Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/05-04-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 29-03-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2016

24. Dezbateri politice cu participarea ministrului finanțelor publice, doamna Anca Dana Dragu, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Codul fiscal și mediul de afaceri".  

   

După pauză

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La punctul 4 al ordinii de zi avem dezbateri politice cu participarea doamnei ministru al finanțelor publice, doamna Anca Dana Dragu, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Codul fiscal și mediul de afaceri".

Potrivit art.205 din regulament și programului de lucru, în ședința de azi, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri publice la solicitarea Grupului PNL, cu tema mai sus menționată.

Din partea Guvernului, participă doamna ministru Anca Dana Dragu.

Având în vedere prevederile regulamentare și propunerile Biroului permanent și Comitetului liderilor, vă prezint procedura de desfășurare a dezbaterilor și timpul maxim care să fie alocat participanților, după cum urmează: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentarea temei de dezbatere; reprezentantul Guvernului - 5 minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului care a solicitat dezbaterea, încă 3 minute pentru lămuriri suplimentare; grupurile parlamentare și reprezentantul deputaților neafiliați - 3 minute pentru fiecare grup și un minut pentru reprezentantul deputaților neafiliați; reprezentantul Guvernului, la final, 5 minute pentru răspunsuri.

Obiecții? Nu.

Vot pentru? Vot pentru? 151.

Împotrivă?

Abțineri? Niciunul.

Prezenți, nu votează? Nu.

Vă mulțumesc.

Propunerile aprobate.

Începem dezbaterile. Din partea Grupului parlamentar al PNL, pentru prezentarea temei, domnul deputat Gheorghe-Eugen Nicolăescu. Vă rog, 5 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnă ministru al finanțelor publice,

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a solicitat, doamnă, prezența dumneavoastră în Parlament pe tema "Codul fiscal și mediul de afaceri", având ca argument principal faptul că anul 2016 este primul an de aplicare a noului Cod fiscal.

PNL a reușit să impună măsuri de relaxare fiscală și a anticipat corect că anul 2016 reprezintă momentul prielnic aplicării unor astfel de măsuri stimulative, care să conducă la o consolidare a întreprinderilor mici și mijlocii românești, la o creștere economică sănătoasă, generatoare de mai multe locuri de muncă mult mai bine plătite, astfel încât nivelul de trai al românilor să se îmbunătățească în mod real.

Doamnă ministru,

România nu duce lipsă de legi bune, cu obiective generoase și cu principii moderne. Din păcate, în prea multe cazuri observăm o implementare defectuoasă.

Motivul principal pentru care astăzi dezbatem pe marginea acestei teme este legat de preocuparea noastră că noul Cod fiscal va trebui să beneficieze de o implementare corectă și coerentă. Iar măsurile prevăzute în acesta să fie garanția unei politici fiscale stimulative pe termen mediu și lung.

Nu cred că trebuie să mai spun că de buna implementare a Codului fiscal din anul 2016 depinde, în mod crucial, implementarea de la 1 ianuarie 2017 a măsurilor prevăzute, precum și încrederea întregului mediu de afaceri că relaxarea fiscală este reală, și nu una de formă, declarativă sau pe hârtie.

Doamnă ministru,

Doresc să vă prezint câteva dintre așteptările PNL, așteptări de primă rundă în legătură cu implementarea noului Cod fiscal.

În primul rând, unul dintre obiectivele majore ale legiuitorului cuprinse în acest nou Cod fiscal a fost acela al simplificării fiscale, ca element esențial al încurajării conformării voluntare fiscale.

Relaxarea fiscală prevăzută de noul Cod fiscal nu trebuie să fie înăbușită de o creștere nejustificată a procedurilor administrative, a numărului de formulare, a declarațiilor suplimentare mai mult sau mai puțin necesare, așa cum se întâmplă în acest moment.

Știți foarte bine, ca și noi, că, pentru orice agent economic, procedurile fiscale suplimentare înseamnă tot costuri, tot bani suplimentari afectați sarcinilor fiscale.

Pentru noi întrebarea este concretă: care sunt măsurile care se impun pentru a remedia aceste derapaje?

În al doilea rând, un obiectiv major care a fost înscris pentru prima dată în Codul fiscal al României se referă la predictibilitatea politicii fiscale în România.

Aș vrea să ne amintim cu toții că cea mai puternică nemulțumire a mediului de afaceri din România era legată chiar de impredictibilitatea politicii fiscale de la noi din țară, date fiind modificările majore care se operau la nivelul politicii fiscale.

În prezent, urmare a faptului că PSD a ignorat și a descurajat profesiile liberale, persoanele fizice autorizate și micii întreprinzători, prin creșterea fiscalității, au apărut nemulțumiri uriașe.

Ce intenții aveți de a opera modificări - normale, le-am numi noi - pentru ca acești oameni să fie tratați cu respect pentru munca lor?

În altă ordine de idei, potrivit noului Cod fiscal, Ministerul Finanțelor Publice are atribuția elaborării normelor metodologice pentru aplicarea unitară a acestei legi. Solicitarea noastră expresă este ca normele de aplicare să fie clare, ușor de implementat și să nu deturneze în niciun fel voința legiuitorului și să nu supuneți contribuabilul la interpretări ciudate ale legii.

Ascultați-i, doamnă ministru, pe contribuabili, vorbiți cu ei și înainte de elaborarea normelor și după adoptarea acestora, iar dacă se constată că efectele nu sunt cele dorite, aveți curajul și determinarea să le revizuiți în beneficiul contribuabilului și al bugetului.

Despre ANAF, în general, numai de bine. Cred cu tărie că această instituție trebuie să-și schimbe în mod radical atitudinea și strategia față de contribuabili. Această instituție a demonstrat, deja, că hărțuind, amenințând sau alergând agenții economici cu girofarul nu a colectat venituri mai mari la bugetul public. Această abordare și-a demonstrat pe deplin ineficiența.

Inspectorii ANAF, printr-un tratament nediscriminatoriu al contribuabililor, trebuie să devină partenerul acestora. Acțiunilor lor să se deplaseze în zona prevenirii fraudei fiscale, a sprijinirii și consilierii contribuabilului și a protejării acestuia în fața abuzurilor ori a concurenței neloiale făcute de evazioniști.

Nu întâmplător am lăsat către final un principiu la care țin foarte mult, și anume sustenabilitatea pe termen lung a politicii fiscale.

Acest lucru depinde în mod crucial de felul în care Guvernul va fi capabil să gestioneze execuția bugetară din acest an.

Dacă ne uităm la execuția bugetară pentru primele două luni din acest an, în special pe capitolele privitoare la cheltuielile cu investițiile publice, putem să spunem că semnalele nu sunt încă de bun augur, însă așteptăm ca Executivul să recupereze acest start timid în următoarele aproape zece luni.

De asemenea, consider că o prioritate a echipei dumneavoastră trebuie să fie și cheltuielile bugetare, și sustenabilitatea fiscal-bugetară.

Doamnă ministru și stimați colegi,

Codul fiscal cuprinde cea mai mare parte a măsurilor de politică fiscală pe care PNL le-a prevăzut și în programul său de guvernare. PNL ține foarte mult ca măsurile de relaxare fiscală să reprezinte cu succes în România și un model pentru alte state europene. De aceea, o spun răspicat de la această tribună: PNL nu va permite ca măsurile fiscale care au fost orientate către stimularea creșterii economice, către crearea de noi locuri de muncă, către revigorarea întreprinzătorilor mici și mijlocii din România să fie implementate defectuos, generând astfel neîncredere.

Creșterea nivelului de trai, scopul final al tuturor politicilor fiscale cuprinse în noul Cod, trebuie să rămână prioritatea dumneavoastră în acest mandat.

Și, nu în ultimul rând, doamnă ministru, am spus-o și la învestitura Guvernului Cioloș, și la adoptarea Legii bugetului de stat și o voi spune din nou și astăzi, că vă susținem, însă nu necondiționat, ci vom monitoriza acțiunile Guvernului și vom reacționa ori de câte ori considerăm că se înregistrează derapaje sau îndepărtări de la obiectivele noastre naționale.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Doamnă ministru, vă rog, aveți cinci minute.

Video in format Flash/IOS

Doamna Anca Dana Dragu (ministrul finanțelor publice):

Bună ziua!

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă mulțumesc pentru invitația făcută și pentru prilejul dat pentru a lămuri câteva aspecte fiscale la zi.

ANAF este una dintre instituțiile-cheie din Guvernul României, de aceea reforma începută trebuie nu doar continuară, ci și accelerată. Această situație va conduce la creșterea conformării voluntare și la aplicarea unui tratament just contribuabililor.

Am subliniat și în această dimineață, la raportul ANAF, faptul că rolul instituției este foarte important în economia românească, aduce veniturile publice necesare pentru a finanța educația, sănătatea, lucrările de infrastructură. De aceea, instituția trebuie să fie una modernă, care lucrează pentru contribuabili și le oferă servicii de calitate. Relația dintre ANAF și contribuabili, după cum spuneam, trebuie să fie una de parteneriat.

Unul dintre obiectivele-cheie este să asigurăm un cadru fiscal bugetar adecvat, care să conducă la creșterea încrederii mediului de afaceri, la stimularea investițiilor, dar și la simplificarea birocrației.

Ne propunem să implementăm măsuri de reformă ireversibile, care vizează creșterea eficienței și transparenței politicii de utilizare a banilor publici.

Ministerul Finanțelor Publice împreună cu ANAF sunt parte activă a procesului început odată cu inițiativa guvernamentală de reducere a birocrației. Astfel, lucrăm la soluții pentru simplificarea semnificativă a formularelor fiscale și a procedurilor și mă refer aici, în principal, la simplificarea formularelor 0.88 și 394. În ceea ce privește 0.88, vom veni cu modificări pentru simplificarea acestuia în sensul: eliminării întrebărilor legate de cazierul fiscal, deoarece acestea sunt informații pe care ANAF deja le deține. Acolo unde nu se renunță la întrebare, se simplifică, nu se mai solicită acea apostilă pentru diplome și declararea veniturilor se poate face în tranșe. Cel mai important aspect, însă, vizează schimbarea administratorului sau a sediului unei firme. ANAF nu le va mai cere contribuabililor aflați în această situație să depună declarația 0.88, cu excepția cazurilor în care există risc fiscal ridicat.

Cu privire la formularul 394, și aici apar modificări. Codul numeric personal devine opțional. Acesta trebuie declarat doar în cazul facturilor de peste 10 mii de lei. De asemenea, formularul nu se va mai depune retroactiv, acesta va intra în vigoare de la 1 iulie și societățile nu mai trebuie să declare încă o dată facturile emise sau primite în primul semestru al anului.

În paralel, lucrăm și la introducerea unor sisteme simplificate de plată, plata on-line sau cu cardul la ghișeu, dar și la declararea taxelor care să încurajeze conformarea voluntară a cetățenilor, în special a celor care desfășoară activități pe piața neagră.

Lucrăm la ghiduri care să vină în întâmpinarea nevoii de informare a contribuabililor și care să încurajeze conformarea voluntară. Este nevoie stringentă de apropierea de contribuabil.

Din aprilie, veți găsi la ghișeele ANAF și pe site-ul instituției ghiduri de informare pe categoriile principale de venit. Primul ghid este dedicat arendei și arendașilor. Urmează cele patru venituri din chirii, venituri obținute de personale fizice autorizate și cele obținute din drepturi de autor.

Din iunie, fiecare român, persoană fizică, își va putea plăti taxele și impozitele cu cardul. În acest moment, evaluăm mai multe soluții printre care se află și înrolarea ANAF în platforma ghișeul.ro. De asemenea, analizăm gradul de compatibilitate tehnică și costuri.

Pentru că au fost anumite clarificări în Codul fiscal și în normele de aplicare a Codului fiscal, am prelungit cu trei luni, până la 30 iunie, termenul în care persoanele fizice și juridice pot plăti impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport, iar termenul de declarare l-am prelungit până la 31 mai.

În ceea ce privește relația cu mediul de afaceri, aceasta nu trebuie definită prin volume uriașe de documente, formulare de completat și căi anevoioase de plată, ci printr-un parteneriat care are la bază instrumente simple de declarare, căi rapide de plată care să conducă la un grad mare de conformare voluntară.

De asemenea, inspecțiile fiscale trebuie orientate nu către controale de fond la un număr mare de contribuabili, ci către controale tematice, care să țină cont de analizeze de risc. Vrem să-i încurajăm pe cei care se conformează voluntar și să-i oprim pe cei care fac evaziune fiscală.

Toate acestea sunt măsuri importante, care ne dau confortul atingerii țintei de deficit asumate pentru anul 2016, în condițiile unei creșteri economice sustenabile.

Sigur, o colectare mai bună nu este suficientă. Aceasta trebuie însoțită de o cheltuire eficientă a banilor publici și de o prioritizare a cheltuielilor. Sunt aspecte la care ne uităm cu multă atenție și pe care le monitorizăm în mod constant.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Grupul PNL, lămuriri suplimentare, trei minute. Le-ați consumat la început, dar, din... Două.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Generozitatea dumneavoastră va fi răsplătită.

În primul rând, tema pe care noi am supus-o dezbaterii de astăzi se cheamă "Mediul de afaceri și Codul fiscal".

Aș fi vrut din partea Ministerului Finanțelor Publice, pe lângă atât de multe exemple de neconcordanță între ceea ce a făcut în 2015 și ceea ce se întâmplă în 2016, atât de multe întoarceri, atât de multe piruete, că au fost făcute prost unele formulare, că au fost birocratic întocmite, că i-au încurcat pe contribuabili, faptul că s-a prelungit termenul pentru impozitul pe clădiri și pentru mijloacele de transport grevează asupra bugetelor unităților administrativ-teritoriale, deci pe lângă toate aceste lucruri - pe care e bine că doamna ministru le-a spus de la această tribună - aș fi dorit să aflu mai mult pe politici fiscale, pe ceea ce se dorește din punct de vedere al predictibilității și sustenabilității. Ce se întâmplă cu Codul fiscal prin aplicarea lui în economia românească în 2016, cum așezăm mai departe anii următori, astfel încât să avem un Cod fiscal care să nu se mai schimbe în fiecare an și pentru o perioadă mai lungă de timp fiecare contribuabil să știe cum își face planul de afaceri și cum își gândește, până la urmă, investiția în care și-a pus speranțe.

Aceasta era dorința noastră de la această dezbatere.

Din păcate, poate, în ultima parte, la răspunsul final pe care doamna ministru ni-l va da, vom încerca să aflăm și asemenea lucruri. Până în acest moment, cred că este o dezbatere ratată.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Grupurile parlamentare. Domnul Florin Gheorghe, UNPR.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnă ministru,

Probabil că mulți dintre colegii parlamentari ar spune că este încă prematur să facem o evaluare a performanțelor dumneavoastră în funcția de ministru al finanțelor. Cu toate acestea, nu trebuie să pierdem din vedere că s-au scurs deja peste patru luni de la învestitură și încă nu se întrevăd schimbări semnificative nici în execuția bugetară a investițiilor publice și nici în zona diminuării evaziunii fiscale.

Am constatat cu surprindere că mulți invocă mandatul limitat al acestui guvern ca principală cauză a lipsei unei performanțe tangibile. Însă când vrei să faci treabă poți măcar să demarezi proiecte și procese chiar și într-un interval de timp foarte scurt.

Doamnă ministru,

Să știți că toți cei care au acordat încrederea prin vot Guvernului din care faceți parte nu au uitat angajamentele asumate de dumneavoastră atât la învestitură, cât și cu ocazia dezbaterii bugetului pe 2016, dar și în altele, asumate prin comunicări publice.

Una dintre promisiuni - încă neconcretizată - se referă la stimularea mediului de afaceri care are producția orientată către exporturi. Din nefericire, datele furnizate de Institutul Național de Statistică pentru primele luni ale anului arată un declin evident al exporturilor, cea mai mare contracție fiind în zona constructoare de mașini.

Vedem însă cum înfloresc importurile intracomunitare, tot mai greu de înfruntat de către IMM-urile românești.

Cum v-ați propus să-i sprijiniți în mod real pe acei agenți economici care înfruntă concurența acerbă de pe piețele externe sau care încearcă să subziste în țară, știind că toate statele membre utilizează toate pârghiile naționale pentru a-și proteja capitalurile interne și a-și spori prezența pe piețe?

Vă întreb pentru că nu am sesizat că ați avea vreo intenție în acest sens.

Mi-aș permite să vă sugerez implementarea anticipată a reducerii supraaccizei la carburanți, care nu a adus sume exorbitante la buget, dar care ar face transportatorii să alimenteze în România și ar diminua costurile de transport pentru exportatori.

De asemenea, v-ați asumat o prioritizare a investițiilor publice imediat ce vremea bună va permite deschiderea șantierelor. Vremea bună a venit, investițiile nu au fost încă prioritizate, iar șantierele pentru infrastructură întârzie să apară.

Sunt multe de spus și despre performanțele ANAF, însă sper ca noul șef al acestei instituții, care a avut activități profesionale și în mediul privat, să aibă capacitatea să înțeleagă și să sprijine agenții economici de bună-credință. Așadar, mi-aș dori să nu uite dificultățile pe care le-a întâmpinat Domnia Sa în relațiile cu autoritățile fiscale atunci când era de cealaltă parte a baricadei. Dacă nu a uitat deja, am convingerea că performanțele ANAF vor crește, iar relațiile cu mediul de afaceri vor intra într-o nouă abordare.

Nu aș vrea să trecem foarte ușor peste riscurile pe care le semnează deja execuția bugetară destul de timidă pentru primele luni ale anului. Astfel, dacă se menține acest ritm al încasărilor fiscale, cu siguranță că nu vom putea realiza veniturile bugetare de peste 30% din PIB, în vreme ce cheltuielile bugetare au crescut consistent în acest an, iar Guvernul pare că are în intenție să le majoreze.

Cum veți susține, de pildă, implementarea Legii salarizării unitare în sistemul public, dacă deficitul este deja la o limită maximă?

Așadar, în ciuda optimismului privind creșterea încasărilor ca efect de runda a doua, este foarte posibil să se concretizeze anticipațiile Comisiei Europene, iar România să intre încă din anul 2016 în procedura privind deficitul excesiv. Confirmați sau infirmați estimările Comisiei, care nu atrage atenția doar ca să se afle în treabă?

Doamnă ministru,

Aveți posibilitatea să demonstrați că măsurile cuprinse în noul Cod fiscal vor ajunge deopotrivă atât în buzunarele românilor printr-o creștere a puterii de cumpărare, dar și în reducerea costurilor totale și unitare ale agenților economici.

Depinde în mod crucial de abilitatea dumneavoastră de a o face, însă trebuie demonstrați și că faceți ceva în acest sens.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Clement Negruț, Grupul ALDE. Ați schimbat? O greșeală a staffului.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Doamna Cornelia Negruț:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Realitatea României ultimilor 10-15 ani arată că dezvoltarea economică nu se poate realiza în absența măsurilor de guvernare cu caracter liberal.

Economia românească are nevoie de o componentă liberală în cadrul guvernării, însă, din ceea ce constatăm în ultima perioadă, noul Executiv s-a mișcat extrem de lent în ceea ce privește punerea în aplicare a noilor prevederi ale Codului fiscal.

Deciziile politico-economice generate de fostul guvern, susținut de ALDE, prevedeau încurajarea reluării consumului intern prin reducerea TVA-ului a unor accize și diminuarea altor categorii de impozite. De asemenea, modificarea Codului fiscal a urmărit sprijinirea mediului de afaceri, creșterea investițiilor, cu un accent sporit pe dezvoltarea capitalului autohton și a întreprinzătorilor români.

ALDE a susținut Codul fiscal și o agendă de măsuri economice de dreapta, respectiv drepturile și libertățile cetățenilor. Din păcate, actualul guvern a dat dovadă de bâlbâieli nepermise în ceea ce privește aplicarea prevederilor acestui document, iar întârzierea de aproape trei luni a emiterii normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal este doar un exemplu în acest sens.

De asemenea, scăderea TVA-ului, modificarea impozitului perceput microîntreprinderilor, precum și celelalte facilități acordate prin Codul fiscal au însemnat venituri în scădere pentru bugetul de stat. Încasări mai slabe vor trebui suplimentate prin împrumuturi ale statului.

Astfel, după intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, deficitul bugetului general consolidat a crescut pentru anii 2016-2017 de la 1,1% din PIB și, respectiv, 0,9% din PIB, conform unei strategii fiscal-bugetare emisă pentru perioada 2015-2017, la 2,8% din PIB pentru anii 2016 și 2017, potrivit strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2016-2018. Încasările mai slabe vor trebui suplimentate prin noi împrumuturi ale statului, șeful Trezoreriei anunțând deja că România trebuie să împrumute 28 de miliarde de lei pentru a acoperi pierderile.

În urma intrării în vigoare a noului Cod fiscal și a noului Cod de procedură fiscală, responsabilii din domeniul fiscal au reclamat o serie de nemulțumiri, după cum urmează:

  1. Lipsa unor precizări clare în norme privind cuantumul garanțiilor aferente antrepozitorilor fiscali și a modului de reducere a acestora în funcție de comportamentul fiscal.
  2. Lipsa precizărilor și a unor norme tranzitorii privind modul de administrare a dosarelor de transfer întocmite potrivit procedurii vechi.
  3. În privința acordului de prețuri de transfer, noua procedură prevede cumularea valorilor tranzacțiilor efectuate, ceea ce duce la obligația mai multor contribuabili de a depune documentația pentru obținerea acordului de prețuri de transfer.

Reanalizarea reglementărilor privind recunoașterea pierderilor neimpozabile în cazul produselor accizabile aflate în regim suspensiv de accize, fie că se află în deplasare și recunoașterea se face în baza unor studii, fie că se află în cadrul antrepozitelor și normelor tehnice ale instalațiilor de procesare, nu au întotdeauna în vedere factorii de mediu și calitatea materiilor prime utilizate efectiv.

Reacția rapidă a autorităților vizavi de povara fiscală a profesiilor liberale prin impunerea suplimentară cu 10,5%, respectiv contribuția la asigurărilor sociale în condițiile în care această plată suplimentară nu constituie avantaj la stadiul de cotizație al persoanei, lucru care a dus la desființarea multor PFA-uri.

De asemenea, specialiștii direct confruntați reclamă: declarația 088 - despre care ați vorbit, doamnă ministru, și ne bucurăm, pentru că împreună și cu președintele ANAF-ului veți lucra la modificarea acesteia; declarația 394, pe care, de asemenea, ați amintit-o.

Nu în ultimul rând, oameni din sistem susțin că nedefinirea noțiunii de consultanță din cadrul definiției microîntreprinderilor are ca efect imposibilitatea încadrării la microîntreprindere a unei societăți de consultanță fiscală care desfășoară activitate de consultanță fiscală autorizată potrivit O.G. nr.71/2001 privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală ca profesie liberală și care are Cod CAEN distinct.

Totodată, data la care devine obligatorie depunerea declarației fiscale a fost preluată din vechiul Cod de procedură fiscală cu aproximativ același conținut. Respectiv declarația de înregistrare fiscală se depune în termen de 30 de zile de la data eliberării actului legal de funcționare, data începerii activității, data obținerii primului venit sau dobândirii calității de angajator, după caz, în cazul persoanelor fizice, fapt care creează aplicarea unui tratament neunitar la nivelul administrațiilor financiare locale.

Chiar dacă nu are prea mult la dispoziție, actualul guvern trebuie să-și calibreze politica fiscală spre a continua măsurile pozitive ale reformelor din ultimii ani și, în același timp, să demonstreze predictibilitatea și plusvaloarea pentru economia națională, cu rezultate palpabile, nu doar declarative.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Ialomițianu, PNL.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Parlamentul a aprobat atât Codul fiscal și Codul de procedură fiscală la cererea mediului de afaceri, pentru a da mediului de afaceri o legislație mai suplă, pe înțelesul contribuabililor.

Nu ne-am referit numai la reducerea de impozite și taxe, ci și la o legislație care să nu îngreuneze activitatea agenților economici.

Doamnă ministru, poate vă întrebați de ce v-am invitat în Parlament să discutăm despre aplicarea Codului fiscal și, trebuie să vă spun, și a Codului de procedură fiscală. În calitate de ministru de finanțe, răspundeți de legislația în domeniul fiscal. E o responsabilitate a dumneavoastră, chiar dacă unele ordine sunt semnate de președintele ANAF-ului, aveți departamente de legislație. Din păcate, semnalele de la mediul de afaceri sunt negative. Că tot ceea ce s-a lucrat în 2015, poate s-a început din 2011, legat de schimbarea Codului fiscal, semnalele sunt negative și riscăm să... tot ce s-a muncit în Parlament să se ducă pe apa sâmbetei.

Din păcate, în Ministerul Finanțelor, și-mi pare rău că trebuie s-o spun, că sunt foarte mulți colegi cu care am lucrat din ’97, când am intrat în sistem, și în ANAF sunt colegi care elaborează legislație în mod excesiv, și vă spun, fără efecte asupra încasărilor bugetare. Și vă dau un exemplu din perioada când eram ministru de finanțe. S-a introdus un registru al operatorilor intracomunitari, s-a spus că se va reduce evaziunea fiscală. Doamnă ministru, n-au fost efecte pozitive. Acum, colegii de la ANAF spun: trebuie să elaborăm foarte multă legislație și legat de acel formular 0.88. Vă spun că, discutând cu mediul de afaceri, mulți agenți economici de bună-credință care își plătesc impozitele și taxele au fost blocați de către ANAF și Ministerul Finanțelor. Sunt în situația să intre în faliment. Și sunt cei din zona producției. Și atunci ne punem întrebarea: acel Cod fiscal pentru cine l-am dat? L-am dat pentru cei care fac importuri, și se vede foarte clar că avem o creștere economică bazată pe consum și care antrenează importurile și nu pe ofertă. Ați spus, în momentul în care ați fost audiată în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, că vă ocupați de implementarea de reforme pentru a crește PIB-ul potențial. Păi dacă dispar firmele din România din cauza aplicării legislației, cum să crească PIB-ul potențial? Și noi discutăm cu oamenii de afaceri. Ne spun, "Domnule, ați spus că ne dați un Cod fiscal mult mai suplu, mai simplificat". Iar prin legislația secundară, vedem că viața contribuabililor este îngreunată. Și nici nu mă mir că în februarie, încasările, februarie 2016, aveți încasări mai mici decât în februarie 2015, cu aproape o jumătate de miliard de lei, pentru că multe firme nu mai pot plăti.

Iar legat de imaginea ANAF-ului.

Doamnă ministru, cum v-ați fi simțit în data de 31 decembrie, la ora 23, cu echipa de la ANAF în control la acele unități care organizau revelionul, când toate plățile s-au făcut anticipat? Chiar până acolo s-au dus? Să știți că nici în perioada dinainte de ’90 nu erau controale de genul acesta. Credeți că așa puteți să încasați sume mai mari? Sau sunt firme care în perioada din decembrie vindeau, cele din domeniul alimentar, se opreau cozile care erau... și trebuia să se facă controlul, adică să se oprească activitatea economică. Eu știu că un control nu trebuie să afecteze activitatea economică. Și să știți că veți avea sume mult mai mici la buget, din cauza și a legislației, și a modului în care se aplică legislația.

Spuneți că veți face, veți cutare... Nu, trebuie făcut acum!

Și, legat de reorganizarea ANAF-ului, e un principiu, doamnă ministru, pe care îl știți, și la București, și la Bruxelles, și la Londra, și la Paris, unitatea fiscală trebuie să fie apropiată de contribuabili. Păi, prin modul de organizare al ANAF-ului, și continuați acea politică care a început în 2015, îndepărtați ANAF-ul... pe contribuabil de ANAF, prin reorganizarea administrației contribuabililor mijlocii. Pentru că nu aveți un sistem electronic. Sigur, că m-aș bucura ca toți să-și declare impozitele, să le plătească de acasă, dar nu funcționează. Și trebuie, uitați, e colegul de la Hunedoara, trebuie să meargă până la Timișoara, colegi din Alba trebuie să meargă până la Brașov, să-și plătească...

Punem oamenii pe drumuri. Nu așa se organizează ANAF-ul! Și, pe urmă vă plângeți că nu aveți bani pentru indemnizațiile pentru creșterea copiilor sau alți bani, pentru că prin modul de funcționare o să aveți din ce în ce mai puțini bani.

Îmi pare rău că trebuie s-o spun, că am lucrat în Ministerul Finanțelor, dar oamenii din Ministerul Finanțelor spun că modul de organizare a activității și elaborarea legislației nu-i face mai eficienți și-i pun în dificultate în fața mediului de afaceri.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Aurel Vainer, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Vă rog, domnule profesor. Deschideți microfonul, vă rog, vă rog să deschideți de jos, de acolo.

Video in format Flash/IOS

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte de ședință,

Doamnă ministru,

Stimate colege și stimați colegi deputați,

Subiectul de astăzi e pe cât de important, pe atât de vast și de complex. E greu ca într-o oră să discutăm marile probleme ale mediului de afaceri și ale rolului sistemului fiscal, al fiscalității, al pieței financiare într-un mediu de afaceri.

În lumea de astăzi, fără bani nu se fac afaceri, fără bani mulți investiți în afaceri, iar nu se fac afaceri. De aceea, sistemul fiscal, care e principalul colector de venituri pentru bugetul statului, trebuie să acționeze ca un factor stimulator al economiei, nu ca o piedică.

Să ne imaginăm un cal care merge pe câmp să pască și are o legătură la picioare. Ce poate el să pască? Cât e teritoriul lui? Cum poate să se miște? Or, Codul fiscal, de aceea a fost gândit. Eu cunosc istoria economiei românești postdecembriste. Apariția Codului fiscal a fost o revoluție în economia noastră, așa s-a dorit!

În primul rând, să concentrăm multitudinea de reglementări financiare fiscale într-un singur loc, într-un buchet, ca un buchet de flori. Dar un buchet de flori trebuie să miroasă mai bine, pentru că e buchetul. Or, dacă noi lăsăm acest Cod fiscal pe seama oamenilor care îl aplică fracționat, fără credibilitate... De aceea s-au enunțat aici câteva principii: credibilitate, seriozitate, poate că-i mai important decât orice, predictibilitate, profesionalism. Dacă noi nu o să avem în sistemul fiscal oameni într-adevăr pricepuți în domeniul fiscalității nu vom avea rezultate. Nu vreau să dau lecții și să fac lecții, dar cred că ministrul finanțelor, lucrând cu un cont fiscal care i s-a atribuit, l-a primit... să fie foarte bine analizat, pentru a găsi acele puncte care pot deveni puncte forte în Codul fiscal românesc, astfel încât el să contribuie cu adevărat la stimularea economiei. Și mă refer doar la acest element de predictibilitate. El nu se poate asigura decât dacă avem un sistem de cunoaștere exactă a fenomenelor din economie, Ministerul Finanțelor are Institutul de Prognoză în subordine. Să vedem, să vină Institutul de Prognoze cu prognoze foarte la zi, ca să știm încotro ne îndreptăm.

Și, în sfârșit, cred eu că este important să aibă un continuu dialog cu mediul de afaceri. A existat o practică la Ministerul Finanțelor cu ani în urmă, nu știu dacă mai este, o comisie de dialog social, unde lună de lună se întâlneau factori importanți ai mediului de afaceri cu Ministerul Finanțelor.

Ceea ce știți dumneavoastră din birouri știu altfel și poate mai bine oamenii din lumea afacerilor. Așadar, doamnă ministru, nu e o misie ușoară pentru dumneavoastră, dar dacă aveți dorința certă de a face din Codul fiscal un instrument al creșterii economice, nu o piedică economică, haideți să facem..., probabil, vor fi necesare măsuri de îmbunătățire al legislației, iar Parlamentul, comisiile sale de specialitate pot fi elemente de prim ordin, de prim ajutor.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, domnule profesor.

Domnul deputat Erdei Dolóczki István, UDMR.

Video in format Flash/IOS

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnă ministru, fiți bine venită în Camera Deputaților!

Dacă astăzi, în această oră, discutăm despre mediul de afaceri și Codul fiscal, garantez că toate cele patru probleme ridicate de mine izvorăsc din problemele transmise către noi din mediul de afaceri.

Prima problemă: modul de impozitare a suprafețelor de fond forestier. Normele metodologice nu clarifică modul concret de aplicare a scutirilor și nici documentele necesare care să ateste îndeplinirea condițiilor de acordare a scutirilor. Citez din regulament: "Facilitățile fiscale menționate la art. 464, alin.(1) lit. w) din Codul fiscal se acordă tuturor suprafețelor de fond forestier certificate, tuturor arboretelor cu vârste până la 20 de ani aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice."

Punctul 76 spune în felul următor: "Prin sintagma «suprafețe de fond forestier certificate» se înțelege suprafețele de fond forestier aflate în proprietate în conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele cadastrale, după caz." Deci cine deține fond forestier cu acte în bună regulă nu plătește impozitul. Asta este concluzia citind normele de aplicare a Codului fiscal, v-aș ruga să vă aplecați asupra acestei probleme.

O altă problemă, a doua, articolul 456 alin.(1) la lit.d) prevede scutire de la plata impozitului pe clădiri pentru clădirile care prin destinație constituie lăcașuri de cult aparținând cultelor religioase recunoscute oficial și asociațiilor religioase, precum și componentelor locale ale acestora, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice. Deci este un text preluat mot a mot din vechea Lege a Codului fiscal nr.571. În schimb, normele de aplicare nu procedează la fel. Prezintă o abatere de la textul normelor aferente Legii nr.571 fiindcă sunt scutite, sunt eliminate, omise de a beneficia de facilități locuințele chiriașului, locuința chiriașului sau altele asemenea.

Întrebarea noastră este: a fost o omisiune sau este o omisiune voită, sau a fost numai pur și simplu o omisiune și se poate remedia?

A treia problemă, reorganizarea ANAF. Asistăm la o reformare pe șest a ANAF-ului, cu toate că legea este permisivă în privința reorganizării, dar bineînțeles se face o reorganizare dacă este justificată. Am dori să vă punem întrebarea: care a fost beneficiul economic al acestei reorganizări? Fiindcă, practic, asistăm la un proces de centralizare puternică, deși lozinca ANAF-ului vorbește despre o descentralizare, sau asistăm la faptul că ANAF-ul a devenit autoritate fiscală, în loc să fie organ fiscal.

Prin această reorganizare a crescut foarte mult distanța între contribuabili și ANAF. Un exemplu elocvent dintr-un județ nici prea mare, nici prea puternic economic, nici prea mic, județul Satu Mare, unde 459 de contribuabili mijlocii au fost mutați la regionala Cluj. Distanța kilometrică între Satu Mare și Cluj este 200 de km.

Întrebare: ați simțit o eficiență economică a acestei reorganizări sau nu?

Și a patra problemă, care este explicația și care este eficiența controalelor efectuate de ANAF la autoritățile locale, bineînțeles cu excepția activităților economice, în paralel cu Curtea de Conturi? Avem documente lăsate, întocmite de organele de control de la ANAF care nici măcar n-au schimbat sintagma de societate comercială în autoritate publică.

Eu cred că aceste patru probleme sunt numai vârful aisbergului. Sunt mult mai multe probleme, dar sperăm că, cu timpul, le vom rezolva și pe acestea.

Mulțumesc mult pentru atenție.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Ultima intervenție din partea grupurilor politice parlamentare, domnul Viorel Ștefan, Grupul parlamentar al PSD.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Doamnă ministru,

Aș vrea foarte pe scurt să ridic câteva chestiuni în legătură cu tema discuției noastre de astăzi. Voi începe spunând că dumneavoastră ați moștenit la Ministerul Finanțelor ideea că lucrurile cele mai de preț pentru mediul de afaceri le reprezintă stabilitatea și predictibilitatea fiscală. De multe ori, nu nivelul de fiscalitate, cât siguranța că nu se modifică prevederile fiscale au fost solicitări ale mediului de afaceri.

Recunosc că de la începutul anului ați fost consecvenți cu acest angajament, să nu modificăm reguli fiscale. Reamintesc că în conținutul noului Cod fiscal, noi am încercat acolo să introducem o definiție în legătură cu predictibilitatea prevederilor de natură fiscală, dar iată că deja s-a creat precedentul. Prima modificare pe acest an s-a întâmplat. Îmi e teamă să nu urmeze o cavalcadă de modificări pe Codul fiscal, și de aceea v-aș întreba, din experiența aplicării în primele două, aproape trei luni ale anului, a prevederilor noului Cod fiscal, mai aveți chestiuni care trebuie să facă obiectul modificării în exercițiul financiar 2016?

Repet, întrebarea și în legătură cu Codul de procedură fiscală, unde, de asemenea, sunt chestiuni sesizate în sensul de a fi modificate.

Precizez, de asemenea, că tot ce ajunge în Parlament ca inițiativă legislativă de modificare a Codului fiscal noi încercăm să-i convingem pe colegii noștri să aibă răbdare, să nu adoptăm reglementări în materie decât o singură dată, printr-un proiect promovat de guvern și care să intre în vigoare până la jumătatea anului.

Și, de aici, se desprinde a doua întrebare: când credeți că Guvernul, respectiv Ministerul Finanțelor prin Guvern, va putea să trimită Parlamentului proiectele de modificare a Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală cu prevederile care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2017, reamintindu-vă că sunt câteva angajamente când sunt așteptări în societate legate de reducerea cotei de TVA până la 19%, de eliminare asupra accizei la carburanți, pe taxa pe stâlp și cred că mai sunt și altele în materie. Deci întrebarea ar fi: când să ne așteptăm la aceste proiecte de lege în Parlamentul României?

A doua chestiune, la sesizarea unor firme din teritoriu, eu am înțeles că în materie de prețuri de transfer există o problemă în aplicare. Până la urmă, ideea de verificare a prețurilor de transfer s-a născut legat de stoparea exportării profitului, dar aflu astăzi, o fi adevărat, nu știu, v-aș ruga pe dumneavoastră să verificați, dar eu am sesizări în acest sens, că în domeniul IT, unde noi avem măsuri care, menite să stimuleze dezvoltarea acestei activități, firmele românești, dimpotrivă, sunt discriminate. Adică, atunci când se transferă un produs IT de la o firmă românească la altă firmă românească se verifică forate corect dacă prețul este prețul corect, prețul de piață, dar când se face export de produse de IT se verifică prețul de export prin comparație cu costurile de producție, și nu cu costurile de piață la nivel european.

A treia chestiune, încerc să fiu foarte scurt, că suntem în criză de timp, este legată tot de un angajament al dumneavoastră, acela de a rescrie, reforma oarecum legislația privind administrația publică locală. Ne amintim ce discuții am avut chiar la construirea bugetului pe 2016 în legătură cu formulele de echilibrare și așa mai departe. Și una din concluzii a fost atunci că, începând cu 3 ianuarie, prima zi lucrătoare din acest an, ne apucăm să lucrăm la modificarea acestei reglementări, pentru că altminteri o să vină bugetul următor și o să constatăm câte lucruri nu sunt în ordine.

V-aș întreba dacă s-a făcut ceva în acest sens sau când aveți de gând să veniți cu un astfel de proiect.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Un minut, domnule Negruț, din partea deputaților neafiliați.

Video in format Flash/IOS

Domnul Clement Negruț:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O să fiu foarte scurt.

Doamnă ministru...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Negruț, închideți și deschideți microfonul, că sunteți pe timpul antevorbitorului. Închideți și redeschideți. Mulțumesc. Vă rog, un minut.

Video in format Flash/IOS

Domnul Clement Negruț:

Mulțumesc.

Resetăm, da? OK.

Doamnă ministru, în opinia mea, deși vorbim despre un guvern tehnocrat, aveți cel mai greu minister pe care-l gestionați în cadrul acestui guvern.

Aș vrea să spun doar câteva chestiuni legate de cum văd eu activitatea ministrului finanțelor. Foarte simplu! Aș spune că, pe lângă problemele legate de colectare, aveți un rol foarte important în ceea ce înseamnă distribuirea înspre dezvoltarea economică a finanțelor țării.

Din păcate, nu prea am sesizat acest lucru, cel puțin până în momentul de față. Sunteți oarecum sub umbrela acestei denumiri de guvern tehnocrat, dar, doamnă ministru, sunteți om politic din momentul în care ocupați funcția de ministru într-un Guvern al României. Asta nu vă absolvă de faptul că nu e în regulă să aveți și declarații care, să zic așa, nu sunt bune în spațiul public, și vă reamintesc declarația prin care spuneați că un român poate lucra și pe doi lei.

În acest sens, vă rog, doamnă ministru, să fiți foarte atentă la modul cum se distribuie finanțele publice în România, astfel încât și partea socială să fie luat în calcul. Fac referire la salariul minim pe economie și un subiect pe care mâine îl vom discuta în Camera Deputaților privind indemnizația mamelor care au în creștere copii.

Aș încerca să simplific într-un cuvânt ceea ce a spus antevorbitorul meu, transparență, doamnă ministru, predictibilitatea degeaba o vorbim și o îmbrăcăm în cuvinte frumoase, dacă nu este concretizată într-o transparență mai mult decât, să spun așa, concretă, în cadrul ministerului pe care-l gestionați.

Cu speranța că cele câteva cuvinte și cele câteva fraze pe care le-am rostit, precum și ceea ce au spus și colegii mei de la acest microfon, le veți lua în calcul, cu siguranță ne vom mai revedea și vă vom pune întrebări vizavi de activitatea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mulțumesc.

Doamnă ministru, vă rog, încheiați, cinci minute aveți la dispoziție.

Rog colegii deputați, colegii senatori, vă rog, încă suntem în ședință la Cameră, vă rog, un pic de liniște.

Doamnă ministru, aveți cuvântul, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Doamna Anca Dana Dragu:

Mulțumesc.

Voi încerca să răspund pe scurt comentariilor și întrebărilor puse de dumneavoastră.

Din toate discursurile, s-a desprins ideea de nevoie de predictibilitate și sustenabilitate fiscală. Desigur, acesta este și obiectivul Guvernului, și obiectivul Ministerului Finanțelor Publice și cred că am demonstrat acest lucru prin faptul că începând cu 1 ianuarie 2016 am aplicat Codul fiscal așa cum el a fost publicat, aprobat și publicat, în septembrie 2015.

De asemenea, Normele la Codul fiscal au fost aprobate în ședința de Guvern în 30 decembrie 2015, tocmai pentru a asigura predictibilitate fiscală pentru toți agenții economici și pentru toți contribuabilii persoane fizice sau persoane juridice. Acest nou Cod fiscal aduce o relaxare fiscală semnificativă, într-adevăr, care a condus la o majorare a deficitului bugetar până la aproape 3% deficit bugetar din PIB, cât este angajamentul conform regulilor europene.

În ceea ce privește colaborarea cu mediul de afaceri, noi avem semnale pozitive din partea mediului de afaceri, avem întâlniri regulate cu reprezentanții mediului de afaceri, cu investitorii. În aceste întâlniri am discutat despre simplificarea codului și a normelor la Codul fiscal și, după cum vă spuneam, am ajuns la concluzii despre simplificarea acestor formulare 088 și 394. Aceste mesaje, aceste propuneri au fost salutate de mediul de afaceri.

De asemenea, pentru a veni în sprijinul contribuabililor, am adoptat o serie de ghiduri care să explice contribuabililor ce taxe și impozite au de plătit, în ce manieră și la ce dată. De asemenea, acestea au fost măsuri pe care le-am realizat împreună cu mediul de afaceri și cu contribuabilii din România.

Au fost câteva comentarii legate de execuția bugetară în primele două luni ale anului 2016. Pot să vă spun că execuția bugetară se încadrează în profilul tipic pentru începutul anului, într-adevăr, avem cheltuieli cu investiții sub programele asumate de ministerele de linie, dar, tot ca de obicei, cheltuielile salariale sunt cele care se execută la zi. Dar, repet, acesta este un profil tipic începutului de an.

De altfel, după două luni avem încă un excedent bugetar de 0,81% din PIB, e adevărat, mai redus decât excedentul bugetar de acum un an pentru aceeași perioadă. Aceasta este urmarea faptului că per total, pe 2016, avem un deficit bugetar dublu prognozat decât în anul 2015.

Despre veniturile publice pe care le-a încasat Ministerul Finanțelor Publice prin ANAF, în primele două luni și jumătate ale anului, pot să vă spun că ele sunt în creștere, în termeni nominali, cu circa 7% față de perioada similară a anului precedent.

Într-adevăr, există reduceri, în termeni nominali, la încasările din TVA. Tocmai aceste încasări reflectă reducerile de TVA, cota standard și cota redusă, măsuri implementate de la 1 ianuarie 2016. Totuși reducerea încasărilor din TVA este inferioară reducerii cotei standard și a cotei specifice de TVA.

De aceea putem spune că s-au făcut eforturi pentru o mai bună colectare, iar aceste eforturi sunt ca urmare a măsurilor pe care ANAF le întreprinde zi de zi.

Au fost câteva comentarii legate de percepția pe care ANAF o are în rândurile contribuabililor.

Suntem de acord cu aceste comentarii și suntem preocupați pentru îmbunătățirea imaginii ANAF și nu numai a imaginii, practic pentru îmbunătățirea activității ANAF.

Azi-dimineață, la prezentarea raportului de activitate pentru 2015 și începutul lui 2016, am subliniat nevoia ca ANAF să fie un partener pentru mediul de afaceri, un partener pentru contribuabilii români.

Cât privește reorganizarea ANAF, practica în țările dezvoltate arată că pentru marii contribuabili se impune o centralizare a acestei activități, iar pentru contribuabilii mijlocii se impune o regionalizare a acestor birouri ANAF, astfel încât să se poată elimina relația de subiectivism care poată să apară la nivel local.

Despre proiectele de lege. Da, într-adevăr, am avut câteva modificări pe care le-am trimis Parlamentului. Și împreună cu mediul de afaceri estimăm în această perioadă ce alte modificări ar fi absolut necesare pentru o implementare fluentă și eficientă a noului Cod fiscal și vi le vom transmite în timp util.

Eu cred în cele din urmă că acest dialog a fost unul constructiv și cred că el va continua.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ați încheiat, doamnă ministru, mulțumesc frumos.

Declarăm închisă ședința consacrată Orei ministrului.

Într-un minut începem ședința de plen comun.

   

Ședința s-a încheiat la ora 18,10.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 19 noiembrie 2019, 14:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro