Plen
Ședința Camerei Deputaților din 20 septembrie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.132/28-09-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 20-09-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 septembrie 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

 

Ședința a început la ora 8.30.

Lucrările ședinței au fost conduse în prima parte de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și de domnul deputat Florin Iordache, președintele Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Ioan-Cristian Chirteș - declarație politică referitoare la sectorul forestier din România;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Poftiți, domnule deputat.

 

Domnul Ioan-Cristian Chirteș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 8 septembrie 2016 am participat la Zilele Forestierului, care în acest an s-au desfășurat pe platforma industrială a uzinei IRUM Reghin, singura unitate care produce renumitul TAF -Tractor Articulat Forestier. În aceeași zi s-au desfășurat și lucrările ședinței Asociației Forestierilor din România, ASFOR, unde s-au ridicat problemele sectorului forestier din România. Au participat forestieri din toată țara, administratori și proprietari de păduri, exploatatori, procesatori și mobiliști, reprezentanți ai diferitelor asociații profesionale și ai administrației centrale.

Am susținut faptul că în sectorul forestier se duce un adevărat război mediatic, o ofensivă fără precedent care face rău acestui sector deosebit de important pentru economia României. Din punct de vedere legislativ, în Parlamentul României există proiecte de legi populiste care pot să distrugă tot ceea ce înseamnă dezvoltarea durabilă a fondului forestier, de la interzicerea totală a exploatărilor forestiere, pe care mulți populiști și neprofesioniști o numesc defrișare, până la interzicerea totală a exportului de lemn, inclusiv cherestea, sau, în alte cazuri, defrișări necontrolate pentru cartiere și pârtii de schi, până la împroprietărirea fără drept a unor entități publice sau private.

Acestui asalt mediatic este imperios necesar să i se opună toți cei care activează în sectorul forestier, indiferent de care parte a baricadei se află. Ei depind unii de alții, iar mai devreme sau mai târziu acest război va afecta fiecare domeniu din sector. Profesioniștii vor trebui să sancționeze fiecare derapaj al oamenilor politici sau răuvoitori, iar implicarea lor este determinantă în ceea ce înseamnă crearea cadrului legislativ și elaborarea strategiei forestiere naționale.

"Dacă avem 8,8 milioane m.c. tăieri ilegale, așa cum se vehiculează în spațiul public, cum este posibil ca administrația silvică, cu peste 20.000 de angajați, cu răspundere gestionară pentru orice tăiere ilegală, să identifice în pădure prejudicii de doar 100.000 m.c. anual, iar toate organele de control, la care se adaugă sesizările populației prin Serviciul 112 și Inspectorul pădurii, să conducă la confiscări fizice - prin toate controalele - de sub 30.000 m.c.?" spunea Cătălin Tobescu, vicepreședintele "Nostra Silva".

Aceasta înseamnă că eficiența măsurilor de control este în continuare foarte redusă, controlul fiind orientat numai spre transportatori și procesatori și nu către pădure. Eu, personal, am cerut, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, organelor competente, ca acest control să se orienteze spre pădure, prin declanșarea unor controale încrucișate. De asemenea, am solicitat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor redimensionarea Corpului de Control din cadrul Departamentului Pădurilor, având în vedere că astăzi această structură deosebit de importantă este formată dintr-o singură persoană. În urmă cu 10 ani aici lucrau circa 30 de persoane. Să nu uităm și de gradul înalt de profesionalism al angajaților Regiei Naționale a Pădurilor, care pot, prin modificări de atribuții, să îmbunătățească activitatea de control în pădure.

Se cunoaște că cel mai mult lemn tăiat ilegal ajunge pe piața lemnului de foc pentru populație. Conform datelor din raportul furnizat de Institutul Național de Statistică, 3,5 milioane de locuințe se încălzesc în România cu biomasă, consumul total fiind de 19,5 milioane tone. Din acest total de biomasă, biomasa forestieră reprezintă ponderea covârșitoare. Totalul biomasei forestiere legal exploatate - lemn de foc propriu-zis, la care se adaugă peleți, lătunoaie și rumeguș din prelucrarea lemnului - care ajunge la dispoziția populației este de maximum 11 milioane m.c. Diferența o reprezintă lemn tăiat ilegal, care alimentează această piață a lemnului de foc. Iată, în mod evident, aceasta este marea piață a lemnului tăiat ilegal.

Inventarul Fondului Forestier Național este practic singura referință și sursă de informații de încredere, când vorbim despre starea pădurilor. În declarația politică pe care am susținut-o în Parlamentul României, în iunie 2016, am solicitat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să transforme acest așa-numit serviciu de specialitate din cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice într-o instituție serioasă și credibilă, care să ofere în cel mai elocvent mod date și statistici necesare luării celor mai bune decizii pentru sectorul forestier. Până astăzi nu am primit nicio poziție referitoare la acest aspect.

Consider astăzi, mai mult decât oricând, că este nevoie ca toți factorii decidenți să sprijine acest sector în care își desfășoară activitatea peste 160.000 de oameni, să înlăture anatema care, voit, a fost aruncată asupra silvicultorilor și forestierilor din România, iar expresia "codru-i frate cu românul" să devină o realitate a spațiului național românesc.

Deputat al PNL Mureș, Cristian Chirteș.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Alexandru Stănescu - declarație politică privind instituirea zilei de 10 octombrie ca ziua națională a produselor agroalimentare românești;

Vă rog, domnule Stănescu.

 

Domnul Alexandru Stănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu prezenta declarație politică, prin care vă solicit sprijinul pentru aprobarea Propunerii legislative, inițiate în procedură de urgență, privind instituirea zilei de 10 octombrie drept Ziua națională a produselor agroalimentare românești.

Sunt de părere că prezenta lege, coroborată cu efectele pozitive, generate de modificările aduse Legii nr. 321 din 2009 privind comercializarea produselor agroalimentare, vor avea un efect pozitiv pe termen lung pentru producătorii agricoli, prin valorificarea produselor, precum și stimularea acestora în direcția susținerii unei producții calitative și cantitative.

În prezent, legea propusă spre aprobare are drept scop încurajarea producției românești, deoarece în această zi vor fi prezentate exclusiv produse de calitate autohtone, venite direct de la sursă.

În ceea ce privește pregătirea Zilei naționale a produselor agroalimentare românești, aceasta va fi organizată de către autoritățile publice centrale și locale, celelalte instituții ale statului, de către societatea civilă, precum și persoane fizice, prin organizarea sau participarea la programe și manifestări educative de voluntariat, cu caracter social sau științific, având scopul de a promova produsele agroalimentare românești și câștigarea încrederii consumatorilor.

Am considerat această lege extrem de necesară, deoarece în acest moment se înregistrează o serie de disfuncționalități, la nivel legislativ, cu privire la promovarea produselor agroalimentare românești, iar acest aspect generează o funcționare ineficientă a relației dintre producătorii agricoli naționali, zonali sau locali, drept furnizori și consumatori finali.

La final, doresc să întăresc ideea că prin acest act normativ putem contribui la îmbunătățirea statutului producătorului român în lanțul alimentar scurt, dar mai ales vom încuraja consumul de produse agroalimentare autohtone și tradiționale.

În acest sens, fac apel la bunăvoința colegilor mei deputați și îi rog să mă sprijine în direcția aprobării prezentului proiect legislativ.

Agricultura românească are nevoie de sprijinul dumneavoastră.

Mulțumesc.

Deputat Alexandru Stănescu, PSD.

 
Ioan Vulpescu - declarație politică intitulată O absență vinovată a Ministerului Culturii;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Domnul Vulpescu.

 

Domnul Ioan Vulpescu:

Declarația mea se intitulează "O absență vinovată a Ministerului Culturii".

Astăzi se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui George Coșbuc, unul dintre cei mai importanți scriitori clasici ai noștri.

Cu această ocazie, au fost organizate în județul Bistrița-Năsăud și la Academia Română o serie importantă de manifestări omagiale, menite să marcheze importanța pe care opera lui George Coșbuc - poet, traducător, publicist - o are în literatura română și în istoria culturală modernă a națiunii noastre.

Dacă Simpozionul științific de la Academia Română era de așteptat să se desfășoare la înalt nivel, dat fiind faptul că poetul George Coșbuc a fost membru al Academiei, iar forul cultural suprem nu a ignorat niciun moment aniversar al valorilor naționale, surpriza au constituit-o complexele și variatele manifestări organizate în județul Bistrița-Năsăud - colocvii, recitaluri de poezie, vizite în locurile nemijlocit legate de biografia poetului, vernisaje de expoziții și lansări de carte - au marcat timp de o săptămână aniversarea unuia dintre scriitorii noștri clasici și prețuirea pe care o acordăm operei sale.

În tot acest frumos evantai de manifestări a răsunat, din păcate, și o notă falsă. Este vorba despre absența desăvârșită a Ministerului Culturii. Niciuna dintre manifestări nu a beneficiat de participarea, ca organizator, a Ministerului Culturii. Totul a fost organizat de autoritățile locale, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, consiliile locale, primăriile, în colaborare cu Biblioteca Județeană George Coșbuc, cu Academia Română și Uniunea Scriitorilor din România.

Cazul mi se pare flagrant și nu există nicio scuză pentru această absență, nici măcar scuza lipsei de strategie în domeniul cultural. Sunt lucruri peste care nu se poate trece și această absență este unul dintre ele.

Aniversarea a 150 de ani de la nașterea lui George Coșbuc are o deosebită semnificație, nu numai prin prisma valorii sale culturale naționale, ci și prin legătura lui nemijlocită cu pregătirea Marii Uniri care s-a realizat prin creatori ca George Coșbuc, născut în Transilvania, refugiat în România din cauza prigoanei antiromânești, și devenit un mare scriitor al întregii națiuni, întâi și întâi ca unitate culturală.

De la această mare aniversare a unității culturale, iată, Ministerul Culturii a lipsit. A lăsat totul pe seama autorităților locale, deși aniversarea lui Coșbuc era incontestabil un eveniment cultural de importanță națională.

Îmi permit să sper că nu același lucru se va întâmpla peste doi ani, în anul centenarului Marii Uniri, când se împlinesc și 100 de ani de la moartea lui George Coșbuc.

Cu riscul unei repetiții, afirm încă o dată: cultura actuală și viitorul ei nu se pot imagina fără temelia pusă în trecut de creatori precum George Coșbuc. E simplu să pui etichete și să încerci să-i scoți din cultura română, sub tot soiul de pretexte. Toți trebuie să existe în interiorul ei, iar Ministerului Culturii îi revine obligația să facă posibilă această coexistență. A făcut așa ceva? Mă tem că nu.

Nu aș vrea ca acum Ministerul să se ascundă în spatele descentralizării, al autonomiei decizionale. Sunt evenimente în care implicarea Ministerului este obligatorie, face parte din menirea sa.

Sper că nu ni se va spune că această absență este o dovadă de reformă în cultură. Gestionarea politicilor culturale naționale înseamnă cu totul altceva și mult mai mult decât acest reformism demagogic și declarativ.

În locul reformelor eșuate și al guvernării prin crize e cazul să punem responsabilitatea față de valori și competențe și respectul pentru identitatea culturală națională și europeană.

Ioan Vulpescu, deputat, Colegiul nr. 13, București.

 
Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Timișoara - capitală culturală europeană în 2021. Când va putea și Constanța să intre într-o astfel de competiție?;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dragomir.

 

Domnul Gheorghe Dragomir:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Timișoara - capitală culturală europeană în 2021. Când va putea și Constanța să intre într-o astfel de competiție?".

Orașul Timișoara a fost desemnat, la finele săptămânii trecute, de un juriu internațional, delegat al Uniunii Europene, capitala europeană a culturii în 2021.

În competiția finală pentru acest titlu s-au mai aflat orașele București, Cluj-Napoca și Baia Mare, după ce inițial își depuseseră candidatura 14 orașe din România.

"Orașul luminilor" este cel de-al doilea municipiu românesc care primește titlul de capitală culturală europeană, după Sibiu, în 2007, anul intrării României în Uniunea Europeană.

Timișoara, care a candidat cu proiectul "Luminează orașul prin tine", este recunoscută nu numai prin tradiția sa, fiind, așa cum sugerează și ideea simbolică a proiectului, primul oraș din Europa continentală cu iluminare stradală electrică, dar și pentru efervescența sa culturală actuală. Și când spun efervescență culturală mă refer la faptul că orașul găzduiește anual între 3.500 și 4.000 de evenimente culturale, dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 6 teatre, 4 muzee, o filarmonică și o operă și 14 galerii de artă contemporană.

Voința, dedicația și interesul autorităților locale timișorene pot fi un excelent exemplu și pentru administrația publică a municipiului Constanța, orașul care astăzi "se mândrește", cu ghilimele de rigoare, bineînțeles, din păcate, cu cele mai ponosite așezăminte de cultură din România, multe dintre ele în pragul distrugerii sau deja istorie.

Când oare va putea Constanța să intre într-o astfel de competiție de talie europeană? Când oare municipiul Constanța își va recăpăta faima, istoria și patrimoniul cultural, grav lovit în ultimii ani de dezinteres și incultură? Când oare Constanța va fi în măsură să ne propună o ofertă culturală majoră?

Orașe precum Sibiu și Timișoara ne dovedesc astăzi că un management profesionist poate genera avantaje substanțiale pentru o comunitate în domeniul cultural, social sau economic. Le poate schimba imaginea și renumele în lume.

Felicitări, Timișoara, pentru această reușită!

Gheorghe Dragomir, deputat al PNL, Constanța.

 
Simona Bucura-Oprescu - declarație politică privind proiectele de finanțare pentru unitățile școlare;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Oprescu. Doamna Simona Bucura-Oprescu.

 

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Onorată asistență,

Vreau să fac o declarație politică cu privire la proiectele de finanțare pentru unitățile școlare.

Școlile și, de altfel, Ministerul Educației trebuie să se concentreze pe pregătirea unor proiecte de calitate pentru accesarea celor 200 de milioane de euro, disponibile pentru reducerea și prevenirea abandonului școlar și pentru atragerea de cadre didactice motivate în școlile defavorizate.

Exact în această perioadă, respectiv între 13 septembrie și 15 noiembrie, se pot elabora și depune de către școli proiectele pentru accesarea fondurilor europene din cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 - linia de finanțare "Școala pentru toți", respectiv linia de finanțare "Profesori motivați în școli defavorizate".

Pregătirea cererilor de finanțare este responsabilitatea managementului acestor școli și nu este un demers care se realizează de pe o zi pe alta. Acest demers necesită timp, cunoașterea nevoilor școlii și ale comunităților respective.

Ministerul Educației trebuie să comunice cu Ministerul Fondurilor Europene și să nu bulverseze sau chiar să blocheze, prin organizarea subită a acestor concursuri pentru pozițiile de conducere a școlilor, accesarea acestor finanțări, și așa lansate târziu de către Guvernul Cioloș, care pot rezolva o problemă extrem de gravă și reală a României, abandonul școlar, și necesitatea unui sistem de educație sănătos și guvernat de principii, în respect pentru copii, părinți și dascăli.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: Realitatea trebuie să provoace modificări ale Codului muncii;

Doamna Ardeleanu.

 

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă, vă rog frumos să închideți și să deschideți microfonul, că a rămas de mult așa.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Realitatea trebuie să provoace modificări ale Codului muncii".

În urmă cu două săptămâni, la Suceava, o situație fierbinte scotea la suprafață necesitatea unor noi reglementări legislative. Minerii suceveni de la Exploatarea de uraniu Crucea au declanșat o serie de proteste, revendicările lor fiind complexe, însă principala problemă este faptul că, începând din decembrie 2015, mina a rămas fără piață de desfacere.

Deși au existat mai multe dezbateri între liderii de sindicat ai minerilor, reprezentanții Companiei Naționale a Uraniului, reprezentanți ai Ministerului Economiei, vicepremierul Costin Borc implicându-se direct în soluționarea conflictului de muncă, problema nu a fost rezolvată.

Situația celor peste 500 de mineri de la Crucea aduce în prim-plan problema respectării contractelor colective de muncă. Pe această cale, salut activitatea intensă, desfășurată în această perioadă de colegii parlamentari, membri în Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților, care dezbat propunerile de modificare a Codului muncii.

La Suceava, am avut întâlniri cu președintele filialei locale a Blocului Național Sindical, în cadrul cărora am convenit asupra importanței celor două proiecte de lege inițiate de Blocul Național Sindical cu sprijin parlamentar, și anume: Pl-x 559/2015 privind negocierile colective de muncă și Pl-x 633 din 30 septembrie 2015 privind conflictele de muncă, proiecte pe care plenul Camerei Deputaților le-a retransmis la Comisia pentru muncă, spre dezbatere. Principiile acestor două acte normative pot fi relevante în modificarea eficientă a Codului muncii, fiind necesară producerea unor efecte care să avantajeze activitatea celor două părți, angajatorul și salariatul, urmând ca activitatea să se desfășoare în cele mai bune condiții și în mod continuu.

Am toată convingerea că membrii Comisiei pentru muncă analizează aspectele invocate de alianțele sindicale ca fiind importante atunci când se dezbat modificările aduse Codului muncii:

  • reglementarea în detaliu a obiectivelor de performanță; Astfel, obiectivele de performanță fac obiectul negocierii colective, putând fi stabilite pe categorii de salariați, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, după caz;
  • revizuirea reglementărilor privind aplicarea clauzei de neconcurență;

Această clauză își va produce efectele pe parcursul executării contractului individual de muncă, părțile putând stabili aplicarea sa după încetarea contractului numai prin excepție și cu respectarea anumitor condiții prevăzute de lege;

  • abrogarea dispoziției potrivit căreia angajatorul poate dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activității;
  • modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective;

Cu ocazia stabilirii ordinii de prioritate la concediere, nu vor putea fi utilizate criterii ce țin de îndeplinirea obiectivelor de performanță de către salariați. Concedierile colective sunt dispuse pentru motive ce nu țin de persoana salariatului. Astfel, nu se justifică stabilirea ordinii de prioritate la concedieri în funcție de motive ce țin de persoana salariatului;

  • reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenți de muncă temporară;
  • stabilirea regulii potrivit căreia salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primește salariatul utilizatorului, care prestează aceeași muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar;
  • reglementarea telemuncii.
  • în fine, modificarea dispozițiilor privind salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel național, comunicat de Institutul Național de Statistică și avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat.

Stimați colegi,

Fac un apel și pe această cale către membrii Comisiei pentru muncă, pentru a aduce Codului muncii modificările necesare, în vederea protejării acelor categorii de salariați vulnerabili și a eficientizării activității acestora în beneficiul angajatorului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Aurelian Mihai - declarație politică referitoare la discursul premierului Dacian Ciloș asupra stării economiei;

Domnul Aurelian Mihai.

 

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Discursul asupra stării economiei, de ieri, susținut de premierul Cioloș în Parlamentul României, comparat cu alte discursuri pe această temă, în toate Parlamentele europene, vă spun că pălește din start.

Am trăit 11 ani în Spania. Nu o dată am urmărit la televizor, la fel ca și alți cetățeni, ce înseamnă un discurs asupra stării economiei. Un discurs în care un premier nu se grăbește să ia avionul, un discurs foarte serios, în care parlamentarii, reprezentanții cetățenilor, votați de cetățeni, își iau o zi, poate chiar două, pentru a discuta la modul serios asupra a ceea ce înseamnă starea națiunii. Așa se numește acolo: discurs asupra stării națiunii.

Ieri - și am să încerc doar să mă limitez numai la ceea ce înseamnă diaspora, pentru că sunt reprezentantul diasporei, votat de către acei cetățeni -, premierul Cioloș ne spunea foarte convingător cum a inițiat un proiect - lăudabil, ca temă - de finanțare a intenției cetățenilor români de a se întoarce acasă. Un proiect, evident, axat pentru cei care vor să-și deschidă o afacere. A garantat 30 de milioane de euro, prin acest proiect, pentru milioane de cetățeni. Numai la mine, în Colegiul Europa de Vest, avem 4 milioane și ceva de români care au emigrat după căderea comunismului. Mă întreb dacă acest calcul este serios. Am 7 euro și ceva pentru fiecare cetățean. Mă întreb cum ar putea să se repatrieze acei oameni și ce înseamnă până la urmă sprijin pentru diaspora.

Trecând de această chestiune, mi-aduc aminte că vara acesta - vacanță parlamentară, este adevărat -, Guvernul a dorit să facă o rectificare bugetară și a efectuat-o. Dar în acea rectificare bugetară nu a cuprins în niciuna din temele respective înființarea de noi consulate. De 3 ani și jumătate insist ca în colegiul meu, cel puțin, și în Statele Unite, în Miami, de pildă, să fie înființate noi consulate. Și dacă îmi aduc bine aminte, acum un an de zile, chiar președintele țării, Iohannis, a decretat - și bine a făcut - să fie înființată, deci în septembrie 2015, rețineți, 3 consulate: Stuttgart, Manchester și Bari. Eu insist asupra acestui lucru încă din iarna 2012-2013, ca parlamentar. Încă de dinainte insistam, toți românii din diaspora, ca în afara țării să fie înființate aceste consulate.

Nu am văzut, în aproape 11 luni de zile, un proiect foarte serios, prin care acest guvern să-și propună înființarea acestor consulate. Nu mai vorbesc de altele, unde este nevoie.

A treia chestiune, legată de tot ceea ce se întâmplă an de an, că dacă discutăm despre starea economică a națiunii trebuie să fim foarte serioși și realiști. O bună parte din banii care intră în România, peste 4 miliarde de euro anual - și verificați dumneavoastră, dacă doriți, la Banca Națională - acei bani intră din partea românilor din diaspora. O să închei imediat.

An de an se repetă la granița de vest a României aceeași istorie, aceeași poveste urâtă în care oamenii așteaptă cu orele la vamă să poată intra sau ieși din România.

Și aici închei spunând doar atât: ceea ce s-a întâmplat acelei familii care sosea din Germania, cu un român mort în mașină, așteptând trei ore și jumătate pe acea căldură a lunii august să intre în țară, acest lucru nu o să-l vedeți dumneavoastră în nicio altă țară. Este un mod rușinos de a guverna România și o spun cu amărăciune, pentru că acestui guvern i-am acordat votul meu de încredere, vot pe care l-au susținut și cetățenii din diaspora, care sunt foarte dezamăgiți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Florin Gheorghe - declarație politică intitulată Școala românească - vorbă multă, fapte puține;

Domnul Gheorghe.

 

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Școala românească - vorbă multă, fapte puține".

Stimați colegi,

Nu cred că există pe parcursul anului vreun moment mai emoționant decât acela al începutului anului școlar, în care primul clopoțel umple curțile școlilor de copii, de părinți și de bunici. Nu este nici primul și pare a nu fi nici ultimul an în care entuziasmul dispare de pe fața tuturor atunci când intră în curtea școlii și văd pereții cojiți ai clădirilor sau șantiere începute, dar neterminate, spații verzi pline de ciulini, bănci șubrezite sau manuale degradate. De peste două decenii se vorbește mult despre școala românească, însă nu se face nimic concret. Putem spune "ghinion"? Nu, ci pur și simplu dezinteres vădit al autorităților responsabile.

A trecut un an de zile de când Guvernul raporta că peste trei mii de unități școlare nu au avize igienico-sanitare, nu au toalete sigure sau aviz de protecție împotriva incendiilor. Ce s-a făcut pentru a se remedia acest dezastru în care se află infrastructura școlară? Mai nimic. De asemenea, au trecut ani buni de când se vorbește despre rezolvarea problemei manualelor școlare și chiar despre digitalizarea acestora. Ce s-a făcut în acest sens? Tot mai nimic. Și acest an școlar a debutat tot cu o degringoladă totală în privința editării și distribuirii manualelor școlare. Unele s-au tipărit, altele nu, unele s-au distribuit, altele nu. Soluția autorităților pare să fie aceeași din ultimii ani - "Părinți, dați fuga în magazine și cumpărați manuale dacă vreți ca elevii să aibă după ce învăța" Dar, oare, toți părinții din țara noastră își pot permite să cumpere, din banii lor, manuale, scaune, băncuțe și chiar să zugrăvească sălile de curs? Știm cu toții răspunsul.

O zicere cu rădăcini biblice spune că "Oamenii mari nu se nasc neapărat în case mari". În această logică, ar trebui să ne preocupăm ca toți copiii din România să aibă aceleași condiții în școală și aceeași ușurință de a ajunge de acasă la școală. Din păcate, nu vor trece multe zile până când vom afla din nou că unii copii străbat în continuare zeci de kilometri pe jos, peste dealuri și prin păduri sau chiar pe marginea șoselelor, doar ca să ajungă la școală. Ne vom minuna, din nou, că micuții stau în clasă cu mănuși și fular și că la ei manualele ajung la începutul viitoarei vacanțe de vară.

Dragi colegi,

Școala, ca și sănătatea, nu se face fără bani, fără o susținere bugetară serioasă. Ca și în sănătate, o parte din bani sunt necesari pentru refacerea infrastructurii școlare, a bazelor și cluburilor aferente acestora. De asemenea, chiar dacă salarizarea din domeniul educației a suferit salturi calitative în ultimii doi ani, dascălul tot la coada clasamentului rămâne. Vrem dascăli de valoare la catedră, trebuie să asigurăm o salarizare care să nu mai stimuleze migrația acestora către sectoare economice unde salariile sunt superioare.

Mulți o să spună ... dar de unde bani!? Bani sunt, stimați colegi. Mi-ar lua o jumătate de oră să enumăr sursele de finanțare care ar putea sta la baza finanțării unui învățământ de calitate pentru copiii noștri, pentru viitorul țării noastre. Ceea ce lipsește este voința reală de a investi în viitor și definirea educației ca prioritatea noastră, lucru care trebuie demonstrat doar prin fapte.

Florin Gheorghe, deputat al PSD.

Vă mulțumesc.

 
Mihai Deaconu - declarație politică intitulată Câtă pădure mai are țara asta?;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Deaconu.

 

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Câtă pădure mai are țara asta?".

De mii de ani tăiem copaci, mai mult ilegal decât legal, provocând pagube irevocabile asupra mediului înconjurător, asupra următoarelor generații. Deși toată lumea vorbește despre necesitatea protejării fondului forestier, ritmul este lent în ceea ce privește prevenirea și sancționarea infracțiunilor de tăiere și comercializare a lemnului.

Mai interesate de această problemă se dovedesc a fi organizațiile nonguvernamentale care fac statistici, rapoarte și sesizează autoritățile ori de câte ori constată o suspiciune. În acest sens, în cercetările Greenpeace, județul Argeș este cotat ca fiind județul cu ponderea cea mai mare din totalul cazurilor de tăieri ilegale sesizate la nivel național, și anume 12,85%, încă din 2009, însă cantitatea de lemn nu este la fel de mare ca în județele Cluj, Alba sau Maramureș. În ceea ce privește numărul de cazuri soluționate în urma trimiterii în judecată, județul nostru se află în primele 10.

România pierde 3 hectare de pădure pe oră, 62 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi, iar valoarea prejudiciului a ajuns la 230.937.047 lei. "Conform indexului de Performanță în Schimbări Climatice 2016, România se plasează în clasament pe o poziție mai bună decât în anii trecuți, însă acest lucru se datorează regresului înregistrat de alte țări și a unor statistici oficiale ce nu iau în calcul economia subterană", sursa Agerpres.

În județul nostru zilnic sunt văzute transporturi de lemn din zona munților Făgăraș, însă controalele organismelor de specialitate sunt cu siguranță insuficiente, precum și numărul amenzilor aplicate până acum. În 2013, o știre privind tăierea ilegală a peste 900 de hectare de pădure dintr-o zonă de protecție din județul Argeș atrăgea atenția Ministerului Mediului, fiind sustras lemn în valoare de 63 de milioane de lei.

Cu toate acestea, în județul Argeș încă au mai fost identificate de activiștii Greenpeace 845 de hectare de păduri seculare în munții Făgăraș, care urmează a fi incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, suprafața diminuându-se în ultimii 10 ani cu 40%.

Modificările legislative adoptate anul acesta de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sunt un început și înăspresc pedepsele pentru tăierea și exploatarea ilegală a lemnului, dar constat că nu este suficient, atâta timp cât autoritățile nu întreprind controale riguroase în vederea aplicării legii.

Vă mulțumesc.

Deputat Mihai Deaconu, Circumscripția electorală nr. 3 Argeș.

 
Virgil Guran - considerații pe tema necesității creșterii producției interne;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Guran, vă rog.

 

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acum trei ani și jumătate, patru ani, când USL-ul pregătea programul de guvernare, s-a discutat despre relaxarea fiscală. Atunci, cel puțin eu, probabil și alți colegi, au ridicat următoarea problemă, referitor la ce se va întâmpla în momentul în care se realizează această relaxare fiscală. Un lucru foarte bun, un lucru de lăudat, deci indiferent de ce discutăm, această relaxare fiscală a fost foarte importantă. Dar în același timp am pus problema că dacă nu vom face ceva pentru creșterea producției interne, pentru că imediat după relaxarea fiscală urmează logic o creștere a consumului, vom ajunge să importăm mai mult. Acest lucru s-a și întâmplat. Am văzut și ieri, în raportul prezentat de primul-ministru, că importurile au crescut mult mai mult decât exporturile. Ce înseamnă acest lucru? Acest lucru nu înseamnă deloc o dezvoltare economică a României. Acest lucru înseamnă, de fapt, că dăm amărâților din Franța, Germania și așa mai departe de lucru, le plătim produsele și le consumăm în România.

Oare de ce nu reușim să ducem până la capăt o măsură bună, de ce nu gândim în totalitate ceea ce avem de făcut?

Stau să mă întreb, câți pricep de fapt acest sistem, câți dintre cei care conduc această țară la un moment dat, care conduc un guvern la un moment dat, pricep aceste mecanisme și știu să le aplice?

Este al doisprezecelea ceas, dar cred că este important să gândim ce facem pentru stimularea producției interne.

Se știe foarte bine ce avem de făcut, dar trebuie doar să aplicăm, să avem puterea să aplicăm, să înțelegem sistemul și să numim oamenii care sunt în stare să realizeze acest sistem. Este atât de simplu, dar pentru noi, pentru români, este de multe ori imposibil, pentru că nu avem curajul să rezolvăm problemele tranșant și să recunoaștem meritul unui om, indiferent de la ce partid este, să-l susținem și să rezolvăm aceste probleme.

Sper, totuși, ca viitorul guvern să rezolve și această problemă. De fapt, sperăm de vreo 26 de ani, dar din păcate nu s-a rezolvat aproape nimic.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL de Prahova, Guran Virgil.

 
Clement Negruț - declarație politică intitulată Reanimarea USL;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Clement Negruț.

 

Domnul Clement Negruț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Reanimarea USL".

Stimați colegi,

Am sperat la fel ca cei mai mulți dintre români că USL e mort și rămâne așa, deoarece România a rămas cu răni destul de urâte după guvernarea dezastruoasă a acestei minciuni politice numită USL. Din păcate, fiara este doar adormită și din când în când își mai arată colții, dându-ne de înțeles că interesele comune ale celor care o susțin vor face ca acest organism să funcționeze în continuare.

Vedem colții USL-ului de fiecare dată când, în ciuda declarațiilor vehemente, exponenți ai PSD și PNL își arată susținere reciprocă sau slujesc în acest scop, un scop însă diferit de cel al cetățeanului român. Să nu uităm evenimentele din Parlament, când penalii din cele două partide, PSD și PNL, miruiți sau nemiruiți erau scăpați de rigorile legii de către parlamentarii celor două partide.

Recent, fantoma USL s-a manifestat din nou, de data aceasta prin vocea "socio-tehnocratului-democrat" Dîncu Vasile, care într-o emisiune televizată, prevestea dispariția comunelor și a județelor, după o strategie demnă de "profesorul" său Octav Cozmâncă, o strategie PSD de reorganizare administrativă pe modelul "se schimbă totul, dar rămâne așa cum este". Nu insist foarte mult pe acest subiect.

Un alt porumbel ieșit din gura marelui guru PSD este de luat în seamă. În opinia Domniei Sale, un guvern PSD ar putea salva România, bineînțeles alături de PNL, după alegerile parlamentare și bineînțeles doar cu el vicepremier. Doar nu i s-a făcut rău așa, de pomană la instalarea Guvernului Cioloș și a trebuit să fugă în toiul nopții pe o ușă laterală din Parlament, motivul real fiind acela că trebuia schimbat programul de guvernare, astfel încât să nu avem alegeri în două tururi la primari în 2016. Cine altul era mai potrivit să fie omul de legătură a baronilor PSD și PNL cu guvernarea Cioloș, altul decât domnia sa?

Deci în opinia domnului Dîncu vom avea un guvern garnisit cu PSD-iști și PNL-iști și ușor asezonat cu tehnocrați, condus de către "omul nimănui" din România, Dacian Cioloș, secondat de către "omul multora" din România, Vasile Dîncu. Halal să ne fie!

Acum, cu certitudine, domnul președinte Iohannis nu este străin de aceste scenarii, nu de alta, dar este mult mai liniștit când are ceva deja pregătit. Să nu uităm că domnia sa trebuie să întoarcă un favor celor care au născocit USL, fiind propus de către aceștia prim-ministru în sediul GRIVCO, sub atenta supraveghere a lui Dan Voiculescu. Sper să înțeleagă domnul Iohannis că, punând stânga lângă dreapta, ești cu mâinile legate, nu se poate face nimic.

Îmi pun speranța într-un moment de maximă gândire a domnului Iohannis și să înțeleagă că locul PSD nu este la guvernare. A făcut destul rău României.

Valorile de dreapta trebuie să fie stindardul guvernării viitoare în România.

Domnul Vasile Dîncu făcea referiri și la Partidul Mișcarea Populară, care în opinia lui nu ar avea o influență prea mare, chiar dacă va intra în Parlament. Domnul Dîncu se pare că nu a fost atent la modul în care a evoluat Partidul Mișcarea Populară și nici nu poate să vadă în perspectivă. Îi sugerez domnului Dîncu să nu poarte grija Partidului Mișcarea Populară. Nu este prima dată când ne luptăm cu USL-ul. Am mai făcut acest lucru și știm cum trebuie să procedăm. Scopul nostru nu este să luptăm împotriva USL-ului, ci pentru drepturile românilor și pentru un viitor mai bun al cetățenilor acestei țări. Cu puterea pe care o avem vom lupta în Parlament sau oriunde va fi nevoie pentru a împiedica abuzurile USL-ului și ale celor care își urmăresc doar propriile interese.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Natalia-Elena Intotero - declarație politică având tema Ordonanțele de urgență guvernamentale nu pot substitui o lege unitară;

Doamna Intotero.

 

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarație politică: "Ordonanțele de urgență guvernamentale nu pot substitui o lege unitară".

Haosul creat în sistemul de salarizare bugetar, prin adoptarea de către Guvernul tehnocrat a celor două ordonanțe de urgență, respectiv nr. 43 și nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 tinde să devină o stare de fapt permanentă.

Cadrele sanitare care lucrează în unități sanitare din municipiul Brad, orașul Simeria, municipiul Orăștie, județul Hunedoara, mi-au făcut cunoscute neclaritățile conținute în cele două acte normative, dar și inechitățile pe care acestea le generează.

Din păcate, însă, lucrurile nu s-au oprit aici. Ulterior, magistrații hunedoreni și-au prezentat propriul punct de vedere, considerându-se discriminați.

De asemenea, nemulțumiri vin și din partea altor categorii sociale din educație, funcționari publici, dar suntem în fața unei situații de criză mult mai grave. După cum deja știți și dumneavoastră, Guvernul Cioloș se confruntă în prezent cu nu mai puțin de patru mari conflicte sociale în societatea românească. Cu excepția protestului transportatorilor, care a blocat în ultimele săptămâni șoselele de centură ale marilor orașe și are la bază războiul cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, celelalte trei reclamă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, prin care guvernul tehnocrat a reașezat salariile în sistemul bugetar. Și mă refer aici la protestul medicilor, programat să culmineze cu o grevă generală în 31 octombrie, la cel al magistraților, ale căror cereri sunt sintetizate în documentul programatic intitulat Memorandumul privind justiția, semnat de către sute de magistrați din toată țara, și la cel anunțat deja de către sindicatele din penitenciare și programat să aibă loc în luna octombrie.

Amploarea acestui val de nemulțumiri demonstrează clar că soluția adoptată de către guvernul actual, de a ajusta pe bucăți sistemul de salarizare bugetar, nu a fost o soluție bună și că multe ordonanțe de urgență adoptate în paralel creează discrepanțe salariale inacceptabile între diferitele categorii profesionale. Și ne întoarcem într-un punct în care am fost deja.

Singura soluție viabilă este o lege unitară a salarizării, care a fost concepută, a fost discutată și a fost agreată de sindicate, dar care nu a mai apucat, din păcate, să fie depusă în Parlament de către Guvernul precedent.

Acum este rolul Parlamentului României ca, prin puterea legislativă, să repare astfel de erori. De aceea, vă propun, stimați colegi, ca împreună să ne unim eforturile, competențele, pentru a da o rezolvare cât mai bună, dincolo de doctrinele politice. Sunt convinsă că oamenii afectați de către aceste măsuri au votat în primul rând un set de valori și niște principii echitabile.

Vă mulțumesc.

Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD Hunedoara.

 
 

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, președintele Camerei Deputaților.)

 
Florica Cherecheș - declarație politică intitulată Scopul scuză mijloacele;

Domnul Florin Iordache:

Doamna Cherecheș, Grupul PNL, vă rog.

 

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Toată lumea admite că sunt probleme în învățământul românesc, că acesta nu este corelat cu piața muncii, că s-au făcut greșeli și că este nevoie de o reformă radicală, cât mai urgent.

Azi doresc să aduc în atenția dumneavoastră problema stagnării dezvoltării, ba chiar a degradării și politizării excesive a învățământului românesc în ultimii 20 de ani, la care PSD și-a adus din plin aportul.

Că PSD-ul nu suportă să piardă controlul învățământului și că nu dorește cu niciun chip depolitizarea sistemului, o dovedește ultima ispravă a președintelui Comisiei pentru învățământ din Senat, doamna Ecaterina Andronescu.

Pentru a avea cvorumul necesar adoptării unui amendament prin care se amâna concursul pentru directorii de școli, a fost fraudată semnătura senatorului PNL Dumitru Oprea, astfel încât proiectul de lege să poată fi pus urgent în dezbaterea Senatului și votat de majoritatea PSD.

Din păcate pentru învățământul românesc, PSD nu ezită să apeleze la metode corupte ca să-și atingă obiectivele, demonstrând astfel lipsă de responsabilitate și încălcând orice principii de etică sau interes național. Acestea demonstrează disperarea de a menține controlul asupra sistemului educațional românesc. Fapta aceasta aduce o nouă și gravă atingere imaginii Parlamentului, implicit a noastră, a tuturor.

De aceea, salut inițiativa colegilor senatori PNL de a solicita retrimiterea la comisie a acestui proiect, pentru a fi dezbătut cum se cuvine, a cere înlocuirea doamnei Andronescu de la șefia comisiei și a depune o plângere penală pentru a elucida împrejurările în care a apărut acea semnătură falsă.

Doamna senator Andronescu, din poziția de președinte al comisiei, care are ultimul cuvânt în ceea ce privește proiectele legislative pe învățământ, controlează din umbră învățământul românesc și face modificări legislative care sunt favorabile intereselor partidului din care face parte, sprijinind, dacă interesele o cer, chiar și frauda intelectuală și lipsa de corectitudine.

Ordonanțele de urgență nr. 94/2014 și nr. 4/2016, care oferă posibilitatea celor care dețin titlul de doctor de a renunța la acesta, fără a explica motivul renunțării, sunt alte exemple de acte legislative care răspund unor interese private sau de grup.

Decizia de desființa școlile profesionale s-a dovedit, de asemenea, nocivă și are încă efecte asupra corelării ofertei școlare cu nevoile pieței muncii și integrării tinerilor pe piața muncii.

Astăzi, de la această tribună a Parlamentului României, doresc să atrag încă o dată atenția asupra acțiunilor nocive pentru învățământ ale PSD-ului și ale doamnei președinte Andronescu, și nu mă refer doar la cele de săptămâna trecută, ci la toate modificările toxice din ultimele două decenii.

La final, doresc să vă las cu o temă de meditație: nu aveți pe conștiință destinele a zeci sau chiar sute de mii de tineri care nu au avut dreptul la un viitor pe măsura capacităților lor intelectuale, datorită acțiunilor dumneavoastră de a distruge sistematic sistemul de învățământ din România?

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Bihor.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
Antal István - declarație politică privind situația certificării culturilor de biomasă;

Îl invit, în continuare, din partea Grupului UDMR pe domnul Antal István.

Se pregătește, de la Grupul PNL, domnul Vasile Gudu.

 

Domnul Antal István:

Doamnelor și domnilor colegi,

Voi prezenta o "Declarație politică privind situația certificării culturilor de biomasă".

După cum se știe, în ultimii opt ani s-a consolidat și în România o nouă ramură producătoare, cu componentele ei primare. Este vorba de producția de resurse energetice din biomasă, a cărei componentă primară o constituie culturile agricole de biomasă pe terenurile agricole neutilizabile pentru altceva, plante energetice și culturi forestiere cu cicluri scurte de producție.

Această industrie, în pofida faptului că a fost promovată ca noutate pe paleta culturilor agricole, s-a dezvoltat aproape exclusiv din resurse private ale fermierilor și investitorilor, din profit.

O estimare a evoluției, efectuate de către o publicație cu profil economic, este evidențiată în mai multe locuri, iar actualmente ultimele statistici din 2014 arată că în 38 de județe, peste 416 fermieri au cultivat o suprafață de peste 5.000 de hectare, și această creștere nu ar fi fost posibilă fără implicarea activă a câtorva investitori, oameni de afaceri, precum și a unor organizații profesionale din domeniul energiei verzi.

În prima perioadă producția de biomasă a fost certificată și estimată de către direcțiile agricole, în baza Ordinului MADR nr. 46/2012 privind aprobarea procedurii de emitere a certificatului de origine pentru biomasa provenită din agricultură și industriile conexe, utilizată drept combustibili sau materie primă pentru producția de energie termică și electrică.

Însă în data de 9 august anul curent a fost publicat Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1534 privind aprobarea procedurii de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din silvicultură și industriile conexe și utilizată în producerea de energie termică și electrică din surse regenerabile de energie, în care certificarea cantității de biomasă devine anevoioasă, costisitoare. În plus, de la Ministerul Agriculturii competența revine mai nou ocoalelor silvice zonale care nu au avut până acum nicio legătură cu producția agricolă de biomasă. Mai mult, această sintagmă "silvicultură și industriile conexe" ascunde în realitate o inducere grosolană în eroare. Cum putem numi producția de biomasă agricolă ca industrie conexă a silviculturii? Acest fapt ne-a fost semnalat de mai multe asociații, printre care și Asociația Green Energy, o asociație patronală de ramură care promovează industria de resurse regenerabile de energie și administrează clusterul Green Energy, specializat pe construirea de rețele de afaceri și care a promovat mai multe proiecte europene și bilaterale pentru utilizarea biomasei.

Considerăm că acest ordin nu a fost supus unei dezbateri corecte și nu a parcurs etapele prevăzute de lege pentru transparența decizională, iar în versiunea în consultare culturile energetice agricole nu apăreau. Astfel, solicităm scoaterea acestor culturi agricole din ordinul emis pentru silvicultură și industriile conexe, respectiv folosirea vechiului ordin pentru estimarea cantității de biomasă agricolă produsă.

În încheiere, permiteți-mi să vă întreb cine are interesul să blocheze, să birocratizeze în plus această activitate pornită corect de către investitori privați și mă gândesc și la faptul că poate aceste bariere inutile au blocat și Proiectul de Lege privind culturile energetice depus de subsemnatul de mai bine de cinci ani. Și profit de ocazie - că este și domnul președinte - solicităm ca această lege care se află pe ordinea de zi de mai mult timp, cu propunere de respingere de către Comisia pentru agricultură, în pofida faptului că acest guvern susține, după informațiile mele, acest proiect de lege, să fie retrimis la comisie pentru refacerea raportului în mod corect.

Vă mulțumesc.

Antal István, deputat de Harghita, UDMR.

 
Vasile Gudu - declarație politică intitulată Reducerea decalajelor dintre România și alte state membre ale Uniunii Europene în sectorul agricol;

Domnul Florin Iordache:

Grupul PNL, domnul Gudu, vă rog.

 

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Reducerea decalajelor dintre România și alte state membre ale Uniunii Europene în sectorul agricol".

Previziunile de angajare pentru al III-lea trimestru al anului 2016 în sectorul agricol românesc nu sunt deloc bune. Puterea de angajare în sectoarele agriculturii, silviculturii, vânătorii și pescuitului este cu un punct procentual mai slabă decât în trimestrul al II-lea al anului curent și cu patru puncte procentuale mai slabă decât în același trimestru al anului trecut. Acest fapt ar trebui să tragă un semnal de alarmă, fiind un indiciu clar că sectorul agricol nu doar că nu înregistrează nicio creștere, dar nici măcar nu stagnează, situația din sector dând semne de înrăutățire atât timp cât nu se încearcă ocuparea forței de muncă, în ciuda faptului că există oameni interesați.

Cunoaștem cu toții problemele majore din agricultură și suntem conștienți că dificultățile cu care s-au confruntat agricultorii în ultimul an au dus la scăderea într-o oarecare măsură a dorinței de angajare a unor noi lucrători în sector.

Există o preocupare la nivelul Comisiei Europene cu privire la utilizarea unor măsuri pentru a crea noi locuri de muncă în zonele rurale și pentru a face mai viabile locurile de muncă existente. Tendința de reducere a forței de muncă din agricultură s-a consolidat de-a lungul timpului, iar lucrătorii au migrat către locuri de muncă din alte sectoare, în orașe și municipii. Politica agricolă comună oferă o serie de instrumente care sprijină maximizarea oportunităților generale de ocupare a forței de muncă în zonele rurale, atât în sectorul agricol, cât și în alte sectoare.

Totodată, plățile directe acordate anual fermierilor, în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro pe an, oferă o protecție de bază a veniturilor din agricultură împotriva șocurilor specifice la care este expus acest sector. Aceste plăți pot fi utilizate, totodată, și pentru investiții. Astfel, se pot evita pierderile inutile de locuri de muncă. Instrumentele de piață pot acționa pentru a completa efectul stabilizator al plăților directe în perioade de criză. În cadrul politicii de dezvoltare rurală, pot fi utilizate o serie de măsuri pentru a crea noi locuri de muncă în zonele rurale și pentru a face mai viabile locurile de muncă existente atât în sectorul agricol, cât și în afara acestuia. Aceste măsuri includ sprijinul pentru investiții, formare, start-up-uri (inclusiv pentru tinerii fermieri), diversificarea în noi activități comerciale, dezvoltarea tehnologică și infrastructurile la scară mică, inclusiv infrastructurile de bandă largă.

Este important ca statele membre ale Uniunii Europene să profite din plin de mulțimea de instrumente disponibile, în special în cadrul programelor de dezvoltare rurală, pentru a aborda tendințele în materie de ocupare a forței de muncă, specifice propriilor teritorii. Comisia Europeană are soluții în ceea ce privește reducerea decalajelor din sectorul agricol. Rămâne la latitudinea Guvernului român să fructifice aceste fonduri în interesul fermierilor, pentru a reduce decalajele dintre România și alte state și, mai ales pentru a avea o agricultură performantă.

Vă mulțumesc.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.

 
Adrian Mocanu - declarație politică cu titlul O situație gravă;

Domnul Florin Iordache:

Din partea Grupului UNPR, domnul Adrian Mocanu.

 

Domnul Adrian Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața!

Declarația mea politică se numește "O situație gravă".

Aduc în atenția Camerei Deputaților o situație gravă care se petrece la Primăria Municipiului Buzău și care are un impact dur asupra câtorva sute de angajați ai Poliției Locale. Pretinzând că are în vedere aducerea la bugetul local a unor lichidități necesare efectuării de investiții în municipiu și arogându-și menirea de a îndrepta o serie de presupuse ilegalități comise de fosta conducere a unității administrativ-teritoriale, noul primar al municipiului Buzău, Toma Constantin, a anunțat că va disponibiliza sute de angajați ai Poliției Locale, pe considerentul că ar fi fost angajați ilegal. Această concluzie nu are suport juridic și administrativ, prezintă posibilități de interese ascunse care pot favoriza firmele private de securitate și lovește direct condițiile de trai ale celor implicați. Domnul primar și-a făcut din subiectul respectiv o campanie de imagine în toată regula, campanie instrumentată și prin folosirea unor neadevăruri în declarațiile publice făcute pe acest subiect. În profund dezacord cu realitatea, Toma Constantin a afirmat ca polițiștii locali au salarii uriașe, care depășesc peste 3000 de lei.

Acțiunile domnului primar în acest caz sunt abuzive, ilegale și trebuie să înceteze. Însă, dincolo de aspectele legale ale chestiunii, care vor fi lămurite în instanța de judecată, situația de la Buzău este importantă mai ales în ceea ce privește soarta celor câteva sute de oameni afectați de interesele noului primar. Este inadmisibil să câștigi alegerile locale promițând crearea de locuri de muncă doar pentru ca, după finalizarea campaniei electorale, să începi să dai oamenii afară, fără suport legal.

M-am întâlnit cu peste 80 de reprezentanți ai Poliției Locale Buzău, care au reclamat abuzurile grave săvârșite de primarul PSD, Toma Constantin. Aceștia au reclamat faptul că primarul Toma face personal presiuni asupra directorilor unităților școlare din municipiul Buzău, cerându-le rezilierea contractelor cu Poliția Locală. Acest fapt este inadmisibil, excede în mod clar competențelor primarului și se constituie într-o faptă care poartă numele de abuz în funcție. În lumina sesizărilor polițiștilor locali, semnalele publice potrivit cărora Toma Constantin încearcă favorizarea unor firme de pază pentru obținerea de contracte cu instituțiile publice capătă formă și credibilitate.

Având în vedere că acest caz are implicații grave ce țin de siguranța cetățeanului, este nevoie de o mediere legală și instituțională a situației pentru ca abuzurile de la Buzău să înceteze. Cer încă o dată primarului Toma Constantin, și de la tribuna Camerei Deputaților, să se ocupe cu adevărat de gestionarea administrației publice locale și să lase la o parte ilegalitățile și jocurile cu evidente mize financiare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat Mocanu Adrian, PMP.

 
Maria-Andreea Paul - declarație politică privind excedentele lăsate la bunul-plac al autorităților publice ale statului;

Domnul Florin Iordache:

Doamna Andreea Paul, care s-a înscris mai târziu.

 

Doamna Maria-Andreea Paul:

N-aveam cum să mă înscriu înainte să aveți emisiunea de aseară.

Așadar, astăzi vă răspund printr-o declarație politică.

Patru ani de guvernare cu Dragnea ar fi un dezastru, după alți 15 ani cu PSD în ultimul sfert de veac, care au încetinit pe drept cuvânt dezvoltarea României. Domnul Florin Iordache a indicat acest drum al României pe care îl propune Partidul Social Democrat. E bine că a făcut-o aseară și a dezvăluit adevărul. Dragnea a strigat ieri în Parlament slogane lipsite de conținut. Știm că domnul Dragnea încearcă să adune numeroșii miliardari de stânga care dau o culoare politică roșiatică baronilor PSD locali, cu elicoptere la stradă și la scară.

De ce ar avea nevoie România de asemenea politicieni? Ar fi o întoarcere în timp, ar fi o ieșire din decor a României. Atenție! În teritoriu, în județe, unii se pregătesc pentru o asemenea Românie. Mecanismul perfect uns în anii ce au trecut al PSD. Un mecanism perfect uns și pregătit să macine iarăși potențialul economic al României în anii care vor urma, la fel cum a guvernat 15 ani în ultimul sfert de veac. O viitoare Românie condusă cu calm șiret de condamnatul definitiv în instanță, Liviu Dragnea, ar fi un dezastru.

Și acum să trec și la tema pe care mi-am propus-o pentru această dezbatere politică, și e vorba despre unul dintre marile paradoxuri economice care trebuie reglate urgent. Excedentele lăsate la bunul-plac al unor autorități publice ale statului, cum este de pildă cazul ANCOM, ANRE, ASF, ANL, BNR, ROMATSA etc., în condițiile în care acestea încasează diverse taxe, fie că e vorba de taxe de spectru, de exploatare, comisioane sau subvenții, ele aparțin statului român, și nu conducerii și nici angajaților acestor instituții.

La noi avem de-a face cu state în stat. Se ajunge în situația în care la aceste autorități conducerea și angajații beneficiază de salarii uriașe și diverse alte avantaje disproporționate mult față de dezvoltarea economiei noastre și bunele practici europene în domeniu, fără să existe o justificare reală.

În mod normal, excedentele ar trebui virate la bugetul statului, iar pentru cheltuielile și avantajele conducerii și personalului acestor autorități ar trebui făcute analize judicioase și introduse mecanisme transparente de alocare în limite rezonabile cu bunele practici internaționale în domeniu.

Vă mulțumesc.

 
Ana Birchall - declarație politică: Permanenta raportare la adevăratele valori ne asigură alegerile corecte în viață;

Domnul Florin Iordache:

Doamna Ana Birchall, Grupul PSD, vă rog.

 

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Fiecare început ne oferă oportunitatea de a ne reinventa și de a construi pe o fundație puternică, neerodată de greșelile trecutului. Atunci când pornim la un nou drum, nutrim speranța că suntem mai puternici și mai înțelepți prin prisma experiențelor acumulate și a obstacolelor întâmpinate.

În această atmosferă debutează și noul an școlar în care speranța, dorința de mai bine și responsabilitatea față de generațiile care vin ne unesc în demersul de a transforma realmente educația într-o adevărată prioritate pentru noi. Ne revine astfel sarcina de a căuta cele mai bune politici și soluții pentru ca acest domeniu vital oricărei națiuni să cunoască progrese semnificative.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi reprezintă un îndemn la unitate de viziune și de decizie atunci când vorbim despre educația copiilor noștri. Așa cum bine știți, am fost dintotdeauna un susținător al ideii conform căreia domeniul educației se înscrie pe o axă ce trebuie abordată într-un registru transpartinic. De aceea, încă din 2005 am inițiat Pactul Național pentru Educație și m-am luptat tocmai pentru ca educația să fie scoasă din catacombele politicii, fiind un domeniu de siguranță națională.

Educația joacă un rol cardinal în orice proiect strategic, pentru că de performanța generațiilor viitoare depinde realizarea promisiunilor de mai bine, altminteri sistemul inversat de valori va deveni oglinda neputinței noastre. Este foarte important să oferim copiilor noștri cele mai bune condiții pentru o educație riguroasă și temeinică, dar este la fel de important să oferim stabilitate, predictibilitate și coerență de poziționare pe termen mediu și lung pentru a avea performanță.

Îmi vin în minte cuvintele lui Aristotel, unul dintre marii dascăli ai umanității, care spunea, citez: "Cei care educă copiii sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viață; de aceea pe lângă viață, dăruiți copiilor și arta de a trăi bine, educându-i".

Mă alătur acestui îndemn pentru că, în opinia mea, educația ar trebui să fie în primul rând legată de valori. Școala nu ar trebui numai să informeze, ci să și formeze, în special caractere. Înainte de a dori să transmitem un set de cunoștințe copiilor noștri, cred că ar fi necesar să le transmitem valorile care îi fac să fie în primul rând oameni.

Investiția în educația generațiilor viitoare este o investiție în viitorul nostru ca națiune. Alături de buget, viziune, programe educaționale și pacte naționale pentru educație, care cu siguranță sunt necesare, și pentru care am pledat activ, inclusiv de la această tribună, cred că avem nevoie, în egală măsură, de o fundație solidă pe care să putem transpune valorile primite de la părinții și bunicii noștri, pe care avem datoria să le transmitem mai departe. Fără această bază orice investiție este sortită eșecului.

Deși educația este cea mai bună zestre pe care o putem oferi unui copil, nu orice fel de instruire este și eficientă. Tocmai de aceea este esențială cunoașterea și interiorizarea unui set de valori care să îi ajute pe copii să se dezvolte în tinerii de mâine. Din acest motiv susțin cu fiecare ocazie necesitatea de a avea în spațiul românesc un sistem axiologic bine definit, care să poată fi transmis cu naturalețe de la o generație la alta, acest sistem fiind foarte bine definit.

Mai mult decât atât, copiii noștri au nevoie de stabilitate, de predictibilitate și de coerență în procesul de instruire și în politicile educaționale.

Avem o responsabilitate, colectiv și individual, față de exodul elitelor românești. Numai prin strategii coerente de creștere a nivelului de formare, de creare a noi locuri de muncă și de sporire a prestigiului României pe plan internațional vom reuși să convingem tinerii că se pot realiza din punct de vedere personal și profesional aici, acasă. Nu trebuie să fim nepăsători față de pericolul fenomenului brain-drain, pentru că cea mai de preț avuție a unei națiuni este capitalul ei uman, iar România a fost binecuvântată de Dumnezeu cu niște copii sclipitori, deosebit de înzestrați intelectual.

Văd această realitate ori de câte ori poposesc în colegiul meu de pe Valea Tutovei și sunt fascinată și îndrăgostită de frumusețea interioară, talentul și inteligența copiilor noștri, nevalorificate din păcate la adevăratul lor potențial.

Nu în ultimul rând, atunci când vorbim despre educație trebuie să ne prețuim dascălii în spiritul misiunii lor fundamentale. Toți cei care împărtășesc din lumina sufletului lor un crâmpei și o scânteie de cunoaștere copiilor noștri merită mai mult respect și considerație. Am susținut și voi susține mereu că este extrem de important pentru viitorul nostru ca neam să facem tot ce ne stă în putință pentru a crește standardele sistemului de educație. Și unde poate fi mai potrivit să intervenim, dacă nu tocmai în debutul parcursului educațional și prin sprijinirea dascălilor noștri.

Acum, la început de an, le doresc tuturor elevilor multă baftă în acest început nou, iar cadrelor didactice le urez multă putere de muncă și capacitate de sacrificiu și le mulțumesc pentru că în fiecare zi modelează caractere!

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, Colegiul nr. 5, Vaslui.

 
Anton Doboș - declarație politică cu subiectul: PSD a contribuit major la mărirea decalajelor dintre Iași, Moldova și restul țării;

Domnul Florin Iordache:

Domnul Anton Doboș, PNL.

Se pregătește doamna Marioara Nistor.

Vă rog să vă încadrați în trei minute, stimați colegi, pentru că la ora 10 începe plenul.

 

Domnul Anton Doboș:

Declarație politică: "PSD a contribuit major la mărirea decalajelor dintre Iași, Moldova și restul țării".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă aflu la finalul primului mandat ca deputat trimis să reprezint județul Iași în Parlament și vreau să trag din nou un semnal de alarmă și, în același timp, să îmi exprim cel mai mare regret al acestui mandat: faptul că Iașiul, în particular, și Moldova, în general, nu au beneficiat aproape deloc de investiții importante. Guvernul condus de Victor Ponta timp de patru ani a ignorat complet Iașiul, deși s-a bazat pe foarte multe voturi din această zonă. Singurele investiții notabile au fost făcute în scurta perioadă când PNL a participat la guvernare: contribuția la dezvoltarea Aeroportului Iași și modernizarea drumului național Iași-Crasna.

Spre deosebire de alte orașe, Iașiul nu a beneficiat de investiții majore cum ar fi: autostradă, șosea de centură, de modernizare de cale ferată, stadioane etc. Guvernul a făcut astfel de investiții la Craiova, Cluj, Constanța, sau București, dar nimic din toate acestea la Iași.

Din păcate, nici investițiile prognozate în perioada următoare nu sunt foarte optimiste. În afară de autostrada Iași-Târgu Neamț, care nu este cea mai utilă investiție pentru Iași și Moldova, restul lucrărilor de infrastructură sunt amânate spre un orizont prea îndepărtat și cu finanțare incertă.

Acest dezechilibru major în investițiile guvernamentale dintre Moldova și restul țării a fost posibil pentru că nu există o obligație clară de a aloca fonduri în așa fel încât să se micșoreze decalajele dintre regiunile țării, nu să se mărească, cum se întâmplă acum.

În decizia de alocare a fondurilor contează cel mai mult relațiile guvernanților cu partidul propriu și locul de proveniență al miniștrilor. Iar în această privință, parlamentarii de la PSD Iași nu au mișcat un deget timp de patru ani cât a fost la guvernare premierul Victor Ponta. Deși este cea mai mare filială PSD din țară și au susținut puternic Guvernul Ponta, parlamentarii PSD de Iași, alături de șefii lor de la primărie, nu au cerut și nu au obținut nimic de la guvern pentru Iași.

Nu iau în calcul activitatea actualului guvern, pentru că are un mandat de tranziție până la alegeri. Deși premierul Cioloș a afirmat că a avut în vedere o canalizare a resurselor...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați.

 
 

Domnul Anton Doboș:

...spre zonele mai puțin favorizate, timpul e prea scurt pentru a putea fi transpuse în practică.

Da, domnule primar Chirica, ați făcut Iașiul necirculabil prin proiectul Managementul traficului în valoare de 20 de milioane de euro, blocându-l și depășind chiar și Iașiul. Păcat că riscăm să pierdem 20 de milioane de euro, bani care sunt verificați și de către DNA.

Sperăm ca în viitor parlamentarii de Iași, indiferent de culoarea politică...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Anton Doboș:

...să-și aducă aportul.

Deputat PNL de Iași, Anton Doboș.

 
Marioara Nistor - declarație politică cu tema Sistemul sanitar, pus pe butuci de Guvernul tehnocrat;

Domnul Florin Iordache:

Doamna Marioara Nistor.

Vă rog să vă încadrați. Mai sunt câțiva colegi și mai sunt doar 10 minute.

Vă rog frumos să ne încadrăm în timp.

 

Doamna Marioara Nistor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Sistemul sanitar, pus pe butuci de Guvernul tehnocrat".

Stimate colege,

Stimați colegi,

De la începutul anului și până în prezent, toată România, nu doar Brăila, s-a aflat într-o criză continuă în domeniul sănătății. Am impresia uneori că ea nu se mai termină și că ajungem o țară în care sănătatea este la pământ, iar serviciile medicale sunt puse sub semnul întrebării. Spunem cu multă îngrijorare, "Nepăsarea și incompetența ucid!" și faptul că avem un guvern care și-a asumat rolul de spectator al crizei din sănătate este foarte, foarte grav, ca să nu mai vorbesc despre criza din agricultură sau criza din salarizare.

Ce este mai grav e că toată această situație care trenează duce la o stare de neîncredere în actul medical. Apar tot timpul, după cum se poate vedea, situații critice, unele dintre ele de-a dreptul revoltătoare, care induc o neîncredere în actul medical.

În mai puțin de un an am avut de a face cu mai multe situații de criză, precum problema bebelușilor din Argeș, acolo unde nu se știe nici astăzi de ce se îmbolnăveau, apoi situația dezinfectanților, acolo unde nu avem un laborator acreditat care să-i testeze, iar acum la Brăila avem problema apei cu care se spală bebelușii. La toate acestea se adaugă problema plății gărzilor medicilor, cei care ne-au mai rămas în țară, deoarece ne aflăm într-un mare deficit de personal medical.

România are un ministru al sănătății și un Guvern spectatori, care pun diagnostice, dar nu au voință să și pună în practică măsuri concrete care să vină în sprijinul medicilor și a actului medical. Sănătatea este un domeniu prioritar doar la nivel declarativ și nimic mai mult.

Despre condițiile din spitale și despre incidentele petrecute în aceste unități se tot vorbește de mai bine de jumătate de an, fără ca autoritățile să facă ceva pentru a le ameliora. Mai mult, vedem că lucrurile iau amploare și tot mai multe unități intră în această horă a spitalelor în care pacienții se întreabă dacă viața lor nu le este pusă în pericol.

Vă dau exemplul Brăilei, acolo unde avem problema cu privire la faptul că nou-născuții din secția de neonatologie sunt spălați cu apă nesterilă.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Vă rog să concluzionați, stimată doamnă. V-am rugat să... mai sunt trei colegi în cinci minute.

 
 

Doamna Marioara Nistor:

Da, domnule președinte, dar colegii mei au vorbit șase minute. Pe noi nu ne lăsați nici două minute.

Vreau să văd răspunsuri și soluții la probleme, nu doar o situație prezentată de presă și care a rămas în aer pentru rezolvarea căreia autoritățile nu fac nimic.

Vă mulțumesc.

Marioara Nistor, deputat Colegiul nr. 9, Brăila.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și pe viitor vă rog să vă înscrieți cu o zi înainte. Dumneavoastră... după ce că nici nu v-ați înscris...

 
 

Doamna Marioara Nistor:

M-am înscris de ieri. Am fost a cincea. Vă rog să verificați.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Nu cred. Poate v-ați înscris în altă parte, doamnă.

 
Ioan Benga - declarație politică intitulată Guvernul Cioloș este rupt de realitatea românească;

Domnul Benga. Vă rog frumos.

 

Domnul Ioan Benga:

Domnule președinte,

Declarația mea politică poartă numele "Guvernul Cioloș este rupt de realitatea românească."

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Ieri, de la tribuna Camerei Deputaților, domnul Cioloș ne povestea cum guvernul tehnocrat a pus din nou țara pe roate, dând astfel o lecție guvernelor Ponta. De liberali n-a pomenit, pentru că ei în general văd meciurile din tribună si, evident, că în cazul lor este mai ușor să arăți ce face altcineva greșit. Adevărul este că, așa cum spunea președintele Dragnea, pentru români importantă este creșterea economiei. Ea trebuie să se simtă în buzunarele cetățenilor. Și ea nu se simte în acest mandat al actualului guvern, asta pentru că unui tehnocrat îi lipsește pulsul alegătorului, greutățile lui, speranțele lui.

Speranțele românilor le-am avut și noi când am votat Guvernul Cioloș. Fost comisar european pentru agricultură și ministru al agriculturii sunt portofolii care recomandă. N-a fost așa, domnule Cioloș. Ne-ați dezamăgit, domnule Cioloș. Domnul Cioloș a arătat că nu are nimic în comun cu agricultura și cu oamenii care fac agricultură în România. Dacă ar fi avut elemente comune cu ei, ar fi înțeles că subvenția trebuia plătită la timp, că oamenii care fac agricultură în România nu sunt bogații României, sunt chiar unii dintre cei mai săraci români, iar legătura lor cu animalele și pământul lor este una extrem de puternică. Aceasta este o relație pe care domnul Cioloș nu o înțelege, din experiența dumnealui lipsind relația cetățeanului cu reprezentantul său, "este o limbă care este ruptă de realitate", așa după cum spunea președintele Partidului Social Democrat, domnul Dragnea.

Închei prin a spune că, deși am privit cu speranță acest guvern și l-am crezut onest și sincer, el nu reprezintă România și pe români, performanțele lui sunt dintre cele mai slabe din istoria guvernelor postdecembriste, iar oamenii care-l compun sunt rupți de realitatea românească. România nu are nevoie de așa ceva.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

Deputat PSD, Ioan Benga.

 
Paul Dumbrăvanu - declarație politică privind necesitatea dezvoltării orașului Ploiești;

Domnul Florin Iordache:

Paul Dumbrăvanu, Grupul PNL.

 

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la Ploiești și la lipsa de dezvoltare a acestuia după patru ani de guvernare locală din partea PSD.

Din păcate, orașul nostru este privat de tot potențialul pe care-l are din pricina unor serii de factori care influențează negativ dezvoltarea municipiului. Prin postura pe care o am, am solicitat în repetate rânduri să se constituie un program operațional pentru Ploiești, pentru dezvoltarea acestuia, foarte multe dintre zonele Ploieștiului fiind încă în fază de dezvoltare primară.

Din păcate, nu s-a făcut absolut nimic din acest plan de dezvoltare integrată și în momentul de față primarul, care este din partea Partidului Național Liberal, trebuie să rezolve foarte multe probleme lăsate în urmă.

Voiam să trag un semnal de alarmă și să spun că în perioada următoare o să trebuiască ca și consiliul local să lase la o parte absolut orice fel de orgolii politice și să dezvolte acest oraș așa cum merită. La un buget de 200 de milioane de euro, încă Ploieștiul arată ca în perioada anilor '90, și nu ca un oraș din 2016.

Vă mulțumesc.

 
Florin-Cristian Tătaru - declarație politică intitulată Concursul pentru ocuparea postului de director al unităților de învățământ preuniversitar va avea efect de domino, afectând în mod special copiii;

Domnul Florin Iordache:

Domnul Florin Tătaru, PSD. Și ultimul vorbitor Andrei Gheorghe, PNL.

 

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Da, mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se numește "Concursul pentru ocuparea postului de director al unităților de învățământ preuniversitar va avea un efect de domino, afectând în mod special copiii".

Problemele sistemului de învățământ din România și greșelile Guvernului Cioloș s-au mai amintit de la acest pupitru de nenumărate ori. Vin acum în dumneavoastră pentru a discuta despre un dezastru care este pe cale să se întâmple dacă nu îl oprim și sunt convins că este datoria noastră să o facem, respectiv organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de directori ai unităților de învățământ. Acest concurs așa cum este prevăzut în prezent, va bulversa întreg sistemul de învățământ, de la directori la elevi, de la profesori la părinți. De ce? Pentru că metodologia oficială a fost publicată în 10 septembrie, iar rezultatele finale vor deveni oficiale pe la jumătatea lunii decembrie, profesorii având totuși doar o lună pentru a se pregăti pentru acest examen. Pe de altă parte, începutul anului școlar este o perioadă extrem de aglomerată pentru toți profesorii și pentru toți elevii, aceștia având de făcut în paralel cu pregătirea concursului următoarele sarcini: să completeze normele și catedrele, să interpreteze rezultatele evaluărilor naționale, să își adapteze planul de învățământ în funcție de fiecare clasă, să definitiveze orarul, să demareze programele sociale, să realizeze ședințe cu părinții etc., și sunt doar câteva din sarcinile profesorilor și directorilor la începutul fiecărui an școlar.

Nu vă supărați, stimați tehnocrați, știți că ziua are doar 24 de ore? Știți că cereți aceste lucruri unor oameni care, deși în majoritatea lor sunt supereroi, nu au puterea necesară pentru a dubla timpul unei zile sau pentru a fi în două locuri în același timp?

Le cereți imposibilul sau mai bine spus le cereți să neglijeze o parte din responsabilități pentru a se pregăti pentru concurs. Apoi, stimați tehnocrați guvernanți, v-ați gândit la efectul de domino ce se va produce chiar în perioada tezelor și a evaluărilor semestriale? Vă interesează măcar? Probabil că nu, dar vă explic eu. În cazul directorilor și directorilor adjuncți care nu vor promova concursul, revenirea lor la catedrele inițiale va bulversa constituirea per ansamblu a catedrelor și a normelor, conducând la concluzia că unele etape de mobilitate s-au derulat inutil. Altfel spus, elevilor li se vor schimba profesorii la clasă în timpul evaluărilor semestriale, iar mai mult ca sigur acest lucru va nemulțumi și părinții, și elevii. Aici nu este protejat interesul nimănui, nici al profesorilor, nici al elevilor, nici al părinților. Să schimbi profesorii în timpul semestrului, mai ales în timpul evaluărilor semestriale, relevă un dezinteres profund pentru bunăstarea elevilor, care se simt confortabil și s-au obișnuit cu un anumit stil de predare și de notare. În sistemul preuniversitar nu e ca la facultate, știți, domnule ministru al educației? În clasele 1-12 se creează o legătură de încredere între profesor și elev și nu este just să o destabilizezi în mijlocul semestrului pentru că așa vrea Guvernul. Aceste concursuri trebuiau organizate pe perioada verii, în timpul vacanței, astfel încât la începutul anului școlar toate elementele necesare bunei desfășurări a procesului educațional să fie armonizate atât în interesul elevilor, cât și al profesorilor.

Acesta este un moment în care trebuie să ținem cont de toate variabilele și să alegem corect pentru cetățeni. În calitate de deputat PSD și de tată, am făcut deja această evaluare și, având ca prerogativă interesul cetățenilor, consider obligatorie amânarea concursului pentru ocuparea postului de directori la învățământul preuniversitar. Haideți să privim transpartinic și să nu bulversăm tot sistemul de învățământ în luna decembrie, o lună extrem de grea și de încărcată pentru părinți, pentru profesori și pentru elevi deopotrivă.

Vă mulțumesc.

Tătaru Florin, deputat PSD, Maramureș.

 
Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică cu subiectul Armata europeană - o inutilitate.

Domnul Florin Iordache:

Andrei Gheorghe, Grupul PNL și se pregătește doamna Camelia Bogdănici.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Armata europeană - o inutilitate".

Recent, în contextul întâlnirii la vârf a Uniunii Europene, care a avut loc la Bratislava, s-a luat în calcul și înființarea unei armate europene. Acest lucru mie mi se pare că nu ține deloc cont de realismul politic și nu vine decât să dubleze rolul pe care-l joacă NATO în acest moment.

NATO, cea mai importantă alianță politico-militară la nivel global, asigură securitatea Europei încă din anul 1949. Așadar, nu știu de ce ar fi nevoie de o armată europeană. O armată europeană ar însemna o dublare a unei birocrații politico-militare și ar însemna o creștere a costurilor, în contextul în care foarte multe din țările europene refuză să plătească chiar și acei 2% de la bugetul național către sectorul de apărare și siguranță națională.

Mie mi se pare că în acest context Europa trebuie să întărească componenta militară strict pe segmentul NATO. Facem parte dintr-un complex mai larg al civilizației europene, al lumii creștine, putem să spunem, și este foarte important ca în această structură integrată de apărare și securitate să aibă un rol și Marea Britanie, și Statele Unite, și Canada, și Norvegia, și alte națiuni care nu fac parte din Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană, în ultima perioadă, și-a dovedit clar ineficiența în gestionarea marilor crize și mă refer la criza ucraineană, mă refer la criza migranților, cu atât mai puțin cred că ar fi capabilă în acest moment să dea naștere unei armate comune care să poată să devină rapid, eficientă și operativă. În contextul actual, acest lucru nu poate decât să satisfacă interesele geostrategice ale Rusiei și să nască o divizare tot mai mare în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.

Așadar, cred că trebuie să spunem un nu categoric armatei europene, o inutilitate și încă un adaos birocratic fără rost, care face parte din aceeași politică haotică și confuză cu care ne-a învățat în ultima perioadă Bruxelles-ul, un Bruxelles tot mai puțin capabil să lege lumea euroatlantică și care transmite tot mai multe ocheade Rusiei și puterilor din jurul Europei.

Uniunea Europeană a demonstrat că, din păcate, nu mai poate fi un jucător global în absența Statelor Unite și a Marii Britanii.

Așadar, avem nevoie de NATO, avem nevoie de o componentă militară euroatlantică și nu de o armată europeană, o armată de birocrați și o armată care ar putea fi paralizată de interesele egoiste ale terțelor puteri europene.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Camelia Bogdănici, Grupul UNPR, vă rog.

Nu mai este doamna Bogdănici? Da, mulțumesc.

Este ora 10,00. Declar închisă prima parte a ședinței.

Continuăm, în câteva momente, cu partea a doua.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 18 noiembrie 2019, 9:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro