ea, respectând legea, deci am luat inspectori guvernamentali. O mare parte și dintre cei care au ajuns inspectori guvernamentali au ajuns în această poziție pentru că au fost numiți prefecți tot cu susținere politică, au fost, probabil, atunci, în 2005-2006, când s-a constituit Corpul Înalților Funcționari, unii care au intrat prin concurs.

Marea majoritate a celor care au ocupat în ultimii ani funcții de conducere în deconcentrate sau în administrația publică centrală - funcții de directori, de directori generali -, marea majoritate au ocupat aceste funcții tot pentru că au avut susținere politică, haideți să nu fim ipocriți, este o realitate.

Ceea ce doresc să vă propun - și aceasta o să facem în săptămânile următoare - este să venim să punem cărțile pe masă și să alegem împreună - și Guvernul se angajează să vină cu propuneri legislative coerente din acest punct de vedere -, să ne asumăm împreună: vrem prefecți independenți, care să fie înalți funcționari, sau vrem prefecți politici, care să fie dublați de înalți funcționari, pentru a asigura valoarea instituțională la nivel de prefecturi.

Dar important este să alegem și să ne asumăm această alegere pentru următorii ani, pentru că aceste ezitări și aceste excepții de la regulă ne fac rău tuturor și fac rău mai ales încrederii pe care oamenii o au în administrația publică.

Aceasta ne dorim și noi: o dezbatere onestă, o dezbatere deschisă care, dacă e posibil, să treacă dincolo de tensiunile inerente apropierii de o campanie electorală.

Nu am venit în primele săptămâni - pentru că nu aveam cum - cu propuneri legislative în această direcție, dar am lucrat în aceste ultime luni, analizând ceea ce e bun în funcționarea administrației și în legislație, în momentul de față, analizând ceea ce a fost bun și bine gândit, dar nu a fost respectat, din diferite motive, pentru că așteptările, profilul nostru în România este diferit și vrem să luăm aceste lucruri bune, să venim cu alte câteva idei noi, dar important va fi să avem o dezbatere onestă și să ne asumăm, cel puțin pentru anii care vin, anumite decizii de reformare a administrației, pe care să le și respectăm.

Pentru că, într-adevăr, și în perioada 2006-2008 au fost câteva reforme care au fost făcute, care, teoretic, erau bune, dar, din păcate, nu s-au respectat și excepția prevăzută în lege, prin modificări ulterioare, a devenit regulă.

Deci vă asigur că, așa cum ne-am angajat în programul de guvernare, reforma administrației este o prioritate. Am lucrat în aceste patru luni de când suntem la guvernare și în câteva săptămâni, până la sfârșitul lunii, vom lansa în dezbatere publică câteva propuneri, atât în ceea ce privește definirea funcției publice, delimitarea responsabilităților administrative în funcția publică și a numirilor cu influență politică, dar transparentă și clar asumată și a numirilor prin concurs, pe anumite criterii obiective, câteva principii în ceea ce privește intrarea în funcția publică și cariera și progresul în funcția publică, pentru că de aceea nu avem de multe ori posibilitatea să atragem oameni competenți, pentru că neavând o perspectivă clară în funcția publică, știind că pot să fie schimbați pe criterii politice, imprevizibile, oricând, mulți tineri sau mulți oameni competenți nu vin în administrație.

Și cred că ar trebui să fie interesul tuturor, al tuturor partidelor politice care se gândesc la un moment dat să ajungă la guvernare, să aibă o administrație performantă și să aibă o administrație care să poată să asigure o memorie instituțională, pentru eficiență în actul public, în actul administrativ și în deciziile administrative și în cele din urmă pentru ca cetățenii să aibă încredere în stat.

Acestea au fost intențiile cu care am venit în fața dumneavoastră astăzi.

M-am așteptat la o dezbatere mai degrabă politică pe aceste numiri, care prefect e al PSD-ului, care e al PNL-ului sau al unui alt partid.

Eu cred că dacă ne asumăm o anumită realitate cu onestitate, pornind de la această asumare a realității, putem să mergem înainte și să ne asumăm împreună o reformă a administrației publice care să poată să fie pusă în aplicare până la sfârșitul acestui an și pe care s-o moștenească un viitor guvern politic, dar care să poată să se bazeze pe o administrație performantă.

Aceasta este intenția pe care o am și cu această intenție am venit în fața dumneavoastră. Și nu doar cu intenție, ci și cu idei, cu propuneri voi veni la următoarea întâlnire - din câte știu, pentru Ora premierului, în Parlament, și Guvernul poate să facă propuneri - vă fac astăzi această propunere, ca pentru o următoare intervenție, să vin cu astfel de propuneri, pe care le-am lucrat și să avem o dezbatere aplicată pe aceste propuneri, să vedem pe care idei, pe care scenarii, pe care alternative ne putem baza, ca să venim ulterior în termenul cel mai scurt și cu propunerile legislative pe care să le punem în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc și sper ca, cel puțin din acest punct de vedere, să tragem cu toții la aceeași căruță, în lunile care vin.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Cu acestea, dezbaterile s-au încheiat.

Vă reamintesc că următoarea ședință cu Ora prim-ministrului e la începutul fiecărei luni, deci ne putem vedea în prima săptămână din aprilie.

Vom continua cu dezbaterile privind rapoartele de respingere din partea comisiilor.

Continuăm, stimați colegi, avem dezbateri.

Domnule Pâslaru, vă rog, aveți o propunere?

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere (PL-x 192/2014) (retrimis comisiilor)  

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Da, am o propunere.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Vă propun să supuneți votului plenului retrimiterea la comisie a proiectului de la poziția 23, PL-x 192, este Proiectul de Lege privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 27, este vorba de microbuzele școlare. Sunt niște amendamente care nu s-au pus în acord și cred eu că privește pe toată lumea, indiferent de spectrul politic, ca acest proiect de lege să fie adoptat așa cum trebuie.

Deci vă propun retrimiterea la comisie pentru o săptămână a Proiectului de Lege 192, poziția 23.

Vă mulțumesc

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră. Îl rog pe domnul Mircovici să ia loc. Dacă nu sunt observații?

Așa cum a hotărât Biroul permanent, până la ora 18,00 vom avea dezbateri la proiectele care au raport de respingere.

Liderul Grupului PSD propune retrimiterea proiectului de la poziția 23.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

96 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

O abținere. Cu o abținere a fost retrimis.

Următoarea.

Poziția... vă rog domnule Pâslaru, o altă retrimitere, înțeleg.

 
Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților (PL-x 782/2015) (retrimis comisiilor)  

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de poziția 29, PL-x 782, este o Lege privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Pentru o săptămână. E vorba de Legea avocaților.

Vă mulțumesc mult.

PL-x 782.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Deci poziția 29, de la 782. Se solicită retrimiterea pentru o săptămână.

Cine este pentru? Să înceapă votul.

Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

97 de voturi pentru.

Domnul Máté, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege privind acordarea de stimulente pentru culturile de plante energetice (PL-x 542/2011) (retrimis comisiei)  

Domnul Máté András-Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am reușit să vorbesc cu câțiva dintre colegi. V-aș ruga să retrimitem la comisie, de la poziția 248, PL-x 542/2011, două săptămâni. Este vorba despre acordarea de stimulente pentru culturile de plante energetice. Și comisia a venit cu propunere de respingere, deși în România nu există niciun fel de stimulent pentru creșterea unor asemenea plante.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da, înțeleg, este vorba de PL-x 542, 542/2011, lege ordinară. Este o propunere de retrimitere la comisie pentru două săptămâni.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Alte observații, dacă mai sunt? Nu mai sunt. Bun.

Revenim atunci la poziția 38 pe ordinea de zi.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art.42 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 256/2014) (rămasă pentru votul final)  

38. Avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 42 din Legea nr. 571 privind Codul fiscal - PL-x 256.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei pentru buget?

Vă rog, prezentați raportul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În ședința din 29 aprilie 2015, Camera Deputaților a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art. 42, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 28 aprilie 2014.

La întocmirea raportului suplimentar, s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul negativ al Comisiei pentru învățământ.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au reexaminat propunerea legislativă menționată mai sus în ședința din 8 septembrie 2015.

În urma reexaminării propunerii, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia, deoarece începând cu anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

La dezbateri generale.

Grupul PNL, doamna Andreea Paul, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal va vota pentru raportul de respingere a acestei legi. Și nu doar pentru că este vorba de modificarea vechiului Cod fiscal și a faptului că a intrat deja un nou Cod fiscal în vigoare, ci și pentru că există foarte multe sincope tehnice în redactarea acestei propuneri de lege. Și dați-mi voie să mă raportez la câteva dintre ele.

În primul rând, drepturile de autor, din punctul de vedere al legislației fiscale, sunt tratate ca redevențe și nu pot face obiectul unui premiu primit în urma unei competiții interne sau internaționale. De pildă, dacă un student nerezident participă la un concert sau la un concurs, nu este necesară încheierea unui contract.

Totodată, din al doilea punct de vedere, propunerea legislativă nu cuprinde elemente care să definească foarte clar participarea elevilor sau studenților la evenimente de profil. Sintagma "evenimente de profil" este supusă unor dificultăți majore de administrare.

În al treilea rând. Apare la un moment dat formularea "inclusiv elevi și studenți nerezidenți". Or, aici fac mențiunea că tratamentul fiscal al nerezidenților se regăsește într-un alt titlu al Codului fiscal.

Și aș putea continua cu argumentele tehnice, dar nu cred că este nevoie, suntem în acord că trebuie respins acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții, rămâne la votul final, are raport de respingere.

Următorul.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.141 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (PL-x 747/2011) (rămas pentru votul final)  

39. Proiectul de Lege pentru completarea art. 141 alin. (2) din Legea nr. 571 privind Codul fiscal - PL-x 747.

Dacă inițiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Tot comisia.

Vă rog succint, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 141 alin. (2).

În ședința din 11 septembrie 2012, Camera Deputaților a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie pentru reexaminare, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 28 noiembrie 2011.

La întocmirea prezentului raport suplimentar s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizele negative ale Comisiei pentru politică economică și Comisiei pentru învățământ.

În ședința comisiei s-au exprimat părerile deputaților și s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei respingerea acestui proiect, deoarece începând cu anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Intervenții, dacă sunt?

Da, vă rog.

Doamna... Grupul PNL, Andreea Paul.

Vă rog, doamna deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Și la acest proiect de lege, Partidul Național Liberal va vota în favoarea raportului de respingere a proiectului de lege. Și este foarte straniu că un fost premier, ca Victor Ponta, nu reușește, în peste trei ani de mandat, să operaționalizeze această scutire de la plata TVA a drepturilor de proprietate intelectuală, dar depune un proiect de lege pentru care este incapabil să-și obțină suportul, nici măcar din partea propriilor săi colegi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.140 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (PL-x 68/2012) (rămas pentru votul final)  

40. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art. 140 alin. (2) din Legea nr. 571 privind Codul fiscal.

Dacă inițiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru buget.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art. 140 din Legea nr. 571.

Plenul Camerei a hotărât retrimiterea acestui proiect la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în vederea reexaminării, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul acesta în ședința din 2 aprilie 2012.

La întocmirea raportului suplimentar, s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului, avizul negativ al Comisiei juridice și avizul negativ al Comisiei pentru politică economică.

În ședința din 8 septembrie 2015 s-a discutat proiectul de lege menționat, deputații prezenți la lucrările ședinței comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să respingă acest proiect de lege, deoarece începând cu anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Grupul PNL, doamna Andreea Paul, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Din nou, da pentru respingerea raportului din partea Grupului Partidului Național Liberal.

Dar haideți să discutăm pe fond ce spune această propunere de lege: reducerea TVA-ului de la 24% la 9% pentru energia electrică.

Dragii mei,

Pe scurt. Orice facilitate fiscală este bine-venită, în condiții de sustenabilitate. Din nou este regretabil că un fost premier nu reușește să facă ceea ce propune în acest proiect de lege, dar vine să promită o relaxare fiscală pentru anii care vin.

Și acum trag un semnal de alarmă bugetară: pe condițiile actuale de relaxare fiscală, în anul curent, deficitul structural este de -3% din Produsul Intern Brut, iar pentru anul viitor este de -4% din Produsul Intern Brut.

Lucrurile stau foarte grav din acest punct de vedere și orice angajament suplimentar pentru majorarea cheltuielilor bugetare sau pentru diminuarea veniturilor bugetare atașează noi presiuni pentru ajustarea bugetară.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.152 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 213/2015) (rămasă pentru votul final)  

41. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 152 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Tot Comisia pentru buget.

Vă rog să prezentați raportul de respingere.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 152 din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea aceasta, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

La dezbaterea propunerii s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în ședința din 8 septembrie 2015.

În urma examinării propunerii legislative, deputații prezenți au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Da, doamna Andreea Paul.

Sunteți de serviciu astăzi, doamnă.

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Din nou, vom vota pentru raportul de respingere. Ideea era bună în acest proiect de lege, dar pragul pentru clasificarea întreprinderilor mici și mijlocii a fost deja reglat prin Codul fiscal anterior.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere, da.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin.(2) al art.285 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 434/2013) (rămasă pentru votul final)  

42. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă inițiatorii doresc? Nu.

Comisia.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea aceasta.

Conform prevederilor art. 75, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ și avizată negativ de către Guvern.

În conformitate cu prevederile art. 61, membrii comisiei au examinat propunerea în ședința din 8 septembrie 2015.

În urma examinării propunerii, membrii Comisiei pentru buget au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

La dezbateri generale?

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte dezbateri, rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.140 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 375/2014) (rămasă pentru votul final)  

43. Propunerea legislativă pentru completarea art. 140 alin. (2) din Legea nr. 571 Codul fiscal.

Dacă inițiatorii? Nu.

Comisia.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 140 alin (2) din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea respectivă.

În conformitate cu art. 75 din Constituție, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, comisia a dezbătut în ședința din 8 septembrie 2015 acest proiect.

În urma examinării, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

La dezbateri generale?

Doamna Andreea Paul, vă rog.

Ați ratat-o pe cea de dinainte.

Da, vă rog, da.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Este o inițiativă a unui grup de parlamentari liberali, dar pentru că prevederile au fost deja introduse în noul Cod fiscal, privind reducerea TVA-ului la alimente, considerăm că este corectă decizia de respingere a actualului proiect de lege.

Dar e bine de știut că este o inițiativă liberală.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 297/2015) (rămasă pentru votul final)  

44. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă inițiatoarea, doamna Stoica, dorește? Nu dorește.

Comisia.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003.

Comisia pentru buget a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ și avizată negativ de Guvern, Comisia pentru politică economică și Comisia juridică.

În conformitate cu prevederile art. 61, membrii comisiei au dezbătut în ședința din 8 septembrie propunerea legislativă.

În urma examinării propunerii, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestei inițiative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Doamnă Andreea Paul, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

În acest proiect se propune indexarea nivelului deducerilor personale din venitul net lunar, acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sub un anumit prag valoric, dar și majorarea pragului salarial pentru care se acordă deducerile personale. Tot sistemul de deduceri personale a fost revizitat semnificativ în noul Cod fiscal.

Așadar, Partidul Național Liberal votează pentru raportul de respingere.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Art.70 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 300/2014) (rămasă pentru votul final)  

45. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 70 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă inițiatorii doresc? Nu doresc.

Comisia? Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 70.

Comisia pentru buget a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins această propunere.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ și avizată negativ de Guvern și Comisia juridică.

În ședința din 8 septembrie membrii comisiei au dezbătut propunerea legislativă.

În urma examinării și exprimării opiniilor, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

La dezbateri generale? Nu dorește nimeni.

Mulțumesc.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Pl-x 271/2014) (rămasă pentru votul final)  

46. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, Pl-x 271/2014.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Da, vă rog, domnule Guran. Sunt 60 de deputați ai PNL inițiatori.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc.

Sunt cel care a inițiat această lege. Prevederile respective sunt prinse în noul Cod fiscal, dar altceva vreau să spun și ne-am lovit toți parlamentarii de acest lucru. În 2013, când am inițiat legea, a venit aviz negativ de la Guvern, dar nu pe motivul că ar fi prins în Codul fiscal, că nici nu se discuta atunci de Codul fiscal, ci pe motiv că nu sunt bani. Era vorba doar de un lucru: 2% din impozitul pe venitul pensionarilor să poată să meargă către ONG-uri, cum se întâmplă și la celelalte venituri, pentru că pensionarii au sesizat că vor și ei să se organizeze în ONG-uri, dar nu au fonduri... să aibă acest drept.

Ce vreau să subliniez aici? Când vii cu o inițiativă ca parlamentar îți dă imediat peste nas Guvernul că nu se poate. După aceea, când se gândește Guvernul că ar trebui făcut, se poate. Cu alte cuvinte, încă o dată se demonstrează un lucru, un lucru care văd că nu deranjează pe mulți dintre noi. Pe mine mă deranjează. Faptul că, de fapt, nu Parlamentul conduce acest proces legislativ, ci Guvernul. Deci în continuare s-a demonstrat - mă refer la Guvernul Ponta atunci, probabil și celelalte guverne, dacă le luăm în urmă, nu are rost să politizăm, să spunem că doar PSD-ul face sau ..., dar în speță vorbim acum de Guvernul Ponta. Deci Guvernul Ponta a nesocotit și bănuiesc că în viitor se va întâmpla la fel cu celelalte guverne, să sperăm că nu, a nesocotit, de fapt, prerogativele noastre de parlamentari, de a putea să legiferăm.

Eu fac un apel la dumneavoastră, la colegi, să nu mai permitem ca anumite inițiative corecte și bune să fie respinse, nici măcar de către un ministru, de nu știu ce funcționar dintr-un minister, pe nu știu ce motive care nu sunt reale. Uitați, așa nu putem să progresăm, așa nu putem să ne afirmăm poziția noastră de parlamentar și poziția noastră de Parlament, de legiuitor.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Comisia? Vă rog, domnule deputat, prezentați raportul de respingere.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în data de 27 mai 2014.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ și negativ de Guvern și Comisia juridică.

Propunerea a fost dezbătută în ședința din 8 septembrie 2015.

În urma examinării și exprimării opiniilor, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea alin.(2) al art.160 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 436/2015) (rămasă pentru votul final)  

47. Propunerea legislativă pentru completarea alin. (2) al art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 436/2015.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Comisia? Vă rog, domnule deputat, raportul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea alin. (2) al art. 160.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins această propunere.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ și avizată negativ de Guvern, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică.

În ședința din 8 septembrie această propunere a fost dezbătută de către membrii comisiei.

În urma examinării propunerii și a opiniilor exprimate, deputații prezenți au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vă rog. Semnalizați cumva, ridicați mâna.

Vă rog, doamnă Andreea Paul, Grupul PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Este o propunere legislativă liberală, în rândul inițiatorilor sunt și eu, iar prin acest proiect noi vizam, de fapt, diminuarea evaziunii fiscale în zona lanțului alimentar și taxarea inversă pe TVA în sectorul alimentar. Dar pentru că lucrurile în noul Cod fiscal au fost reglate așa cum au fost reglate deja, considerăm că într-adevăr este justificat raportul de respingere al actualului proiect de lege. Aceasta nu înseamnă însă că problema evaziunii fiscale în zona sectorului alimentar a fost rezolvată. Nici pe departe!

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.70 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 561/2013) (rămasă pentru votul final)  

48. Următoarea, Propunerea legislativă pentru completarea art. 70 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 561/2013.

Inițiatorii? Nu.

Comisia? Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 70.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Membrii Comisiei pentru buget au dezbătut această propunere legislativă în data de 8 septembrie 2015.

În urma examinării propunerii și a opiniilor exprimate s-a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor organice.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Doamnă Paul, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Este al treilea proiect de lege respins astăzi, pe același obiectiv, și anume redirecționarea a 2% din veniturile pensionarilor. Și aici considerăm că raportul de respingere este justificat, la fel ca celelalte două propuneri de lege, nu mai intru în detalii tehnice decât dacă dorește colegul din față.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Nu dorește.

Alte intervenții? Nu sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.21 alin.(4) lit.g) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 500/2014) (rămasă pentru votul final)  

49. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 21 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 500/2014.

Inițiatorii? Nu.

Comisia? Vă rog, domnule deputat, prezentați raportul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 21 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în ședința din 24 noiembrie 2014.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La dezbaterea propunerii s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizele negative ale Comisiei pentru agricultură, Comisiei pentru politică economică și punctul de vedere negativ al Guvernului.

În ședința din 8 septembrie 2015 deputații prezenți la lucrările ședinței au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(2) al art.285 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (PL-x 126/2015) (rămas pentru votul final)  

50. Următorul, Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorul, domnul Trifon Belacurencu? Nu.

Comisia? Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 285.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în ședința din 25 februarie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizele negative ale Comisiei juridice și Comisiei pentru industrii.

În ședința din 8 septembrie 2015 membrii Comisiei pentru buget au dezbătut acest proiect și au înaintat plenului Camerei Deputaților hotărârea care a fost adoptată cu majoritate de voturi, să respingă acest proiect de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Doamnă Andreea Paul, vă rog, Grupul PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Este al doilea proiect de lege cu aceeași propunere, de a reduce cu jumătate impozitul pe clădirile și impozitul pe terenurile acestora pentru acele imobile care sunt situate în zona Mării Negre, deținute de către persoane juridice, și care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice pe o durată de minimum șase luni, în cursul unui an calendaristic.

Le respingem pe ambele - și n-am intervenit la prima dintre ele, care avea același obiect de reglementare, din simplul motiv că în noul Cod fiscal am dezbătut cam două zile și jumătate doar nivelul de impozitare al activității turistice din zona montană și de litoral și consider că este just reglementată în noul Cod fiscal.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind aprobarea unor măsuri fiscale pentru stimularea consumului și relansarea activităților economice (Pl-x 544/2014) (rămasă pentru votul final)  

51. Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri fiscale pentru stimularea consumului și relansarea activităților economice, Pl-x 544/2014.

Dacă inițiatorii...? Da.

Domnul deputat de Brașov, vă rog. Domnul Ialomițianu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt inițiator al acestei inițiative legislative. Ea a fost propusă prin 2014, în primăvară, se referea la reducerea TVA-ului în două etape, să avem o taxă pe valoarea adăugată la alimente de 9%, dar în două etape, și cota standard să se reducă de la 24% la 19%, tot în două etape, și să aplicăm pentru anumite operațiuni taxarea inversă. Aceste lucruri sunt în Codul fiscal.

Dar vreau să vă spun un lucru: această inițiativă a fost blocată de fosta majoritate, pentru a nu fi discutată, pentru că se știa că dacă vine în plen trebuie votată. Sigur, a fost blocată până acum și toate lucrurile acestea sunt în Codul fiscal. Totuși, mă bucur că n-a fost plagiată în totalitate de Victor Ponta, pentru că era vorba de reducerea TVA-ului în două etape. Și ați văzut la Codul fiscal, în 2015, că toți au spus că ne-am grăbit să facem o reducere masivă a fiscalității și unele măsuri au fost amânate.

Sigur că această inițiativă nu mai are obiect, dar dovedește că a fost o inițiativă gândită. Sigur că TVA-ul ar fi intrat... reducerea ar fi intrat de la 1 ianuarie 2015, prima parte, și a doua etapă în 2016. Cred că rezultatele ar fi fost mult mai bune, măsurile ar fi fost sustenabile.

Sigur că, acum, cu ce ne confruntăm? Cu o creștere a deficitului la 2,95, prin faptul că măsurile acelea n-au fost gândite, ale Guvernului Ponta, și s-ar putea să se sară de 3%. Dacă s-ar fi aplicat această inițiativă, ar fi fost sustenabilă și într-adevăr ar fi fost o reducere a prețurilor și o stimulare a consumului în mod sustenabil.

Sigur că nu poate fi susținută acum această inițiativă, pentru că toate acele reduceri sunt în Codul fiscal.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu mulțumesc.

Comisia? Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative privind aprobarea unor măsuri fiscale.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea în ședința din 2 decembrie 2014.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, avizul negativ al Comisiei pentru industrii și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În ședința din 8 septembrie 2015 membrii Comisiei pentru buget au dezbătut acest proiect de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestuia.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

La dezbateri generale?

Doamna Andreea Paul. Este și inițiatoarea acestui proiect de lege. Vă rog. Grupul PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Nu doar că am inițiat, alături de colegii mei, acest proiect de lege, dar am și fost consecventă și am înfăptuit deja ceea ce am scris în proiectul de lege. Prin amendamentul pe care l-am depus la Codul fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie 2016, TVA s-a redus la 20%, și tot prin amendamentul pe care personal l-am depus la Codul fiscal, de la 1 ianuarie 2017 TVA este și va fi 19%. Este deja în lege. Ceea ce am spus, am și făcut. Am spus că diminuăm TVA și că trebuie revenit la nivelul de 19% și am și făcut acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă sunt? Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.19<SUP>4</SUP> alin. (1) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 112/2015) (rămasă pentru votul final)  

52. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 194 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 112/2015.

Dacă inițiatorii doresc? Nu doresc.

Comisia? Vă rog, prezentați raportul, Comisia pentru buget.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 194 alin. (1).

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea în ședința din 25 februarie.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Comisiei juridice și avizul negativ al Comisiei pentru politică economică și, de asemenea, avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În ședința din 8 septembrie 2015 membrii Comisiei pentru buget au dezbătut acest proiect de lege și în urma voturilor exprimate au trimis plenului Camerei Deputaților propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Doamnă Andreea Paul, vă rog. Ultima. Mai avem una.

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Impactul bugetar al acestei propuneri legislative este de minus 0,03% din produsul intern brut pe anul 2015 și de minus 0,04 din PIB pentru anul 2016.

Așadar, Partidul Național Liberal este în acord cu raportul de respingere a actualului proiect de lege.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.296<SUP>23</SUP> din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (PL-x 241/2015) (rămas pentru votul final)  

53. Și ultimul, Proiectul de Lege pentru completarea art. 29623 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii? Nu.

Comisia?

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 29623 din Legea nr. 571.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 mai 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La dezbaterea proiectului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În ședința din 8 septembrie 2015 membrii Comisiei pentru buget au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acestui proiect.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Acestea fiind spuse, încheiem aici prima parte a ședinței noastre. Urmează sesiunea care vizează primirea de răspunsuri la interpelări.

O invit pe doamna vicepreședinte Rodica Nassar.

Mulțumesc mult.

 
    Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.  

După o scurtă pauză

       

(În continuare, ședința a fost condusă de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Bună seara!

 
Video in format Flash/IOS   Laurențiu Nistor

Deschid ședința noastră de astăzi, consacrată răspunsurilor orale la interpelări și pentru început am să-i dau cuvântul domnului ministru Victor Vlad Grigorescu, pentru a răspunde interpelării adresate de către colegul nostru, domnul deputat Nistor Laurențiu, cu tema "Insolvența Societății Complexului Energetic Hunedoara S.A.".

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Vlad Grigorescu (ministrul energiei):

Bună seara, doamnelor și domnilor parlamentari.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect Insolvența Societății Complexului Energetic Hunedoara S.A., măsură curajoasă a ministrului tehnocrat al energiei în Termoelectrica - bazată pe huilă, dați-mi voie să vă fac următoarele precizări și să mă refer la următorul aspect: încă din prima zi a preluării portofoliului la Ministerul Energiei, în luna noiembrie a anului 2015, m-am aplecat asupra situației extrem de grave a Complexului Energetic Hunedoara, un subiect deosebit de sensibil și deosebit de complex. La acel moment am cerut o analiză de detaliu a problemelor cu care se confruntă complexul, încă de la înființare, a stadiului măsurilor adoptate deja, cât și a rezultatelor acestora.

Voi vorbi în continuare doar de fapte și cifre, evitând să formulez opinii asupra altor implicații sau a unor chestiuni politice.

Aș începe prin a mă referi la situația financiară a complexului în perioada 2013-2015, care se prezintă în felul următor: la sfârșitul anului 2013 societatea înregistra o cifră de afaceri de circa 835 de milioane de lei și o pierdere în jur de 148 de milioane de lei.

Un an mai târziu cifra de afaceri se diminuase la 670-671 de milioane de lei, în timp ce pierderea se adâncise la 352 de milioane de lei.

La sfârșitul anului 2015 rezultatele preliminare arătau o cifră de afaceri în continuare în scădere, în jur de 552 de milioane de lei, în timp ce pierderea era de aproape un miliard de lei, 909 milioane de lei, mai precis.

Este evident faptul că situația complexului a suferit o depreciere continuă, cu repercusiuni asupra fluxului de numerar, conducând la înregistrarea unor datorii colosale atât către furnizori, cât și către bugetul de stat.

O situație a datoriilor, cifrate la momentul respectiv la 1,6 miliarde de lei, arăta în felul următor - și mă refer la o situație defalcată - societatea datora furnizorilor circa 166 de milioane, băncilor circa 437 de milioane, bugetului de stat aproape 500 de milioane de lei, salariaților, circa 13 milioane, penalități pentru certificate de emisii cu gaze de seră, circa 540 de milioane de lei, și alți creditori, în jur de 21 de milioane de lei.

La data preluării mandatului figurau pe rolul Tribunalului Hunedoara circa 15 cereri de deschidere a procedurii de insolvență, cereri care urmau să fie soluționate în data de 7 ianuarie 2016, după circa cinci amânări succesive.

Amintesc faptul că în această situație inițiativa debitorului, adică a Complexului Energetic Hunedoara, de a cere insolvența, deci punerea sub protecția instanței și reorganizarea judiciară, îi permitea menținerea dreptului de administrare și evita posibilitatea ca societatea să ajungă pe mâinile oricui, așa cum poate și-ar fi dorit unii.

Ceea ce dumneavoastră numiți o decizie gata pregătită nu a fost altceva decât o măsură luată după o atentă analiză a situației de fapt, a riscurilor care pot decurge din aceasta, mai ales a posibilității care la acea vreme se contura extrem de puternic, și anume de intrare într-o procedură simplificată a falimentului, posibilitate care ar fi fost cea mai gravă.

Am cerut tuturor celor care conduceau destinele societății la acel moment să-și asume responsabilitatea pentru situația în care se găsea complexul și să aibă în vedere continuarea activității și menținerea locurilor de muncă.

Fără o asumare a responsabilităților la acel moment, complexul nu ar mai fi fost astăzi funcțional, Valea Jiului nu ar fi avut căldură în lunile de iarnă, iar România s-ar fi găsit într-o situație extrem de complicată din punct de vedere al securității energetice, mai ales al continuității aprovizionării cu energie.

Faptul că am avut tenacitatea de a aborda o astfel de soluție nu o consider nici un gest de curaj, nici o subtilitate de comunicare. Cei îndrituiți nu au făcut altceva decât să își facă datoria.

Și mi-aș permite să reamintesc că, potrivit art.240 din Codul penal, nedeschiderea procedurii de insolvență sau introducerea tardivă a unei cereri de insolvență de către debitor se pedepsește inclusiv cu închisoarea.

Remarc opinia dumneavoastră cu privire la serviciile tehnologice de sistem. Această măsură este una salutară și este o măsură care ține, cu siguranță, de necesitățile de siguranță ale sistemului energetic național.

Pe de altă parte, măsura acordării unor servicii de sistem către CEF nu poate, în niciun fel, acoperi lipsa de performanță a producției sau participarea neeficientă a societății în piața de energie electrică.

Doresc, de asemenea, să precizez că imediat după preluarea mandatului am continuat demersurile, alături de Consiliul Concurenței, pentru a transforma ajutorul de stat individual de salvare acordat complexului într-un ajutor de restructurare. Și este important să facem câteva precizări. Este important de reținut că, potrivit primei decizii a Comisiei Europene din 2015, complexul a fost obligat să returneze un ajutor de stat de circa 37 de milioane de lei și că această măsură condiționa acordarea subsecventă a unui ajutor de salvare și restructurare apropiat cifrei de 167 de milioane de lei.

Întrucât CEF nu a dispus de surse financiare pentru a rambursa ajutorul incompatibil printr-o ordonanță de guvern în cursul anului 2015, Ministerul de Finanțe a acordat un împrumut de circa 40 de milioane, rambursabile în termen de 90 de zile. Din nefericire, Complexul Energetic Hunedoara nu și-a putut îndeplini, la vremea respectivă, obligațiile, nu a putut returna în totalitate ajutorul de stat ilegal sau împrumuturile primite în acel moment și, de asemenea, nu a notificat - așa cum cerea Comisia Europeană încă de la sfârșitul toamnei - un plan de restructurare care ar fi trebuit să prevadă, potrivit înțelegerii din cursul verii cu Comisia Europeană, o separare a activităților de minerit de activitățile termocentralei și, cum spuneam, o notificare a unui plan de restructurare în termen de șase luni de zile, consecința acestor lipsuri fiind posibilitatea ca Comisia Europeană să ceară lichidarea companiei.

În vederea elaborării unui plan de restructurare, complexul făcuse ceva totuși în cursul anului 2015, respectiv angajase un consultant care a pus în plan câteva măsuri de restructurare care făceau, de asemenea, referire - la momentul respectiv - la o serie de soluții tehnice și financiare care presupuneau și ele la rândul lor un ajutor de stat.

Pentru a accelera posibilitatea de analizare a planului de restructurare de către Comisia Europeană, Ministerul Energiei a solicitat Consiliului Concurenței să trimită o prenotificare către instituțiile comunitare, astfel încât să rămânem în termen și posibilitatea ca acest complex să primească, până la urmă, ajutorul de stat să nu se piardă.

De asemenea, am solicitat și colegilor de la Ministerul Finanțelor să elaboreze și să supună Guvernului un memorandum privind încadrarea măsurilor în politicile economice bugetare și financiare ale statului român care să ne permită acordarea celei de a doua tranșe din acest ajutor de stat, însă acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece Ministerul de Finanțe a avut o serie de observații tehnice destul de complexe la acest plan de restructurare.

Am avut întâlniri cu reprezentanții Direcției Generale de Competiție din cadrul Comisiei Europene, am avut întâlniri cu colegii de la alte ministere și urmează să avem, în zilele următoare, o întâlnire importantă - credem noi - iarăși cu Comisia Europeană pentru a discuta pe marginea acestui ajutor și pe marginea situației de la Complexul Energetic Hunedoara în general.

Având în vedere cele mai sus prezentate, pentru o corectă și reală informare, apreciez că nu putem vorbi, în acest caz, de acțiuni premeditate, nu putem vorbi despre o acțiune orientată către deschiderea unei proceduri de insolvență și nici de desanturi sau manifestări de forță.

Practic, vorbim despre acțiuni care au fost adoptate în urma unei analize, acțiuni care au fost adoptate de consiliul de administrație de la acea vreme a Complexului Energetic Hunedoara, acțiuni care erau, la vremea respectivă, necesare, având în vedere gravitatea cu totul excepțională în care se găsea acest complex la momentul respectiv.

O altă situație care prezintă îngrijorări este situația neachiziționării certificatelor de CO2, situație în urma căreia complexul a încasat, în 2015, o amendă consistentă și deși s-au făcut demersuri și Ministerul de Finanțe a acordat sume cu împrumut complexului acestea au ajuns târziu. Complexul nu a putut achiziționa în timp acele certificate și a fost amendat, cum spuneam, cu o sumă consistentă.

Având în vedere că îmi expiră timpul, am să vă rog să-mi permiteți să trec direct la final, nespunând decât că situația de la Complexul Energetic Hunedoara este una deosebit de complicată și că singura soluție pe care noi o vedem și care credem că este rezonabilă este una tehnică.

Complexul trebuie să treacă printr-o perioadă de restructurare, trebuie să închidă risipa, trebuie să închidă contractele care l-au adus într-o situație dezastruoasă, trebuie să rezolve și să găsească o soluție optimă pentru a rezolva chestiunile apărute în discordanță, până în momentul de față, cu Comisia Europeană.

Și, la sfârșit, trebuie să reușim să repunem pe picioare această companie, pentru că un lucru este cert: Complexul Energetic Hunedoara este o piesă extrem de importantă în sistemul energetic național. Fie că ne place, fie că nu, cărbunele furnizează astăzi 30% din consumul nostru de energie. Nu avem cu ce să-l înlocuim. Este cert că acolo trebuie luate niște măsuri serioase. Aceste măsuri s-ar putea să fie măsuri complicate, s-ar putea să ceară sacrificii. O să ceară probabil și curaj și anduranță, dar ele sunt absolut necesare. Ele trebuie să fie tehnice, trebuie să fie bazate pe profesionalism și trebuie să aibă în vedere două lucruri: că acest complex trebuie să continue într-o formă sau alta să funcționeze, trebuie să îl îndreptăm către o activitate eficientă. Și eu cred că dacă aceste două obiective le vom atinge, implicit vom salva și locurile de muncă din Valea Jiului.

Vă mulțumesc tare mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule ministru, pentru răspunsul amplu pe care l-ați dat interpelării colegului nostru.

Doriți să interveniți? Domnul deputat Nistor Laurențiu. Scurt, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Laurențiu Nistor:

Bună ziua, doamna președinte!

Bună ziua, domnule ministru!

Bună ziua, stimați colegi!

Domnule ministru,

Sincer vă spun și vă mărturisesc că interpelarea mea nu s-a dorit a fi o moțiune simplă împotriva dumneavoastră.

Modul cum ați prezentat astăzi răspunsul la interpelare, aproape că ați considerat că este o moțiune simplă, ceea ce eu nu mă gândeam că va fi așa ceva.

Dar, vreau să vă spun, stimate domnule ministru, că încă de la învestitura dumneavoastră am avut bucuria să constat și să aud de la dumneavoastră că veți depune toată puterea de muncă a dumneavoastră pentru ca acest Complex Energetic Hunedoara să fie menținut în viață și nici măcar să nu folosim cuvântul "insolvență".

Dar, încă de la învestitură și până acum, constat că nu s-a întreprins nimic nici de către dumneavoastră, domnule ministru, nici de către Cabinetul dumneavoastră, nici măcar în Guvern, nici măcar pe la Comisia Europeană, nici măcar pentru faptul - așa cum ați pomenit și dumneavoastră - că la sfârșitul anului trecut Complexul Energetic trebuia să plătească o amendă extraordinar de mare și nemeritată.

Vreau să vă mulțumesc pentru faptul că veniți în fața noastră, a Parlamentului, și spuneți că România ar fi într-o stare extrem de periculoasă dacă ar fi închis producția de cărbune. Dar să vă țineți și de cuvânt și să nu închidem complexul, fiindcă măsurile care nu se iau și așa cum ați spus-o și dumneavoastră, chiar dacă sunt dureroase, trebuie să fie luate și în cât mai scurt timp.

Cred că era necesar ca înainte de intrare în insolvență să faceți ceea ce ni s-a spus și de la Uniunea Europeană, să facem divizarea. Nu știu de ce nu s-a făcut, și acum este prea târziu. Dar am convingerea că, așa cum ați prezentat lucrurile, domnule ministru, și cred că săptămâna aceasta poate vom mai avea o discuție, dumneavoastră reușiți să vă gândiți pentru cele 6500 de locuri de muncă de la Complexul Energetic Hunedoara și să vă gândiți că, pe lângă cele 6500, mai sunt încă vreo 2 mii și ceva de locuri de muncă pe orizontală, în așa fel încât Valea Jiului să nu fie vitregită - și Deva - de circa 10 mii de locuri de muncă.

Sper că veți face tot ce este posibil și vă stă în putința dumneavoastră și a Cabinetului pe care îl aveți de la Ministerul Energiei și, împreună cu specialiștii de la Complexul Energetic Hunedoara, să găsiți soluțiile cele mai bune.

Încă mai sper că veți face tot ce este posibil pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS   Marian Neacșu

Domnul deputat Neacșu Marian a adresat o interpelare cu titlul: "Necesitatea intervenției urgente a Guvernului pentru a preveni pierderea din fonduri publice a sumei de 2 miliarde de euro".

Interpelarea este adresată Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Răspunsul îl va primi din partea domnului secretar de stat Cezar Radu Soare.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Cezar Radu Soare (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice):

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnule deputat Marian Neacșu,

Ca urmare a interpelării formulate de dumneavoastră cu privire la necesitatea intervenției urgente a Guvernului pentru a preveni pierderea din fondurile publice a sumei de 2 miliarde de euro, vă comunicăm următoarele.

Proiectele la care faceți referire sunt cele care nu s-au finalizat în perioada de eligibilitate a Programului operațional regional 2007-2013, respectiv, la data de 31.12.2015, potrivit art.56 alin.(1) din Regulamentul general, și nu 30.06.2016, așa cum este menționat în interpelare.

În acest context, precizăm că toate contractele finanțate în cadrul acestui program reglementează clauza potrivit căreia, în cazul în care beneficiarul nu finanțează proiectul și nu-l finalizează în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, acesta va suporta, din bugetul propriu, sumele necesare finalizării proiectelor după încheierea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor.

Astfel, încă de la data semnării, beneficiarii contractelor de finanțare cunoșteau consecințele nefinalizării acestora în perioada limită de eligibilitate a programului respectiv, 31.12.2015.

Beneficiarii trebuie să fie conștienți că repercusiunile ulterioare nefinalizării proiectelor în termenele asumate la momentul semnării contractelor, termene asumate și prin hotărârile consiliilor locale și declarațiile de angajament - documente anexate la depunerea cererilor de finanțare. Cu toate acestea, autoritatea de management a Programului Operațional Regional, AM POR, a fost de acord cu încheierea de acte adiționale de prelungire a duratei contractelor de finanțare nefinalizate în termen, în vederea asigurării funcționării acestora, îndeplinirii obiectivelor și a indicatorilor pe cheltuiala beneficiarilor, oferind astfel o soluție celor care, din diferite motive, independente de AM POR, nu au reușit să finalizeze implementarea proiectelor până la data limită de eligibilitate.

Această posibilitate a fost reglementată prin Hotărârea Guvernului nr.678/2015 privind încheierea programelor operaționale finanțate, din perioada 2007-2013, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul European pentru Pescuit.

Menționăm că prelungirile acordate s-au întemeiat pe solicitările beneficiarilor, asumate de aceștia prin documente care susțin capacitatea tehnică și financiară, de a finaliza din resurse proprii proiectele neimplementate integral, hotărâri de consilii, declarații de angajament ale conducătorilor autorităților locale.

Astfel, considerăm că beneficiarii își cunosc responsabilitățile ce le revin și și-au asumat integral obligația de a asigura finanțarea necesară finalizării proiectelor.

Cu toate acestea, Ministerul Dezvoltării este conștient de dificultățile financiare pe care le au unele autorități locale beneficiare ale proiectelor finanțate prin POR 2007-2013 și depune toate eforturile pentru găsirea unor surse de finanțare adaptate nevoilor acestora, în condițiile în care finalizarea proiectelor ar asigura o mai bună absorbție a fondurilor acordate prin program.

Precizăm că MDRAP a înaintat Ministerului Finanțelor Publice o propunere de act normativ similar cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri pentru evitarea unor blocaje financiare la nivelul autorităților administrației publice locale, cauzate de insuficiența fondurilor necesare asigurării contribuției proprii și a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor finanțate din fondurile externe nerambursabile.

Acest proiect de act normativ urmează a fi aprobat în ședința Guvernului din data de 16 martie 2016 - deci săptămâna aceasta - astfel, asigurarea fondurilor necesare realizării unei investiții de interes local, în conformitate cu prevederile art.61-63 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, se asigură din bugetul propriu sau din împrumuturi contractate numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice își exprimă și pe această cale totala deschidere și sincerul interes față de solicitările formulate de către membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Cu stimă, în numele viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, domnul Vasile Dîncu.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Marian Neacșu, doriți să interveniți?

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Cred că ar fi fost suficient dacă domnul secretar de stat îmi prezenta ultimele două fraze din alocuțiunea Domniei Sale, pentru că, până la urmă, acestea erau cu adevărat importante. Toate celelalte lucruri care țineau de procedurile interne ale ministerului și de procedurile interne sau interministeriale între Ministerul Dezvoltării și Administrației și respectiv Ministerul de Finanțe, acestea erau lucruri cunoscute.

De altminteri, nu pot să ascund că și cunoșteam despre actul normativ pe care Domnia Sa l-a amintit aici și pe care-l așteptam cu multă nerăbdare, trebuie să recunosc că tocmai acesta a fost demersul care a determinat, care a generat această interpelare pe care am făcut-o, pentru că proiectul de ordonanță - dacă nu mă înșel eu - este deja transmis de vreo trei săptămâni sau de vreo patru săptămâni la Ministerul de Finanțe. La un moment dat - iarăși, dacă nu mă-nșel - a și fost luat în lectură în ședința mică a Guvernului, dar el nu s-a finalizat până acum.

Printre cele 504 proiecte cu risc de dezangajare, că de ele este vorba, evident că cel mai tare sunt interesat de proiectul pe POR 2007-2013 prin programul integrat de dezvoltare urbană de la Slobozia, "Reabilitarea centrului comunității". Este un proiect din care autoritatea... și care n-are nicio vină că n-a fost finalizat până acum pentru că, din nefericire - și poate că aici nu e numai vina ministerului, poate că e și vina noastră, ca Parlament - n-am prevăzut în legislația privind achizițiile sau în legislația privind contractele publice faptul că este foarte posibil ca, la un moment dat, cei care câștigă proiecte, mai ales lucrări pe fonduri europene, să între în insolvență. Și atunci, respectivele proiectele nu mai pot fi alocate altora decât prin reluarea procedurilor, ceea ce în cazul de la Slobozia n-a mai fost de actualitate.

Dar, așa cum am spus, acesta este unul din cele 504 proiecte.

Eu sper că această ordonanță, pe modelul Ordonanței nr.2/2015 care a fost amintită aici de domnul secretar de stat, a reușit să defluiască fluxurile financiare necesare pentru ca o bună parte din aceste 504 proiecte să fie finalizate până la termenul maximal stabilit, așa cum a amintit și Domnia Sa prin respectiva hotărâre de guvern care este, în acest caz, 30 iunie.

Aștept cu interes, domnule secretar de stat, ca miercuri să fie aprobată această ordonanță de guvern în ședință și evident că în măsura în care lucrul acesta nu se va face, asta vă rog, să vă amintiți că de la acest microfon al Parlamentului, dumneavoastră ați anunțat acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

Având în vedere că lipsește domnul deputat Taloș Gheorghe-Mirel, care a adresat două interpelări Ministerului Afacerilor Interne, precum și Ministerului Sănătății, propun ca domnul deputat să primească răspunsurile în scris.

Și mulțumim pentru prezență.

 
Video in format Flash/IOS   Florin Gheorghe

În continuare am să dau cuvântul domnului secretar de stat Cezar Radu Soare, care va răspunde interpelării colegului nostru, domnul deputat Gheorghe Florin, cu titlul "Soluții pentru urgentarea reabilitării Cazinoului din Constanța".

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Cezar Radu Soare:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimate domnule deputat Gheorghe Florin,

Răspunsul are vreo trei pagini. O să spicuiesc din el.

Ca urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, care ne-a fost transmisă de la Departamentul pe relația cu Parlamentul prin adresa nr.1595/24.02.2016, prin care ne solicitați informații cu privire la reabilitarea Cazinoului din Constanța, vă comunicăm următoarele.

Procedura de achiziție publică privind contractul de proiectare, asistență tehnică și execuție pentru obiectivul de investiții "Consolidare și restaurare Cazino Constanța" a fost demarată în anul 2015, având deschiderea ofertelor în data de 29.06.2015.

Însă, din cauza numeroaselor contestații înregistrate, aceasta nu a fost finalizată nici până în momentul de față.

Aici sunt niște explicații. Vă spun câteva lucruri.

La data de 28.08.2015 și respectiv 04.09.2015, pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor au fost înregistrate două contestații depuse de către asocierea SC Aedificia Carpați SA și SC Polar Design SRL și de asocierea Euromateria SRL, Rico SRL și Princer SA.

Dintre acestea, a fost admisă contestația formulată de asocierea Euromateria SRL, Rico SRL și Princer SA, iar prin decizia nr.1619 a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor din data de 28.09.2015, autoritatea contractantă, respectiv SC Compania Națională de Investiții SA, a fost obligată să solicite clarificări, lucru care s-a și întâmplat.

În urma primirii răspunsului la clarificările solicitate, asocierea Euromateria SRL, Rico SA SRL și Princer SA au modificat documentele de clarificare, respectiv specialiștii propuși inițial, fapt ce a determinat Comisia de evaluare să respingă oferta ca fiind inacceptabilă, întrucât ofertantul nu a îndeplinit una sau mai multe din cerințele stabilite în documentația de atribuire.

Urmează alte contestații făcute de ei, urmează tot parcursul.

Vreau să vă menționez câteva lucruri. Unul din membrii asocierii, respectiv SC Rico SRL, se află în insolvență și este urmărit penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu.

De asemenea, SC Euromateria SRL, alt membru al asocierii, este o societate comercială înființată de puțin timp, însă legislația în vigoare permite accesul unor astfel de societăți în asociere în cadrul unor proceduri de achiziție publică, chiar și pentru lucrări de asemenea anvergură și complexitate precum este obiectivul Cazinoul din Constanța.

SC Compania de Investiții SA, în calitate de autoritate contractantă, a respectat prevederile și termenele legale în vigoare. Până la soluționarea acestei noi contestații, procedura în cauză nu poate fi finalizată, respectiv anulată, și deci nu se poate comunica un termen la care procedura de achiziții pentru obiectivul de investiții avut în discuție va putea fi reluată.

În ciuda dorinței de consolidare și reabilitare a acestui obiectiv de investiții și de redare a lui în circuitul turistic, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, respectiv SC Compania Națională de Investiții SA, nu poate, din punct de vedere legal, să întreprindă niciun alt demers, până la finalizarea definitivă a tuturor contestațiilor.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice își exprimă și pe această cale totala deschidere și sincerul interes față de solicitările formulate de către membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Cu stimă, domnule deputat.

Îmi pare deosebit de rău, e un obiectiv reprezentativ pentru Constanța, dar acestea sunt procedurile.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Domnul deputat Gheorghe Florin, doriți să aveți o intervenție. Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Este un răspuns foarte complet.

Îi mulțumesc domnului secretar pentru acest răspuns.

Din păcate, să sperăm că nu se va demola acest cazinou până va începe procedura de refacere.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Domnul secretar de stat Dumitru Daniel Botănoiu este prezent la ședința noastră de astăzi și-i mulțumim pentru asta. În schimb, colegul nostru, care a formulat interpelarea adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu este prezent, așa că va primi răspunsul în scris. Vă mulțumim mult.

 
Video in format Flash/IOS   Anton Doboș

În continuare, domnul secretar de stat Alexandru Victor Micula va răspunde interpelării colegului nostru, domnul deputat Doboș Anton, cu titlul "Efectele recentului acord între Uniunea Europeană și Marea Britanie".

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

La Consiliul European din 17-18 februarie 2016, a fost adoptată în unanimitate decizia privind o nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene.

Rolul deciziei a fost cel de a crea condiții favorabile unui rezultat pozitiv la referendumul care va avea loc în Regatul Unit pe tema apartenenței la Uniunea Europeană, la data de 23 iunie 2016.

Decizia cuprinde patru capitole referitoare la guvernanță economică, competitivitate, suveranitate și prestații sociale și liberă circulație.

Adoptarea deciziei a presupus un proces complex de negociere în cadrul căruia România a participat și și-a susținut activ interesele, inclusiv cele legate de respectarea drepturilor și libertăților pe care se fundamentează piața internă a Uniunii Europene.

În negocieri, s-a avut în vedere și poziția conform căreia este necesară menținerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, fapt pentru care România a acționat, alături de celelalte state membre, în vederea facilitării unui rezultat pozitiv în referendumul menționat.

Această poziționare este atât una principială, în vederea evitării unor efecte greu de anticipat asupra Uniunii Europene în ansamblu, cât și concretă, având în vedere interesele României și mai ales ale cetățenilor români care lucrează sau intenționează să lucreze în Marea Britanie.

Un eventual rezultat negativ al referendumului - situație care sperăm că nu se va concretiza - ar prezenta o serie de neconoscute, inclusiv privind circulația lucrătorilor și drepturile persoanelor deja stabilite în Regatul Unit.

În context, trebuie precizat cu claritate că decizia adoptată de Consiliul European va produce efecte doar în cazul unui rezultat pozitiv al referendumului britanic.

România a urmărit cu atenție în negocieri cel de-al patrulea domeniu al deciziei Consiliului European, cel privind prestațiile sociale și libera circulație. În acest sens, România a urmărit ca măsurile să aibă un impact cât mai restrâns, să fie nediscriminatorii la adresa cetățenilor europeni, să fie conforme tratatelor și neretroactive.

Principalele aspecte privind forța de muncă provenind din Uniunea Europeană, conform secțiunii a IV-a a deciziei, privesc indexarea alocațiilor copiilor nerezidenți și posibilitatea impunerii temporar și condiționat a unor măsuri de tip salvgardare cu privire la acordarea unui număr limitat de beneficii.

Discuții suplimentare sunt prevăzute după un viitor rezultat pozitiv al referendumului britanic, aceste propuneri necesitând modificări subsecvente ale legislației secundare a Uniunii Europene.

Astfel, posibilitatea indexării alocațiilor copiilor nerezidenți presupune modificări ale Regulamentului nr. 883 din 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială din statele membre.

Aria persoanelor afectate este cea a copiilor nerezidenți care locuiesc în țările de origine, ai lucrătorilor mobili europeni care sunt angajați în state membre, ce optează pentru indexare.

Trebuie precizat că alocațiile urmează a fi plătite integral, în cazul copiilor care se află deja alături de părintele respectiv. Indexarea se poate face în funcție de condițiile din țara în care copilul își are reședința.

La solicitarea României și a altor state membre, decizia precizează că Executivul european nu va propune și indexarea altor tipuri de beneficii transferabile, ceea ce limitează suplimentar aria de aplicare a măsurii.

De asemenea, ca urmare a negocierilor, indexarea va privi, într-o primă etapă, exclusiv solicitările viitoare de alocații pentru copiii nerezidenți, exportul alocațiilor aflate în plată la momentul intrării în vigoare a modificărilor Regulamentului nr. 883, neputând fi limitat până în anul 2020.

În ceea ce privește mecanismul de salvgardare, acesta presupune amendarea Regulamentului nr. 492 din 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii. Aria de aplicare a salvgardării este limitată la acordarea beneficiilor necontributive de tip in-work, ceea ce în legislația britanică definește un număr redus de astfel de beneficii, în principal destinate atingerii unui venit minim.

De altfel, România a insistat ca beneficiile eventual restricționate să fie bine delimitate și exclusiv de natură necontributivă, respectiv, să nu fie conexate plății unor taxe sau impozite de beneficiari, în caz contrar, măsura putând fi discriminatorie.

Activarea mecanismului la nivel de țară se poate face pentru o perioadă de maximum șapte ani și presupune existența unui flux de o magnitudine excepțională de lucrători din alte state membre, precum și dovedirea unor dificultăți sistemice, inclusiv în privința sistemului național de beneficii sociale.

Față de un lucrător individual, limitarea ar urma să vizeze accesul la prestații cu caracter necontributiv, condiționate de încadrarea în muncă, pentru o perioadă totală de până la patru ani de la data începerii activității.

Conform deciziei Consiliului European, aplicarea limitărilor va fi graduală, practic recesivă. Mecanismul este complet neretroactiv, precizându-se că aplicarea restricțiilor va privi exclusiv lucrătorii europeni nou sosiți în spațiul respectiv, cei deja prezenți nefiind afectați.

Conform solicitărilor României și ale altor state membre, decizia Consiliului European precizează că cele două măsuri citate nu vor putea conduce la un tratament mai favorabil acordat lucrătorilor din state terțe.

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule ministru.

Are cuvântul domnul deputat Doboș Anton.

Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Anton Doboș:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Domnule ministru,

Răspunsul dumneavoastră, în linii mari, mă mulțumește, dar aș vrea să atrag atenția că avem o problemă cu faptul că România încă neglijează misiunea diplomatică din Marea Britanie și încă, după aproape cinci luni, nu avem numit un ambasador, ceea ce îmi creează unele dificultăți, vizavi de ce ați spus dumneavoastră.

Aș vrea să vă reamintesc că de pe Aeroportul Internațional Iași, săptămânal, sunt curse către Marea Britanie, cu cetățeni care au job-uri în acest stat al Uniunii Europene, și s-au creat anumite disconforturi, să le spunem așa, vizavi de cetățenii care lucrează și cei care vor lucra. Și, totodată, vrem să ne asigurăm că nu sunt discriminatorii raporturile dintre cetățenii români și cetățenii din alte state ale Uniunii Europene sau nu.

De aceea este foarte important, consider, să avem la misiunea diplomatică un ambasador care să ne reprezinte, pentru că avem o populație numeroasă care lucrează în acest stat.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice solicită amânarea răspunsului formulat către domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Am încheiat ședința noastră de astăzi, așa că o declar închisă.

Mulțumesc pentru prezență.

 
       

Ședința s-a încheiat la ora 18,43.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 2:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro