Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 13, 2016
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.73/21-04-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2016 > 13-04-2016 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 13, 2016

6. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite (PL-x 743/2015/2016). (rămasă pentru votul final)
 
see bill no. 743/2015

   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

4. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii dării în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.

38 de amendamente admise, un amendament respins.

Inițiatorii?

Domnule deputat Zamfir, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

A trecut un an de zile de când, împreună cu dumneavoastră, 157 de colegi, am inițiat această lege, Legea dării în plată.

De la bun început știți că n-am gândit-o ca o lege împotriva sistemului bancar, ci, din contră, s-a voit și va fi o lege care va aduce un echilibru în raporturile dintre clienți și bancă.

N-am gândit-o de la început ca fiind o lege de protecție socială pentru anumite categorii defavorizate, pentru că cei care astăzi sunt în nevoie nu sunt categorii defavorizate, sunt oameni activi, sunt oameni care au poate două, trei locuri de muncă, dar care, din cauza clauzelor abuzive, nu-și mai pot plăti ratele la bancă.

Și am să vă dau un exemplu.

Uitați, Ministerul de Interne. În Ministerul de Interne peste 90% din cei care au astăzi credite la bancă au rata cel puțin egală cu salariul. Or, oamenii ăștia nu sunt categorii defavorizate.

Ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui, Legea dării în plată a suferit, față de varianta votată în noiembrie anul trecut, câteva modificări importante. Președintele ne-a cerut să ne exprimăm fără echivoc asupra persoanelor care beneficiază de această lege. Am făcut-o. Am stabilit, fără echivoc, că de Legea dării în plată beneficiază doar persoanele fizice care au calitatea de consumator, nu și persoanele juridice, persoanele fizice, pardon, care au luat credite în vederea derulării unor afaceri, respectiv, profesioniștii.

Deci am închis discuția, manipularea, intoxicarea permanentă, că de legea asta ar beneficia samsarii imobiliari.

De asemenea, am mai aprobat în Comisia juridică un amendament important, și anume acela că de lege vor beneficia și cei care au fost deja executați silit. Mi se pare că am luat o decizie corectă, pentru că și celor care au fost executați silit trebuie să li se pună capăt coșmarului, să nu mai fie urmăriți de recuperatori, după ce le-a fost deja executată casa, și să se sisteze poprirea pe veniturile viitoare.

S-a mai luat, de asemenea, în Comisia juridică, decizia instituirii unui plafon care, față de varianta din Senat, a crescut la 250.000 de euro.

Noi, Partidul Național Liberal, credem în continuare că stabilirea unui plafon ridică probleme de discriminare, pentru că aici nu este vorba de veniturile unei persoane, ci este vorba de o datorie, și credem că nu pot fi discriminate persoane din țara asta, în funcție de datoria pe care o au la bancă.

Dar, pe de altă parte, trebuie să recunosc că și poziția colegilor de la PSD a fost una corectă, și anume faptul că este un program guvernamental. Guvernul României stabilește condițiile de creditare, Guvernul României stabilește plafoanele pe care să le aloce creditelor "Prima casă". Mai mult decât atât, având în vedere că, la începutul anului, doamna ministru de finanțe și-a exprimat scepticismul în legătură cu Programul "Prima casă", am decis împreună să lăsăm în sarcina Guvernului această chestiune, să nu se spună, cum s-a spus în toată această perioadă, că din cauza Legii dării în plată se poate sista Programul "Prima casă".

Ei bine, Programul "Prima casă" continuă, dar, dragi colegi, vreau să vă spun că trebuie să ne gândim foarte serios, să găsim o soluție și pentru cei care au contractat credite prin Programul "Prima casă", pentru că, așa cum știți bine, în situația în care ei nu pot plăti, pe lângă faptul că-și vor pierde casa, statul român se va îndrepta împotriva lor pentru a-și recupera ceea ce a plătit statul băncii, prin ANAF, și-i va urmări probabil tot restul vieții, și atunci vom avea într-adevăr o categorie discriminată, și, până la urmă, dintr-un avantaj, care era acel avans mic, să se transforme într-un coșmar, în situația în care nu pot plăti rate la bancă. Ca atare, cred că trebuie să intervenim rapid cu un proiect de lege, să găsim o soluție și pentru cei cu "Prima casă".

În final, vreau să vă spun, dragi colegi, că soluția adoptată de Comisia juridică este una bună, scoatem o lege bună de care să beneficieze majoritatea covârșitoare a celor care au credite la bancă, peste 95% beneficiază de ea, și vă rog, dragi colegi, să votați această lege așa cum a ieșit ea din Comisia juridică, pentru că trebuie să punem capăt odată așteptării oamenilor care își duc cu greu aceste împrumuturi și, odată cu asta, să dăm șansa la o viață nouă acestor oameni, o viață fără datorii, fără presiunea datoriilor la bancă.

Mulțumesc mult. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Neacșu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Chinurile facerii, din păcate, au fost destul de lungi pentru acest proces legislativ, dar bine că, până la urmă, lucrurile s-au finalizat cu bine. Ne aflăm astăzi în fața unuia dintre cele mai importante demersuri pe care actualul Parlament le are în față și aș vrea să reafirm de la această tribună cele câteva principii extrem de importante care au făcut ca, de la bun început, Partidul Social Democrat să se poziționeze de partea acestei legi, care, așa cum amintea și antevorbitorul meu, principalul inițiator al legii, fac să așeze pe poziții oarecum egale clienții băncilor și sistemul bancar, acele principii de la care n-am abdicat, pe care le-am spus la bun început, și acum, în solicitarea de reexaminare, am ținut ca ele să fie prezente în corpul legii și sunt în forma finală, sunt, așa cum le-am amintit de fiecare dată, următoarele.

În primul rând, prin această lege să nu aibă de suferit Programul guvernamental "Prima casă". Este un program de care beneficiază foarte mulți români, în mod deosebit tineri, unii dintre ei cu venituri poate nu suficient de mari pentru a putea să susțină un credit mai important. Din aceste considerente a apărut și acea necesitate de a reduce sau de a stabili un plafon. Nu sunt foarte tare de acord cu afirmația că plafonul este discriminatoriu, un plafon de 250.000 reprezintă cam majoritatea cazurilor care ar putea să subscrie sau să se circumscrie unei caracteristici sociale și cu atât mai mult, din cunoștințele noastre, inclusiv în alte state europene, plafonul este menținut într-o astfel de lege care a reglementat raporturi corecte și principiale între bănci și clienții lor.

Deci a doua idee pe care am spus-o a fost aceasta a stabilirii unui plafon.

A treia componentă a fost ca acest program să se aplice numai acelor imobile care au caracter de locuință și sunt folosite pentru a se locui în ele și pentru o singură locuință, nu pentru mai multe.

Sunt patru principii extrem de importante. Le-am enunțat de la bun început. Am spus că, în măsura în care acestea se vor regăsi în corpul final al legii, vom susține fără niciun fel de altă condiție proiectul legislativ. E adevărat că în ședința Comisiei juridice au apărut și o serie de alte amendamente care, într-un fel sau altul, fac și mai fezabil acest proiect legislativ, care corespund sau l-au făcut să corespundă și mai mult necesităților care vin din piața imobiliară, dar evident că nu din piața imobiliară unde acționează așa-numiții rechini imobiliari, ci din piața imobiliară unde cetățenii români, de regulă cu venituri nu foarte ridicate, erau până în momentul acesta sau până la apariția acestei legi subjugați de niște practici bancare, care nu erau de fiecare dată sau aproape întotdeauna ele erau defavorabile.

Din toate aceste considerente, evident că vom vota acest proiect legislativ. Este o inițiativă la care au raliat de la bun început o bună parte dintre colegii noștri, parlamentari din tot spectrul politic, dar și foarte mulți membri ai Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, iar aceste idei au fost de fiecare dată enunțate și discutate în forurile noastre politice. Cred că primul politician, după ce proiectul legislativ a fost retrimis pentru a fi reexaminat de Președintele României, care s-a referit și a enunțat în mod foarte clar aceste patru principii pe care și eu le-am enunțat aici, a fost președintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea.

Vom susține, ca partid politic și ca unul dintre grupurile parlamentare, acest proiect legislativ, și-l vom vota.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O secundă, o secundă, n-am ajuns la dezbateri.

Atunci vă dau cuvântul.

Inițiatorii. Sunteți inițiator? Vă rog frumos.

Toți inițiatorii au dreptul. Sunteți, vă rog frumos, vreo 157.

Deci, aveți cuvântul, n-avem nicio problemă, dacă vreți să treacă legea în această săptămână, dacă nu, aveți cuvântul fiecare câte 5 minute.

Din partea mea, toată deschiderea.

Ieri nu doreați s-o punem pe ordinea de zi, iar astăzi văd că aveți deschidere.

Vă rog frumos.

Domnul Eugen Nicolăescu, după care domnul Zisopol, inițiatori.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Dacă ați comenta mai puțin, ați face mai bine și ați face efectiv ...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Din păcate, spun adevărul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

...exercițiul de conducere al Camerei Deputaților. Atât și nimic mai mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Să ne întoarcem la chestiune, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Voiam să spun următoarele lucruri.

Astăzi suntem la adoptarea, după reexaminarea solicitată de Președintele României, a uneia dintre, probabil, cele mai așteptate legi de societatea românească.

Vreau să vă aduc aminte că inițiatorii acestui proiect de lege au plecat de la ceea ce societatea românească aștepta de la parlamentari și poate că ar trebui, în sfârșit, să subliniem faptul că facem o lege cerută de cetățeni.

În al doilea rând, reexaminarea a adus din nou în discuția Parlamentului modul în care se creează echilibrul între diverse puteri ale statului, între diverse instituții.

Cred că formula găsită, care este propusă Parlamentului spre adoptare, este formula care creează în sfârșit echilibrul între cetățean, în calitatea lui de împrumutat, și sistemul bancar, în calitatea lui de finanțator al multor activități din societatea românească.

Este probabil, de asemenea, un lucru important în care cetățeanul iese în față, cetățeanul este respectat, cetățeanul este tratat cu demnitate. Împărțirea riscului între cele două categorii de participanți la activitatea economică din România și socială este premieră, cred, în acest moment.

În consecință, cred că noi, Parlamentul, trebuie să ne asumăm faptul că astăzi dăm un vot pe o lege care va aduce probabil mai mult bine în viața unor oameni, dar, în același timp, ne va obliga în viitor să ținem cont să mergem pe acest drum.

Evident că Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect de lege, în forma în care o regăsim acum, și mulțumim întregului Parlament pentru votul pe care-l va da pe acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Zisopol.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Sunt unul dintre coinițiatorii acestui proiect legislativ și sunt încântat să mă aflu astăzi în fața dumneavoastră pentru a spune încă o dată ce importanță are acest proiect pentru țara noastră, și nu numai.

Sigur că aduce în centrul atenției, încă o dată, în plus, acest proiect administrativ și nu numai legislativ aduce în centrul atenției o problemă fundamentală. Este vorba de coeziunea socială, un pilon fundamental al Europei de care, din păcate, cu toții din când în când uităm.

Europa s-a transformat într-o Europă a banului, dar elementul fundamental nu a fost și nu va fi niciodată acesta.

Principiul fundamental a fost coeziunea socială. Acesta este principiul pe care s-a bazat și se bazează acest proiect legislativ, să fim aproape de oameni, să fim aproape de cei care ne-au votat.

Înainte de tot și de toate vreau să mulțumesc comisiei de specialitate și tuturor celor care au făcut posibil să ajungem în această fază, să fim aproape de a vota un proiect care, așa cum îmi place mie să spun, va aduce cu siguranță valoare adăugată României.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Comisia. Domnul Ciprian Nica.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Dau citire raportului.

În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, pe fond, cu cererea de reexaminare a Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cerere formulată de președintele României.

Guvernul, prin punctul său de vedere, transmis cu adresa nr. 2573 din 15 martie 2016 menționează că susține adoptarea legii, sub rezerva însușirii propunerilor și a observațiilor transmise.

Procedura legislativă asupra prezentei legi a parcurs următoarele etape. Senatul a aprobat, în calitate de primă Cameră, în ședința din 26 octombrie 2015, iar Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în ședința din 25 noiembrie 2015.

În conformitate cu dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, președintele României a retransmis Legea privind darea în plată unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, Parlamentului României, la data de 31 decembrie 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a analizat în ședința din 29 februarie Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile, în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, ca urmare a cererii de reexaminare a președintelui României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea procedurii legale potrivit căreia debitorul (consumatorul), aflat în imposibilitatea de a achita împrumutul acordat pe baza unui contract de credit să poată preda creditorului imobilului ipotecat, aflat în proprietatea sa, în vederea stingerii obligațiilor asumate.

Prin cererea de reexaminare, Președintele României apreciază că "darea în plată trebuie legiferată astfel încât comportamentele economice în relațiile dintre creditori și debitori să fie ghidate de principiul responsabilității în privința drepturilor și obligațiilor lor legitime".

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat în ședințele din 31 martie și 5 aprilie cererea de reexaminare a Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, documentele care o însoțesc, forma adoptată de Senat.

La ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități au fost prezenți, conform listei, 25 de deputați, din totalul de 25 de membri, participând și inițiatorul principal, domnul deputat Daniel Zamfir, legea fiind semnată, în calitate de inițiator, de 157 de membri ai Parlamentului României.

În calitate de invitați au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, ai Băncii Naționale a României, ai Asociației Române a Băncilor, ai Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, ai Consiliilor Patronatelor Bancare din România, ai Consiliului Investitorilor Străini și ai Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților admiterea cererii de reexaminare și adoptarea Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1 la prezentul raport.

Anexa nr. 2 cuprinde un amendament respins.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule președinte,

Vă rog să-mi dați voie să spun și eu în 30 de secunde câteva cuvinte, în calitate de coinițiator al legii.

Mulțumesc pe această cale tuturor colegilor din tot eșichierul politic. S-a muncit foarte mult, s-a analizat cu atenție cererea de reexaminare a președintelui României, s-au repus anumite aspecte, din punct de vedere juridic, s-a stabilit regimul juridic al creditelor acordate, cele care intră sub incidența acestei legi.

S-a stabilit un plafon de până la 250.000 de euro. Programul guvernamental "Prima casă" a fost scos de sub incidența acestei legi. De asemenea, au mai fost reglate și alte aspecte.

Dacă reușim să reintroducem, și ieri am dat termen Guvernului ca până la data de 31 martie să emită normele tehnice de punere în aplicare a Legii insolvenței persoanelor fizice, considerăm că am făcut un pas mare cu această lege, cu Legea insolvenței persoanelor fizice, să ajutăm persoanele, oamenii, în general, care au credite și. la un moment dat, nu mai pot face față acestora.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Cine vrea să intervină?

Domnul deputat Máté András, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

Video in format Flash/IOS

Domnul Máté András-Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am să fiu foarte scurt. Așa cum am susținut în comisie, vom susține și în plen acest proiect de lege, dar rezolvăm doar o parte a acestor situații nefericite. UDMR-ul, pe lângă faptul că este coinițiator, a mai depus și un alt proiect de lege care se referă la acele credite care nu au drept ipotecă un imobil și sunt luate în franci elvețieni. Să ne grăbim să accelerăm și acea lege, pentru că rezolvăm o altă situație, a creditelor care au fost luate nu pentru a cumpăra un imobil, ci pentru alte situații. Și datorită acestui curs nefericit dintre leu și francul elvețian au ajuns alți oameni în situații nefericite.

Susținem acest proiect de lege și ne bucurăm dacă trece cât mai repede.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Viorel Ștefan. Să-i mai dăm și Cezarului ce-i al Cezarului!

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Reiterez ce-a spus și domnul deputat Neacșu: grupul nostru va vota raportul comisiei pe marginea cererii de reexaminare. Dar aș vrea să mai aduc în fața dumneavoastră câteva explicații, apreciez eu, foarte necesare.

La întrebarea dacă se justifică faptul că Președintele a trimis legea spre o nouă examinare, răspunsul meu este da. Este bine că s-a întâmplat acest lucru, pentru că în forma inițială exista riscul ca această lege să producă efecte nedorite în societatea românească, mai ales în sistemul bancar.

Soluția care s-a identificat cu contribuția tuturor grupurilor politice și se regăsește în raportul Comisiei juridice este una corectă, deși citeam și în această dimineață comentarii de presă care atrăgeau atenția asupra legalității, constituționalității, oportunității, inducerii de riscuri în sistemul bancar și așa mai departe. Și aș vrea să clarificăm aceste lucruri.

Este constituțională intervenția prin lege în legătură cu derularea unor contracte de credite? Unii spun că nu. Eu cred că este constituțional. Pentru că, atâta timp - și afirmația mea se bazează pe jurisprudența Curții Constituționale care, printr-o decizie mai veche, cred că din 2013, Decizia nr. 330 - statuează că atâta timp cât legea nu schimbă starea de fapte, de lucruri din trecut, ci doar impune modificarea acestora în viitor, ea nu produce efecte retroactive. Deci din punctul ăsta de vedere este constituțională.

Este constituțional faptul că s-a introdus un plafon, în limita căruia operează aceste prevederi legale? Răspunsul meu este: constituțional. Și, în susținerea acestei afirmații, vă reamintesc că atunci când vorbim de depozitele bancare există un astfel de plafon. Statul garantează depozitele bancare până la limita a 100.000 de euro și acest lucru nu e numai în România, ci este în tot spațiul european.

Mai mult decât atât, vă reamintesc că există o directivă europeană din 2008 care se referă la creditele de consum și care, de asemenea, stabilește că această directivă operează în limita creditelor angajate între 200 de euro până la maximum 75.000 de euro. Deci iată că în materie există o practică de a stabili plafoane care să limiteze efectele pe care le pot produce astfel de reglementări.

Este oportun, este legal să se intervină prin lege? De asemenea, răspunsul meu este: da. Și vă reamintesc că noi ne aflăm în următoarea situație: echilibrul contractual dintre consumatori și instituțiile de credit este evident debalansat. Față de situația anilor 2007, 2008, când s-au semnat aceste contracte de credite, și când sarcinile în contul împrumutaților, al consumatorilor, erau suportabile de către aceștia, au devenit între timp excesiv de mari. Contractele nu mai pot continua în această situație. Sunt excesiv de oneroase. Chiar și în Codul civil există reglementare în materie. Este reglementarea principiului impreviziunii contractuale care spune că dacă una dintre părți nu mai poate onora sarcinile contractuale, devenind excesiv de împovărătoare, se poate adresa instanței care are capacitatea să modifice contractul, prin decizia instanței, reechilibrând balanța între cele două părți sau chiar poate să și desființeze contractul. Aceasta este soluția când vorbim de cazuri individuale.

Dar, s-a născut întrebarea: ce facem atunci când ne aflăm în fața a sute de mii de cazuri, când fenomenul devine unul social? Nu cumva se naște obligativitatea statului de a interveni prin lege? Nu cumva Constituția ne obligă chiar să intervenim de această manieră? Răspunsul meu este: da.

Deci celor care cred că există vulnerabilități din punct de vedere al constituționalității acestei reglementări, eu vreau să-i asigur că nu există niciun risc. Și dacă în derulare cineva va ataca la Curtea Constituțională, probabil ceea ce v-am spus eu acum se va confirma că este adevărat.

O altă temă interesantă: s-a făcut afirmația că adoptarea legii în această formă induce risc sistemic în sistemul bancar. Haideți să vedem. La dezbaterile la Comisia juridică, reprezentanții Băncii Naționale au venit și au făcut un calcul de impact din care rezultă că aplicarea legii în această formă pe care o adoptăm noi astăzi, presupune o pierdere pentru instituțiile de credit de 2,8 miliarde de euro. Calculul, la prima citire, este corect, numai că el are în vedere valori nominale ale acestor creanțe. În realitate, statistica ne arată că instituțiile de credite, după ce valorifică ipotecile, respectiv în această lege se va face dare în plată, deci valorificare de ipotecă de către bancă, diferența de creanță pe care o cesionează firmelor de executare se transferă la o valoare între 2 și 4% din valoarea nominală.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte...

Video in format Flash/IOS

Domnul Ștefan Viorel:

Acceptând această realitate...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte, vă rog frumos să finalizați.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ștefan Viorel:

O să finalizez, dar cred că este foarte important, pentru că nu aș vrea să se rețină că noi inducem risc în sistemul bancar, adoptând această lege. Nu! Impactul calculat, având în vedere statistica ultimilor ani, ne arată că nu poate fi mai mare acest impact de 120 de milioane. Deci nici această afirmație nu are susținere.

De aceea, stimați colegi, eu mă bucur că există unanimitate în Parlament pe acest raport al Comisiei juridice și vă asigur că nu greșim dacă îl votăm și sperăm că efectele vor fi cele dorite.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Alte intervenții. Vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi, pentru prima dată, putem să constatăm că, de fapt, avem două părți contractante care niciodată n-a vrut să-și asume niciun fel de risc. Unul este vânzător de bani, care este banca, și unul este cumpărător - cetățeanul. Niciodată nu s-a avut în vedere că într-un asemenea contract există riscuri, există evicțiuni - că sunt totale, că sunt parțiale, n-are importanță. Așa cum spunea colegul Ștefan, da, vorbim de contractele de credit. Este adevărat, numai trebuie să le nuanțăm, și am constatat la Comisia juridică, după întrebările pe care le-am avut cu reprezentanții băncilor, că, de fapt, toate contractele de credit au fost semnate după ce-au fost semnate și înregistrate contractele de garanție imobiliară. Per a contrario, de fapt contractul de credit este accesoriul contractului de garanție imobiliară și abia atunci ambele, într-o formă autentică, ar fi fost duse la Cartea funciară, pentru publicitatea imobiliară.

De aceea, astăzi, și grupul nostru va vota, așa cum am făcut de la început, și era firesc și normal ca președintele s-o trimită înapoi, să constate două părți: un vânzător de bani și un cumpărător.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS

Doamna Cornelia Negruț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vorba românească "Măsoară de două ori și taie o dată" se potrivește cel mai bine acestui proiect legislativ.

Grupul parlamentar al ALDE va vota acest proiect legislativ, o lege bună care ia în calcul și poziția Băncii Naționale Române, și poziția deponenților, și poziția specialiștilor în finanțe.

Vorbim aici despre o lege bună pentru toți românii. Una din grijile noastre ține și de tinerii care vor să achiziționeze o locuință - și aici vorbim despre Programul "Prima casă" -, un program eficient, lansat în ultimii ani.

De asemenea, mai avem pe rol o propunere legislativă referitoare la conversia contractelor de împrumut în monedă străină. Sperăm ca și aceste două proiecte să vină în discuțiile noastre, ale Camerei Deputaților, în curând.

Mi-am adus aminte de ceea ce spunea Guvernatorul Băncii Naționale a României, la întâlnirea pe care a avut-o cu membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, că orice credit are două părți bune: una fericită, atunci când îl ridici, și una mai puțin fericită și tristă, atunci când trebuie să-l dai înapoi. Aici ne abținem și continuăm să ne gândim că, totuși, am găsit o soluție fericită din acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Intrăm pe amendamente.

Primul amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 2-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 3-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 4-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 5-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 6-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 7-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 8-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 9-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 10-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 11-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 12-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 13-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 14-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 15-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 16-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 17-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 18-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 19-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

20. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

21. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

22. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

23. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

24. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

25. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

26. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

27. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

28. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

29. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

30. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

31. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

32. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

33. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

34. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

35. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

36. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

37. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Și ultimul amendament al comisiei, 38. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final. Vă amintesc că are caracter ordinar.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 10 décembre 2019, 18:28
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro