Ana Birchall
Ana Birchall
Ședința Camerei Deputaților din 7 aprilie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/14-04-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 07-04-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 aprilie 2016

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Ana Birchall

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.13 Ana Birchall - declarație politică având titlul "Securitatea cibernetică în România și Europa în contextul amenințărilor asimetrice și al riscurilor de securitate din Europa și din spațiul de vecinătate";

Video in format Flash/IOS

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

România și întreaga Europă traversează astăzi unul dintre cele mai delicate momente din istoria recentă, în ceea ce privește amenințările de securitate și vulnerabilitățile identificate în contextul foarte complicat în care ne aflăm.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Criza fenomenului migraționist, reemergența fenomenului terorist sau continuarea instabilității în vecinătatea Uniunii Europene au readus în prim-plan necesitatea unei cooperări sporite la nivel european și euroatlantic, însă în egală măsură au subliniat necesitatea de a concentra eforturile la nivel european pe securitatea propriilor cetățeni și a propriilor structuri și instituții.

În paralel cu identificarea unui răspuns ferm și adecvat la adresa actualelor amenințări, este necesar să întărim capacitatea noastră de răspuns la tot ce înseamnă amenințare la adresa securității naționale și europene, fie că o facem în contextul colaborării cu partenerii noștri europeni și euroatlantici, fie în cadrul abordării interne a statului român.

Din acest punct de vedere, este de o importanță crucială să întărim în mod constant capacitatea de adaptare și reacție nu doar la amenințările convenționale, dar și la amenințările de securitate emergentă și la cele care țin de războiul hibrid.

După cum a arătat și noul concept strategic al NATO, adoptat în 2010, cu prilejul Summitului de la Lisabona, una dintre amenințările cu cea mai dinamică și periculoasă dezvoltare în ultimii ani provine din mediul cibernetic.

Amenințările informatice au capacitatea de a influența în mod direct securitatea infrastructurilor naționale vitale ale unui stat, putând atinge niveluri de risc de natură a pune în pericol "prosperitatea, securitatea și stabilitatea națională și euroatlantică".

Acest tip de provocări impun dezvoltarea capacității de prevenire, detectare și apărare împotriva lor, de redresare în urma apariției lor, de consolidare și coordonare a capacităților de apărare cibernetică, atât în context național, cât și la nivelul NATO și al Uniunii Europene.

Spațiul cibernetic reprezintă în egală măsură o oportunitate, deoarece oferă premisele pentru un schimb mai rapid de informații la nivelul statelor și al societății, dar și o vulnerabilitate, întrucât poate fi folosit ca mijloc de susținere a intereselor de către potențiali adversari.

România s-a remarcat nu doar ca unul dintre statele Uniunii Europene și ale NATO cu rezultate excelente în domeniul tehnologiei informaționale în general, ci și printr-o infrastructură cibernetică performantă și prin specialiști recunoscuți la nivel internațional.

Datorită instituțiilor specializate în acest domeniu, țara noastră se numără printre statele cele mai performante în domeniul securității cibernetice, făcând față cu succes unor amenințări la scară mare, cum au fost atacurile "Octombrie Roșu" sau "Epic Turla", de exemplu.

Cu toate acestea, Strategia de securitate cibernetică a României a subliniat necesitatea implementării, la nivel național, a unor standarde minimale procedurale și de securitate pentru infrastructurile cibernetice, care să fundamenteze eficiența demersurilor de protejare față de atacuri cibernetice și să limiteze riscurile producerii unor incidente cu potențial impact negativ.

Atât în ceea ce privește protecția infrastructurilor critice, în general, cât mai ales în ceea ce privește protecția infrastructurilor critice informaționale, în mod specific, este necesară astăzi, mai mult ca oricând, o armonizare și o adaptare a legislației în acest domeniu.

Elaborarea și adoptarea de urgență a unei legislații comprehensive și actualizate în domeniu este, înainte de toate, determinată de diversitatea și nivelul din ce în ce mai ridicat al amenințărilor specifice, la nivel european și regional.

Prin adoptarea unei noi legi privind securitatea cibernetică, România ar transmite semnale puternice de racordare la realitățile internaționale, demonstrând că este pe deplin conștientă că, pentru o abordare eficientă a provocărilor și oportunităților spațiului cibernetic, este necesară adaptarea continuă la provocările emergente care țin de domeniul informațional.

În urmă cu trei săptămâni, am organizat, împreună cu colegele și colegii mei din Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților, în parteneriat cu Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București și cu Ambasada Statelor Unite ale Americii în România, o dezbatere publică pe tema "Securitatea cibernetică - de la protecția individului la securitatea națională".

În urma acestui eveniment, principalele concluzii desprinse au vizat, în primul rând, adoptarea unui cadru legislativ inovator și performant în domeniu, cât și necesitatea menținerii securității cibernetice în lista de priorități a actualei președinții olandeze a Consiliului Uniunii Europene.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În zilele noastre un stat poate fi atacat fără a fi nevoie de o invazie fizică a teritoriului statului respectiv.

De asemenea, este probabil, dacă nu chiar o certitudine, faptul că în anii care urmează războiul cibernetic va constitui o componentă din ce în ce mai puternică a conflictelor dintre state, ca și a conflictelor cu actori nonstatali.

Un mediu cibernetic sigur, care să beneficieze de o arhitectură de securitate performantă înseamnă, în definitiv, protejarea cetățenilor și a instituțiilor, iar adecvarea instrumentelor în funcție de amploarea amenințărilor și a vulnerabilităților din prezent este o condiție sine qua non pentru garantarea siguranței cetățenilor.

În calitate de deputat în Parlamentul României, voi susține și voi promova inițiativele și proiectele legislative care au ca scop operaționalizarea, prin măsuri specifice, a protecției infrastructurii critice și în mod special a infrastructurii critice informaționale, în acord cu preocupările similare existente și la nivelul celorlalte state membre ale Uniunii Europene și NATO.

Și fac apel la dumneavoastră și sper că și dumneavoastră vă veți alătura acestui efort, indiferent de culoarea sau apartenența politică.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat, Colegiul nr. 5, Vaslui.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 14 noiembrie 2019, 22:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro