Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 aprilie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/29-04-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 25-04-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 aprilie 2016

7. Primirea de răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.

 

După pauză

 
 

După pauză, ședința a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Vasile Horga

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimați colegi,

Continuăm cu ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări, îl invit la microfon pe domnul Vlad Bontea, vicepreședinte al ANPC.

 

Domnul Vlad Bontea (vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului):

Mulțumesc frumos.

Doamnelor și domnilor deputați,

În perioada 2009-2015, diminuarea numărului de posturi al instituției noastre a fost de 203. În același timp, au crescut atribuțiile în ceea ce privește supravegherea și controlul pieței produselor și serviciilor, actuala structură organizatorică fiind la limita minimă de funcționare. În prezent, ANPC are un număr de 621 de posturi în toată țara, față de 826 în anul 2009.

Printre principalele atribuții ale ANPC, aceasta este autoritatea responsabilă pentru aplicarea legislației din domeniul financiar-bancar privind contractele de credit pentru consumatori. Autoritatea este punct național de contact pentru schimbul rapid de informații privind produsele periculoase dintre statele membre și Comisie. De asemenea, instituția noastră este autoritatea competentă pentru aplicarea prevederilor Regulamentului European 261/2004 privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu avionul.

În sensul celor de mai sus, este de precizat că aria de competență a instituției a fost, ca întotdeauna, mereu extinsă în ultimii ani datorită elaborării și aplicării a 49 de regulamente europene, 41 de directive și decizii europene din diverse domenii de piață, produse alimentare, produse nealimentare, servicii, inclusiv servicii de plată, urmând să preia și atribuții conform Regulamentului nr.1177 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare.

În paralel cu diminuarea numărului de comisari din cadrul ANPC, a crescut numărul de petiții, după cum urmează: în anul 2013, numărul de petiții depuse la ANPC a fost de 56.358; în anul 2014, s-au depus 67.270, iar în anul 2015 - 80.841 de petiții.

Având în vedere numărul de petiții depuse până în prezent, în anul 2016 constatăm aceeași tendință de creștere față de anii 2014-2015. Precizăm că până la sfârșitul anului 2016, se va înregistra un număr de aproximativ 95 de mii de petiții, aproape dublu față de anul 2013.

În anul 2014, comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului au întreprins 114.840 de controale pentru cercetarea petițiilor consumatorilor, a tematicilor aprobate organizate la nivel național, regional sau local, asupra conformității și securității produselor și a serviciilor și a modului de respectare a intereselor economice ale consumatorilor.

În 2015, au întreprins un număr de 101.757 de controale. Scăderea numărului de controale se datorează creșterii numărului de petiții, diminuării controalelor în urma tematicilor și, bineînțeles, reducerii numărului de personal.

Precizăm că, în prezent, salariile instituției noastre se regăsesc la nivelul de salarizare din 2007, cum erau prevăzute în Ordonanța nr.6/2007.

Personalul ANPC a întâmpinat de foarte multe ori, în desfășurarea activității, agresiuni fizice și plângeri penale din partea operatorilor economici.

Toate aceste lucruri se întâmplă în timp ce comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului au salarii cuprinse între 900 și 1700 lei net.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat, un minut.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, activitatea Autorității pentru Protecția Consumatorului în România este de salutat, dar ceea ce Guvernul României nu știe este faptul că această autoritate - de aceea am făcut și această declarație politică - nu poate, cu personalul pe care-l are în acest moment, să facă față nici la 1% din sesizările pe care consumatorul le face.

Avem în vedere faptul că consumatorii în România au din ce în ce mai multe obligații și foarte puține drepturi, astfel încât, în momentul în care caută să facă o reclamație, să rezolve o problemă pe care nu o pot rezolva în alt fel, se lovesc ca de un zid de modul în care comercianții le răspund și nu le satisfac cele mai elementare cerințe pe care un consumator trebuie să le aibă. De aia protecția consumatorului ar trebui întărită. Este una dintre instituțiile care ar putea să producă în România o schimbare fundamentală în mentalitatea comercianților și, totodată, să facă binele pe care-l așteaptă consumatorii de la această instituție și de la Guvernul României, în general.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Dumitru Niculescu

Domnul secretar de stat Botănoiu.

Am avut acuzații grave din partea pescarilor amatori.

 

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Politica privind pescuitul în habitatele piscicole naturale se realizează de către Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură prin: măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit, precum și a altor măsuri care determină starea resurselor.

De asemenea, alte măsuri sunt cele legate de protejarea și regenerarea resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuală a TAC-ului, a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiție, a zonelor protejate și a zonelor de cruțare, precum și a măsurilor preventive.

În sensul celor precizate, a fost elaborat Ordinul comun al ministrului agriculturii, dezvoltării rurale și ministrului mediului, apelor și pădurilor nr.368/391/2015, pe baza studiului privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit și a cotelor de pescuit alocate pentru anul 2015, pe specii și zone.

Acest document a fost întocmit de către Stațiunea de Cercetare Piscicolă Nucet, în baza solicitării Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură, care a și achitat contravaloarea acestuia și a fost avizat de către Academia Română.

La Anexa IV din acest document sunt prezentate cotele de pescuit și efortul de pescuit pe toate lacurile de acumulare de pe râul Olt.

Atribuirea dreptului de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor protejate natural se face având în vedere următoarele: cota și efortul de pescuit stabilite prin studiu anual de TAC pe toate zonele de pescuit, raportările și monitorizarea capturilor la ANPA, tradiție și continuitate în activitatea de pescuit comercial, domiciliul solicitantului să fie în zona atribuită la pescuit, precum și îndeplinirea obligațiilor cerute de Uniunea Europeană, întocmirea de chestionare, raportarea electronică a capturilor, sistemul de monitorizare a vaselor, după caz.

Și ultimul: completarea corectă și transmiterea la timp a documentelor de pescuit, jurnale de pescuit, documentații, descărcare, note de primă vânzare, note de transport.

Punctajul și alte măsuri referitoare la atribuirea dreptului și efortului de pescuit comercial se stabilește prin decizia președintelui ANPA.

Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, ANPA, a susținut și susține necesitatea alocării de fonduri financiare pentru programele de refacere a potențialului piscicol natural cu material de populare obținut prin reproducerea artificială, alături de măsuri de reabilitare ecologică și de protejare a resurselor piscicole naturale.

În contextul celor de mai sus, considerăm că protecția, conservarea și menținerea biodiversității populațiilor piscicole din lacurile de acumulare de pe râul Olt trebuie să se bazeze pe o etapă inițială reprezentată de studii și acțiuni de cercetare științifică, atât prin caracterizarea din punct de vedere al stării de conservare, cât și prin identificarea amenințărilor asupra biodiversității.

Problema pescuitului pe râul Olt și în alte habitate piscicole naturale o reprezintă braconajul, în condițiile în care numărul de inspectori piscicoli este redus.

Din datele și informațiile transmise de către Filiala Regională Oltenia, în 2015 activitatea de pescuit comercial în județul Olt a fost efectuată de un număr de 64 de ambarcațiuni, pe care activează un număr de 129 de pescari autorizați ca societăți comerciale, PFA, II și IF -, societăți care, în marea lor majoritate, au fost înființate strict pentru activitatea de pescuit comercial.

Pentru protejarea bio-faunei, Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură a luat în considerare posibilitatea adoptării unor reglementări privind instituirea obligativității de eliberare a peștilor capturați în stare vie, precum și interzicerea totală a pescuitului pentru anumite lacuri de acumulare de pe râul Olt, pe baza unor studii și acțiuni de cercetare științifică.

Un aspect deosebit de important îl constituie eficientizarea activității de control și inspecție, prin suplimentarea numărului de inspectori ANPA și dotarea lor cu mijloace logistice.

În concluzie, apreciem că principalele măsuri care vizează protejarea și conservarea populației piscicole din lacurile de pe Râul Olt sunt: realizarea studiilor privind starea de conservare a resurselor și identificarea amenințărilor, identificarea speciilor și populațiilor de pești vulnerabile, refacerea potențialului piscicol prin popularea cu puiet, instituirea unor zone de protecție și refacere a habitatelor de reproducere, echilibrarea activităților de pescuit cu capacitatea de suport a resursei acvatice vii, precum și susținerea comunităților de pescari pentru refacerea fondurilor prin POPAM 2014-2020 - Programul Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime.

Aceste măsuri trebuie să constituie baza unui plan de management integrat elaborat într-un mod participativ, cu implicarea tuturor factorilor interesați, asumarea planului de către comunitățile locale fiind o condiție importantă pentru dezvoltarea durabilă a zonei.

Vă mulțumesc frumos.

 
Florin Gheorghe

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Botănoiu, mai aveți una cu producătorii de lactate, da? Domnul Niculescu nu este în sală, nu vrea precizări.

Vă rog, continuați.

 

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu:

Mulțumesc frumos.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale elaborează politici, caută soluțiile cele mai bune pentru a sprijini fermierii și procesatorii, efectuează plăți și facilitează accesul acestora la fondurile europene, însă statul nu are ce căuta în fabrici sau pe exploatațiile fermierilor, afară de realizarea atribuțiilor de control atribuite prin legislație.

Astfel, fiecare producător sau procesator este responsabil de ceea ce produce și comercializează, succesul sau insuccesul întreprinderii sale constând în ceea ce scoate pe poarta fabricii spre comercializare. Altfel spus, succesul sau insuccesul întreprinderii stă în seriozitatea și responsabilitatea întreprinzătorului.

În situația în care sunt producători afectați de o criză pentru care nu se fac vinovați, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale poate decide asupra acordării de compensații. Sigur, situația "Brădetului" poate fi analizată în acest context.

Totodată, precizăm că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor are prevăzute în Programul național de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor de origine animală o serie de criterii pentru identificarea fraudelor săvârșite de operatorii din industria alimentară care produc și valorifică lapte și produse lactate în scopul realizării unui venit suplimentar nejustificat prin inversarea de calitate în dauna consumatorul, cum ar fi: decelarea grăsimilor de origine vegetală din lapte și produse lactate, identificarea speciei de proveniență a laptelui pe baza profilului lipidic, punctul crioscopic pentru aprecierea integrității laptelui și depistarea eventualelor fraude prin adaos de apă în lapte.

De asemenea, s-au încheiat protocoale cu Ministerul de Interne și Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru efectuarea de controale comune în vederea identificării și sancționării eventualelor practici frauduloase.

România, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reușit nu demult să obțină atestarea și protecția de către Comisia Europeană a unor produse alimentare de origine protejată, cum este denumirea de origine protejată "telemea de Ibănești" și indicația geografică protejată "salam de Sibiu", aspect ce conduce la încurajarea producătorilor din mediul rural.

Pentru protejarea capitalului autohton din domeniul industriei alimentare, menționăm că, prin actele normative emise recent de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se urmărește atât încurajarea micilor producători, au fost atestate astfel circa 520 de produse tradiționale românești, precum și a produselor de calitate fabricate după vechile rețete consacrate românești, obținându-se, în acest fel, de către industria alimentară din România, circa 108 produse de acest fel.

Aceasta constituie doar una dintre măsurile strategice avute în vedere de către conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în prezent lucrându-se la documentația și actele normative care vor conduce la promovarea și încurajarea produselor alimentare de origine montană, contribuind astfel la dezvoltarea economică a acestor zone.

Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, domnule deputat, vă rog. Domnul Florin Gheorghe.

 
 

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc pentru răspuns, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, mă așteptam să veniți cu un răspuns documentat în legătură cu această problemă și sper ca și pe viitor să vă îndreptați atenția către producătorii autohtoni și să-i sprijiniți în nevoile pe care le au.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Mai este Ministerul Fondurilor Europene, care nu are nici ministru. Se solicită și amânare, văd.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 17 noiembrie 2019, 21:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro