Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 octombrie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/10-10-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 04-10-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 octombrie 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

     

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Steluța-Gustica Cătăniciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților dedicată declarațiilor politice.

 
Video in format Flash/IOS Florin-Cristian Tătaru - declarație politică cu titlul: Egalitatea de gen este una din prioritățile Partidului Social Democrat;

O să începem cu grupul colegilor din Partidul Social Democrat. Cu permisiunea colegilor, domnul deputat Florin Tătaru a solicitat să-i dăm cuvântul înainte, având în vedere că trebuie să fie prezent la comisie.

Da, domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Vă mulțumesc doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se numește "Egalitatea de gen este una din prioritățile Partidului Social Democrat."

Egalitatea de șanse între femei și bărbați este una din preocupările Partidului Social Democrat, mai ales acum când toți actorii internaționali acordă o atenție deosebită combaterii discriminării de gen și asigurării echității în societate. Este necesar să avem în vedere faptul că unul dintre obiectivele de dezvoltare ale mileniului, stabilite prin consens în cadrul Summit-ului ONU, este atingerea egalității de gen în cât mai multe state, la nivel global. În cadrul Uniunii Europene există de asemenea o preocupare constantă pentru egalitatea de gen și pentru lupta împotriva violenței asupra femeii și copilului.

În ceea ce privește situația din România, deși s-au realizat etape importante în aceste domenii în ultima perioadă, Comisia UNESCO a atras atenția asupra faptului că în continuare mai avem pași consistenți de parcurs pe drumul spre egalitatea de gen. În plus, începând cu 1 septembrie 2016, a intrat în vigoare Convenția de la Istanbul, ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 30/2016. Convenția de la Istanbul este cel mai cuprinzător instrument juridic internațional care abordează violența domestică din perspectiva unei violări grave a drepturilor omului. Anul trecut, în cadrul proiectului "Start - o viață de calitate în siguranță", s-a realizat un amplu proces de conștientizare și informare în ceea ce privește egalitatea de gen și importanța luptei împotriva violenței domestice. Sunt convins de faptul că acest proiect vă este cunoscut întrucât aria de implementare a fost una națională.

Pe de altă parte, multinaționalele încep să implementeze politici ale egalității de gen în cadrul propriilor structuri și educă astfel un segment de populație în această privință. Este un pas foarte important pentru că sunt ferm convins de faptul că educația și informarea sunt pilonii de bază pe care trebuie să construim drumul spre egalitatea de gen. Implicarea tot mai vizibilă a societății civile și a mediului de afaceri în domeniul egalității de gen reprezintă pași importanți, însă, din păcate, nu sunt suficienți. Trebuie să ne implicăm cu toții în acest proces.

Partidul Social Democrat își dorește egalitatea de gen și o luptă susținută împotriva violenței domestice, de aceea, așa cum și președintele Partidului Social Democrat, domnul președinte Liviu Dragnea, a anunțat deja, PSD va cuprinde în programul de guvernare o importantă perspectivă de gen. Vorbim de principii sănătoase de care România are nevoie: un sistem de asigurări sociale reale, priorități care includ sprijin pentru tinerele mame, protejarea sănătății femeilor, locuri de muncă pentru femeile din mediul rural, securitate financiară pentru femeile pensionare, sprijin pentru copiii din mediul rural cu părinții plecați în străinătate, ca și pedepsirea drastică a agresorilor în cazurile de violență domestică.

Personal, cred că toate acestea sunt necesare dacă ne dorim o societate prosperă și modernă. O astfel de viziune înseamnă o abordare integrată asupra egalității de gen și a luptei împotriva violenței domestice. Așa trebuie să gândească un guvern în anul 2016, care își dorește progres. Aceasta este viziunea social-democrată de ani de zile. Îmi pare rău că pașii parcurși de Guvernele PSD în aceste domenii de importanță națională au stagnat anul acesta, în timpul guvernării tehnocrate.

Nu vreau să mai aud că trebuie să luptăm pentru drepturile femeilor. Trebuie să luptăm pentru ca drepturile femeilor să fie respectate. Fiecare dintre noi are posibilitatea de a face acest lucru în județul pe care îl reprezintă în Parlament. Partidul Social Democrat va continua să promoveze egalitatea de șanse între femei și bărbați și va continua lupta bine fundamentată pentru bunăstarea familiei.

Vă mulțumesc.

Deputat Tătaru Florin, Colegiul nr. 2 Baia Mare.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică cu tema La Iași viața bate opereta;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal nu văd niciun coleg în sală.

Din partea Grupului parlamentar al UNPR.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineața, dragi colegi.

Declarația politică de astăzi este intitulată "La Iași viața bate opereta".

Ministrul Sănătății a venit săptămâna trecută în vizită la Iași și ieșenii așteptau cu nerăbdare să se stabilească locația definitivă pentru Spitalul Regional de Urgență. Dar nimic nou, trebuie să mai așteptăm. Nu numai că nu s-a stabilit locația viitorului spital regional, dar am asistat la o nouă surpriză: ministrul sănătății a încurcat denumirea la una din posibilele locații, a greșit numele localității Miroslava, numind-o Blagoslava. Cred că domnul ministru nu a fost influențat de ultimul spectacol-parodie "Văduva veselă" în care acțiunea se petrece în Moldrofs. Sper, totuși, să nu asistăm la o parodie și în legătură cu locația Spitalului Regional de Urgență.

Personal, aștept construirea unui nou spital în Iași încă din studenție, adică de peste 30 de ani. Cu excepția Institutului Regional de Oncologie, nu s-a mai construit niciun alt spital public în Iași. Ieșenii și întreaga populație din zona Moldovei au nevoie urgent de un spital regional în care să tratăm cazurile grave de traumă. Dacă nici acum, când există posibilitatea finanțării europene, nu reușim să realizăm Spitalul Regional de Urgență, nu vom mai putea opri migrația medicilor și vom descuraja inclusiv învățământul medical ieșean. Se vorbește de posibilitatea construirii Spitalului prin parteneriat publico-privat de câțiva ani, dar nu se realizează nimic concret în acest sens.

Sper ca măcar acum Iașiul să fie tratat cu seriozitate și să nu mai primească doar promisiuni. Dacă oficialitățile locale nu reușesc să stabilească o singură locație, sper ca Ministerul Sănătății să decidă, în timp util, locul unde va fi amplasat Spitalul Regional de Urgență.

Deputat de Iași, Colegiul nr. 8. Conferențiar doctor Camelia Bogdănici.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, doamnă deputat Bogdănici.

 
Video in format Flash/IOS Camelia Khraibani - declarație politică intitulată Mișcarea civică «Inițiativa România» și cele două măsuri ale civismului ei;

Din partea colegilor deputați neafiliați, domnul Mihai Deaconu. Nu este.

Revenim la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Doamna Camelia Khraibani. Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Camelia Khraibani:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Mișcarea civică «Inițiativa România» și cele două măsuri ale civismului ei".

Două aspecte consider că grevează asupra justiției românești în acest moment. Primul este paleta de o diversitate maximă a cazurilor care fac obiectul anchetării: de la spălare de bani și evaziune fiscală până la situația în care un politician este chiar acuzat că ar fi condus fără permis. Cel de al doilea aspect este ușurința cu care este suficientă doar o cerere scrisă depusă la registratură sau chiar un e-mail trimis pe adresa instituției pentru a pune în mișcare procurorii împotriva unui cetățean.

Când o simplă solicitare redactată ca o poveste pe un colț de birou poate pune în mișcare procuratura și declanșa o anchetă penală, în absența oricărei probe anexate la solicitare, cu certitudine ceva nu merge bine în justiția din România.

Din această cauză am privit cu îngrijorare demersul Mișcării civice "Inițiativa România" împotriva a doi parlamentari, prin care a cerut Parchetului declanșarea unei anchete pe motiv că membrii mișcării se simt amenințați doar pe baza unor declarații politice publice. Este îngrijorător, pentru că reacția de a cere sancțiune penală vizavi de un dialog public pare total disproporționată. Poate că din această cauză s-a și ajuns în situația de a fi deschise într-un singur an circa 10.200 de dosare. Pare un volum de muncă cu adevărat copleșitor și greu de controlat. Dar dacă procentul de finalizare este de 10%, totul devine neclar din punctul de vedere al timpului necesar până la rezolvarea tuturor cazurilor și închiderea tuturor anchetelor. Iar în fiecare din aceste anchete este vorba despre oameni.

Revenind însă la Mișcarea civică "Inițiativa România", mai am însă de făcut o observație. Deși organizația declară că dorește să construiască "o platformă civică comună a oamenilor buni, care sunt integri și care doresc să scrie împreună o poveste de succes despre competență și cinste în România", dincolo de vorbe, faptele consacră o realitate diferită. Și expresia cea mai evidentă a distanței dintre vorbele și faptele Mișcării civice "Inițiativa România" este folosirea unor standarde duble în ceea ce privește acordarea statutului de vinovat. Ca să putem crede în onestitatea ei, poate că organizația ar fi trebuit să depună la Parchetul General și o plângere prin care să solicite anchetarea ministrului sănătății în cazul pacientului transferat la Sofia și decedat în urmă cu două săptămâni.

Mi se pare foarte grav că Ministerul Sănătății a omis să informeze opinia publică despre această situație.

Dacă e să folosim aceeași măsură pentru integritate, competență și transparență, cât și pentru principiul transparentizării și reformării instituțiilor publice în direcția deschiderii lor către public și societatea civilă, atunci aceasta este o situație concretă, care poate fi probată.

Este adevărat că somnul rațiunii naște monștri, dar consider că a venit momentul să depășim nivelul emoțional al acuzelor fără fond și să pășim într-o nouă etapă, cea a unei abordări lucide și responsabile când vine vorba despre a pune în mișcare angrenajul mecanismului justiției. Putem constata împreună cât de mult contează maturitatea, discernământul și claritatea, ca elemente de decizie. În mod cert, lupta împotriva corupției este un demers necesar, dar din ce punct excesul de zel depășește o limită și ajunge să compromită democrația însăși?

Concluzia este că doar echidistanța și imparțialitatea pot forma împreună cel mai adecvat cadru pentru un exercițiu de spirit civic și civilitate autentice în spațiul societății civile. Și pornind de aici putem reconstrui un climat politic și social de normalitate.

Vă mulțumesc.

Deputat Camelia Khraibani, deputat PRU Gorj.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Florin Gheorghe - declarație politică cu subiectul Diplomația economică a României, sublimă, dar lipsește cu desăvârșire!;

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Florin Gheorghe.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Diplomația economică a României, sublimă, dar lipsește cu desăvârșire!".

Stimați colegi,

România a reușit să lase amprente adânci în diplomația mondială din secolul XX, atât prin Nicolae Titulescu, dar și prin alți reprezentanți de seamă ai intelectualității românești. Grație eforturilor diplomatice, România a reușit să obțină câștiguri politice semnificative, atât la începutul secolului, cât și în perioada interbelică. Din păcate, izolaționismul în care ne-a plasat regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu a lăsat răni adânci în planul relațiilor internaționale, România fiind și astăzi un partener de discuție marginal atunci când se adoptă decizii politice regionale sau globale.

România a avut și încă mai are un corp diplomatic profesionist, competitiv, pe care oricare stat european și l-ar dori. Cu toate acestea, lipsesc aproape cu desăvârșire rezultatele, atât cele politice, dar, mai ales, cele în plan economic. În plan politic, România află de cele mai multe ori din presa de specialitate rezultatul negocierilor premergătoare, informale, al discuțiilor politice și până la adoptarea deciziilor. Este o întrebare la care trebuie să găsim răspuns: de ce România află de cele mai multe ori din presă?

Și, de parcă nu ar fi îndeajuns că aflăm din presă decizii care ne privesc, autoritățile române nu au nici măcar minima capacitate de a reacționa și a impune un punct de vedere în interesul propriilor cetățeni.

Trecând peste această inabilitate vădită a autorităților române în planul negocierilor și apropierilor politice, un punct la fel de important îl reprezintă lipsa totală de performanță a diplomației economice românești. Dacă am dori să luăm drept etalon cel mai înalt standard, atunci ar trebui să ne raportăm la diplomația economică americană, care sprijină atât direct, cât și indirect, capitalurile nord-americane în lume și stimulează investitorii competitivi să-și locheze cele mai performante afaceri pe teritoriul american. Din păcate, modelul american este un standard mult prea înalt pentru diplomația românească, care pare, din păcate, să nu aibă nici obiective și nici dorința de a contribui la creșterea și dezvoltarea economiei naționale.

Mulți vor spune că declarația de astăzi este o critică nefundamentată, însă nu am criticat niciodată instituții, persoane sau autorități fără un fundament. În acest sens, o să vă dau doar câteva exemple care demonstrează impotența diplomației economice românești. Un prim exemplu, este legat de pasivitatea diplomației economice față de intențiile grupului Daimler de a deschide prima fabrică de asamblare din afara Germaniei. Negăsind în România un partener de discuție, producătorul german a ales Polonia. Un alt exemplu este legat de rutele regionale de transport energetic, care, rând pe rând, au ocolit România, de parcă țara noastră ar fi fost un teatru de operațiuni extrem de periculos, și nu un mediu de afaceri puternic concurențial. Nu aș vrea să uit exemplul Dacia, unde autoritățile române au aflat, tot din presă, despre delocarea unei părți din producție în Maroc. Ce a făcut oare numerosul corp diplomatic, care reprezintă interesele economice ale României, pe salarii grase, ca să convingă Dacia să nu mai mute producția din România sau să convingă Daimler că este mai bine la noi decât în Polonia? Răspunsul îl știm cu toții și acesta este: nimic!

O parte din vină pentru această situație o are Guvernul, dar o au și partidele politice, care au promovat, în ultimele două decenii, în funcții de reprezentant al intereselor economice românești, persoane cu o competență profesională dubioasă, ca să nu spunem direct că au fost promovate rude, amante, soții, nepoți și alte rubedenii, doar pentru shopping la Paris și salarii grase.

Este o culpă pe care ar trebui să o asume Guvernul și toate partidele politice și, în cel mai scurt timp, să se acționeze ca atare. Mă bucură faptul că actualul ministru de externe s-a trezit din amorțeală și anunță că va înlocui toată garda de reprezentanți economici. Sper să se țină de cuvânt și, mai ales, sper ca rudele unora să nu fie înlocuite de rudele altora.

De asemenea, aștept criterii stricte de performanță ale acestor reprezentanți, chiar dacă acest lucru poate însemna și o salarizare mai mare. Dacă însă vom continua așa, să nu avem grijă noi de noi înșine, de interesele noastre economice, să nu ne mire dacă în viitorul apropiat o să mai avem și alte surprize neplăcute de tipul Daimler sau Dacia.

Vă mulțumesc.

Florin Gheorghe, deputat PSD de Constanța.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică despre nevoia de transparență în cheltuirea banului public;

Urmează pentru declarație domnul deputat din partea Partidului Național Liberal, Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, doamnă președinte.

O să vorbesc despre banul public. Știm că în orice țară, inclusiv în România, orice om care are o proprietate cât de mică sau un venit cât de mic trebuie să plătească un impozit. Paradoxal este faptul că la noi încă nu există o educație prin care cei care plătesc să se și întrebe ce se întâmplă cu acești bani. Foarte puțini oameni am văzut să reacționeze în momentul în care se constată că banii nu sunt folosiți așa cum trebuie, că diverse grupări... chiar ieri am văzut o grupare cu Microsoft-ul, a prejudiciat statul, cu toate că m-am întrebat ceva, sincer, eu nu mă bucur foarte mult când văd pe cineva că ia un an, doi, trei de pușcărie. Eu, sincer, m-aș bucura să văd că se recuperează acei bani. Și mă refer în mod special la banii proveniți din impozite, din taxe, deci la banii statului. Păi, ori procurorii au greșit pe acolo când au evaluat pe la 90 de milioane de euro prejudiciul, 100 și ceva de milioane la un moment dat, ori înseamnă că recuperarea doar a 9 milioane nu înseamnă de fapt prejudiciul respectiv.

Este o meteahnă veche la noi de a se vorbi mult, de a se ieși în media cu bombe de acest gen și după aceea lucrurile se dezumflă. Cred că în momentul în care am înțelege că trebuie să urmărim banii publici, pentru că tot noi îi plătim, lucrurile ar fi mult mai normale. Am cerut o situație, sunt 425 de societăți comerciale la care statul este acționar majoritar sau unic acționar și sunt niște pierderi extraordinare. Mă întreb: dacă toată economia ar merge așa, dacă toate societățile particulare ar merge așa, din ce s-ar mai realiza banul public în România?

Deci, este evident că există probleme în acest sector și este evident că măsurile trebuie luate urgent. S-a discutat mult că acest Guvern Cioloș va rezolva această problemă, pentru că nu e susținut de un partid din spate, nu sunt, așa cum spunea colegul meu, neamuri, rude, pile și amante angajate pe-acolo, fiind un guvern tehnocrat, dar, din păcate, lucrul acesta nu s-a rezolvat. Și nu știu dacă în două luni se mai poate rezolva ceva.

Este foarte important ca sectorul de stat să nu mai aducă pierderi. Este foarte important să existe o lege a transparenței pe care eu am semnat-o împreună cu câțiva colegi și am depus-o, în care toate administrațiile să prezinte efectiv cheltuielile pentru ca oamenii să-și dea seama cât costă scaunul ăla care se cumpără în primărie sau știu eu ce lucrare, dar este foarte important să existe voință politică din partea noastră, a tuturor din Parlament, pentru a vota astfel de legi și pentru a lua astfel de măsuri.

Cred că este poate prima măsură care trebuie luată, pe care trebuie s-o luăm în România și sper eu să se ia această măsură cât mai repede.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL de Prahova, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Aurelian Mihai - declarație politică cu privire la condițiile discriminatorii de participare în alegeri a candidaților independenți;

Din partea Grupului parlamentar al UNPR, domnul deputat Aurelian Mihai.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața!

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Asistăm în aceste zile importante din punct de vedere al calendarului alegerilor la o situație inedită cu privire la dreptul de participare în alegeri în calitatea de candidat a oricărui cetățean român care dorește să reprezinte în alegeri, evident, o mulțime de alți cetățeni din cadrul unui județ, așa cum electoral denumim acest județ circumscripție, prin lege.

Cerințele pentru întrunirea condițiilor de participare, în opinia mea, tratează în mod discriminatoriu cetățenii care doresc să participe în aceste alegeri, iar aici mă refer la posibilii viitori candidați independenți, dar și la partidele politice. De ce o spun? Nu doar ca element de comparație pentru că nu este totuna să ceri unui om să cumuleze 1% din semnăturile pe care legea le solicită în reprezentarea cetățenilor dintr-o circumscripție și nu este același lucru ca aceeași cerință s-o aduci înaintea unui partid politic.

În diaspora, lucrurile stau mult mai rău, acolo unde statul român, prin instituțiile sale, Ministerul Afacerilor Externe, cu toată infrastructura și Autoritatea Electorală Permanentă au dat greș. Și aici mă refer evident la parcursul acestui an, 2016, an în care nu au reușit nici măcar să aducă, să determine 11 mii de cetățeni din diaspora să se înscrie pentru votul prin corespondență.

Evident că a cere acest lucru unui partid politic și a cere același lucru unui cetățean sunt situații diferite, dar de această dată inegalitatea este mai mult decât evidentă. Cazul meu, bineînțeles, nu candidez ca independent în aceste alegeri, dar am toată stima pentru cei care se află departe de casă, români, evident, care doresc să candideze, compatrioți care și-au manifestat dorința de a deveni reprezentanți ai cetățenilor în Parlament. A le cere peste 6 mii de semnături, ținând cont și de faptul că acei susținători trebuie obligatoriu să se regăsească și în registrul alegătorilor, este o bătaie de joc la adresa democrației în primul rând, și o lipsă de respect față de cei aflați în diaspora.

Și din acest motiv, acum un an, nu am votat această lege nr.208, în vara anului trecut, și din acest punct de vedere, nu doar datorită faptului că nu s-a aprobat atunci amendamentul în această sală cu privire la dublarea numărului de reprezentanți ai diasporei. Nu am votat această lege din mai multe motive. Două dintre acestea vi le-am spus mai devreme.

Însă vreau să spun că, totuși, pentru diaspora, până în acest moment, partidele politice ne-au ferit de candidați fie certați cu legea, fie candidați suspecți de plagiat. Însă vom vedea ce-și mai propun partidele politice, unele dintre ele, de această dată, ce candidați ne vor aduce înainte și nouă, și cetățenilor din diaspora, în principal, pe măsura, probabil, a tupeului, pentru că ne așteptăm la surprize neplăcute și la dispreț față de cetățenii din diaspora. Și știu de ce spun acest lucru.

În asentiment cu românii care vor reuși totuși să candideze ca independenți din partea românilor din diaspora, transmit toată stima și toată aprecierea pentru efortul și curajul de care dau dovadă. Însă ceea ce le pot promite este că, atunci când voi candida, partidul politic care mă va desemna candidat spre să înțeleagă că va trebui să fim foarte atenți în secțiile de votare, acolo unde acei oameni care vor candida ca independenți nu vor avea reprezentanți. Mi-aș dori, atât eu, cât și partidul din partea căruia voi candida, să fim garantul integrității acelor voturi, iar acești oameni care au atâta curaj să aibă sentimentul datoriei noastre depline și un respect mai mult decât evident față de principiile democratice care ar trebui să ne ghideze pe toți în această bătălie politică.

Urez succes tuturor candidaților, atât din diaspora, cât și din țară, cu toate că noi, cei din afara țării, cât și cei care vor dori să candideze independent în România va trebui să se depună listele cu jumătate de lună mai devreme față de toți ceilalți colegi care se află în România și care vor candida din partea oricărui partid politic. Și minoritățile, evident, vor trebui să facă același efort.

Așadar, legea este discriminatorie și eu cred că este cazul s-o modificăm pentru că a avea legi sănătoase și instituții care funcționează în România demonstrează că statul nostru, sau ar trebui să demonstreze că statul nostru își respectă atât cetățenii, cât și imaginea pe care ar trebui s-o aibă în exterior.

Bună ziua!

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban - declarație politică cu titlul Inconștiența sau incompetența guvernamentală;

Urmează la cuvânt din partea Grupului parlamentar al PSD domnul deputat Sorin Iacoban.

Se pregătește doamna Florica Cherecheș.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Astăzi, declarația politică "Inconștiența sau incompetența guvernamentală".

Dragi colegi,

Nu înțelegem totuși din ce cauză, atunci când Legislativul sau cei care au atributul inițiativei legislative promovează câte un proiect de lege pentru popor, se găsesc tot felul de indivizi din Guvernul tehnocrat care să amâne aplicarea unui astfel de act normativ.

Astfel, când a fost vorba despre interzicerea exporturilor de material lemnos brut, iar s-au apăsat anumite butoane și, brusc, ideea nu numai că nu a căpătat contur legal, dar a și fost repede trecută la erată.

Atunci când a fost cazul intrării în vigoare a Legii insolvenței persoanelor fizice, s-a apăsat iar pe un buton și, brusc, la ordinul băncilor străine care operează în România, au apărut tot felul de prorogări de termene în aplicarea efectelor acestei legi.

La fel, când a fost vorba de proiectul de lege prin care să se impună marilor jucători din domeniul alimentației publice, ca 50% din produsele comercializate să fie de proveniență autohtonă, s-au folosit aceleași butoane, dându-se din nou "dreptate" intereselor străine în detrimentul celor autohtone.

Și tocmai când credeam că "prigoana instituțională" împotriva propriului popor s-a mai domolit, ministrul sănătății apare în spațiul public formulând pledoarii din cele mai alese cu scopul protejării intereselor marilor producători și importatori de medicamente, în detrimentul interesului românilor.

Astfel, una din măsurile guvernării Ponta a fost scăderea prețului medicamentelor care își pierd patentul cu 35 %, astfel încât acest preț să ajungă la prețul medicamentelor generice echivalente. Măsura trebuia să intre în vigoare la data de 1 iulie 2016 însă actualul Executiv tehnocrat a găsit de cuviință să apeleze încă o dată la metoda prorogării termenului, amânând efectele actului normativ până la 1 noiembrie 2016.

Atât de vădită a fost intenția tehnocraților de a proceda la o nouă prorogare a termenului de aplicare a acestei dispoziții legale, încât s-au iritat peste măsură în momentul în care au văzut că în mediul on-line circulă o petiție care cere ieftinirea medicamentelor cu 35%, pe care personal am semnat-o, și dacă au intrat în această criză, au început să profite de poziția dominantă garantată de funcția ocupată, amenințând și împroșcând populația cu tot felul de minciuni care să creeze panică.

Acesta este și cazul actualului ministru al sănătății, domnul Voiculescu, care a găsit de cuviință să mintă, cu scopul ascuns al nașterii unei stări de îngrijorare publică, afirmând cu subiect și predicat că ieftinirea medicamentelor ar duce inevitabil la dispariția lor de pe piață.

Cu alte cuvinte, domnul ministru al sănătății a ales să slujească - cu pricepere tehnocrată, de altfel - interesele marilor producători și importatori de medicamente, uitând de faptul că românii își doresc medicamente mai ieftine.

Dragi colegi,

Ieftinirea medicamentelor nu înseamnă scoaterea lor de pe piață, Agenția Națională a Medicamentului având resorturile necesare să supravegheze tranzacțiile de pe această piață, pe care o și reglementează. Însă domnul ministru poate ar fi trebuit să precizeze faptul că românii cheltuie anual 4,2 miliarde de lei pe medicamente generice și 9,8 miliarde de lei pe cele inovative, și că, prin compensarea celor originale, statul român este în pierdere, prin raportare la prețul aproape dublu al acestora, nemaipunând în discuție și faptul că populația, în marea ei majoritate, face eforturi mari să-și permită o cură de tratament, alegând de cele mai multe ori, mai ales în cazul cronicilor, între medicamente și mâncare.

Comparația dumneavoastră, domnule ministru, cu merele, este una disprețuitoare și ascunde o mare inconștiență. Ați afirmat că "prețul fructului nu este dat de conținutul de vitamine, ci de taraba pe care este pus fructul", făcându-ne să înțelegem că așa stă treaba și în cazul prețului la medicamente. Cu alte cuvinte, să înțelegem că prețul unui medicament nu este dat de valoarea sa terapeutică, ci doar de puterea de piață a importatorului sau de marca producătorului de medicamente.

Poate ar fi cazul să ne dați anumite explicații. Și în acest sens o să vă facem o interpelare.

În timp ce ministrul sănătății face în spațiul public consiliere juridică pe banii publici pentru corporațiile străine de medicamente, românii bolnavi mor cu zile, deoarece nu-și permit urmărirea întocmai a terapiilor medicale prescrise.

Astfel, peste 27.000 de bolnavi sunt tratați anual de TBC, incidența cazurilor noi fiind de minimum 15.000 anual, clasând România pe primul loc în cadrul țărilor Uniunii Europene la incidența acestei boli care, netratată corespunzător, este fatală.

Aceeași situație este și în cazul bolilor cardiovasculare, un român, la fiecare 30 de minute, murind din cauza infarctului miocardic, considerat banal în alte țări ale Uniunii Europene.

Dragi colegi,

În România, peste 250.000 de oameni mor anual, 80% dintre aceștia, ca urmare a unor afecțiuni medicale tratate necorespunzător sau netratate, principala cauză fiind lipsa posibilităților financiare.

Dacă vom continua în acest fel, nu facem altceva decât să condamnăm acest popor la dispariție.

E momentul să ne mobilizăm și să cerem acestui Guvern ieftinirea medicamentelor cu 35%, de la 1 noiembrie 2016, ca o măsură firească de protecție a tuturor cetățenilor români care suferă de boli cronice sau acute.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Florica Cherecheș - declarație politică intitulată Noi pe cine reprezentăm?;

Stimați colegi,

Având în vedere că lista de azi este o listă lungă, v-aș ruga să vă limitați la cele 3 minute prevăzute în Regulament, pentru că-i privăm pe alți colegi de posibilitatea de a-și susține declarațiile politice.

Mulțumesc.

Urmează la cuvânt doamna deputat Florica Cherecheș, din partea Grupului Partidului Național Liberal.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Noi pe cine reprezentăm?"

Parlamentul este o instituție fundamentală a democrației, iar parlamentarii sunt, în primul rând, reprezentanții cetățenilor în forul guvernării. Drept urmare, aceștia trebuie să reprezinte în mod responsabil și transparent oamenii care i-au delegat în funcția pe care o exercită.

Dreptul de a avea imunitate parlamentară nu trebuie să se transforme însă într-un privilegiu de care noi să abuzăm. Este necesar ca justiția să fie lăsată să-și facă datoria atunci când ne-o cere, întrucât noi, cei din Parlament, nu avem responsabilitatea de a face acest lucru și nici nu e de dorit să preluăm din atribuțiile ei.

De asemenea, având în vedere că s-au folosit sume considerabile pentru înlocuirea sistemului de vot electronic cu unul nou, este inadmisibil ca acesta să nu funcționeze din 17 februarie, când domnul deputat Liviu Dragnea a decis că nu e funcțional, pentru că nu i-au ieșit socotelile cu Legea defăimării.

În consecință, cetățenii care ne urmăresc activitatea parlamentară și sunt interesați de modul în care am votat anumite proiecte nu pot afla aceste detalii, pentru că ele nu se înregistrează, votul fiind dat prin ridicare de mână. Conducerea PSD a Camerei Deputaților nu a dorit încă să rezolve problema aceasta.

Încă din 2014, Partidul Național Liberal a depus un proiect de lege care prevede o procedură de simplificare a imunităților, potrivit căreia, din momentul în care a venit cererea de la DNA sau Parchet către Parlament, Legislativul are la dispoziție 24 de ore pentru elaborarea raportului și încă 24 de ore pentru a da votul în plen, un vot care trebuie să fie deschis, la vedere, fie electronic, fie prin ridicare de mână sau nominal.

Pentru că s-a tot amânat dezbaterea și aprobarea acestui proiect, săptămâna trecută, PNL a depus un nou proiect de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților, asemănător cu primul, potrivit căruia cererile privind încuviințarea urmăririi penale vor ajunge în maximum 24 de ore în plenul Camerei, spre dezbatere și vot, iar votul va fi deschis.

Stimați colegi,

Trebuie să înțelegem că încrederea românilor în Parlament este oricum la un nivel extrem de scăzut și că trebuie să luăm măsuri concrete pentru a restabili credibilitatea acestei instituții fundamentale a statului. Legea trebuie să se aplice în egală măsură tuturor cetățenilor. Din păcate, mulți dintre ei nu se mai simt reprezentați de noi.

A venit momentul ca măcar acum, în al 12-lea ceas, să dăm dovadă de demnitate față de oamenii care au avut încredere în noi și ne-au dat votul. Să avem curajul să fim onești cu cei pe care îi reprezentăm.

A venit momentul să dăm un semnal că în România se poate face politică în mod transparent, cinstit și onest, iar Parlamentul României, forul prin care cetățenii sunt reprezentați în actul guvernării, trebuie să facă acest pas.

De aceea, este imperativ necesar ca Parlamentul să voteze transparent atât proiectele curente, cât și cererile de ridicare a imunității venite din partea justiției. Și sper astfel ca proiectul PNL să găsească sprijinul necesar pentru a fi dezbătut și aprobat în regim de urgență, pentru că se pune întrebarea: noi pe cine reprezentăm?

Vă mulțumesc.

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Oradea.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Marioara Nistor - declarație politică referitoare la situația creșelor pentru copii;

Din partea Grupului parlamentar al UNPR, doamna deputat Marioara Nistor.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Marioara Nistor:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vreau să vă supun atenției, în cadrul declarației de astăzi, situația creșelor pentru copii, o problemă pe care România o întâmpină în ultimii ani și în cazul căreia avem de-a face cu un deficit semnificativ. În comparație cu statele europene, România este mult în urma acestora în privința locurilor în creșe, mamele care se întorc în câmpul muncii fiind nevoite să apeleze la servicii de babysitter sau la rude.

Căutăm soluții pentru a plăti mamelor indemnizațiile pentru perioada în care sunt în concediu de maternitate, căutăm modalități în care să susținem tinerele familii, însă un lucru extrem de important este și sprijinul pe care îl acordăm familiilor în momentul în care părintele se întoarce în câmpul muncii.

Multe femei, în special din zona urbană, preferă adesea să își scurteze perioada concediului de maternitate pentru a reveni la muncă. Oare de ce? Pentru că trăim într-o societate în care nu îți permiți, ca mamă, ca femeie, să lipsești foarte mult din câmpul muncii. De multe ori se ajunge în situația în care mamele preferă să renunțe la concediu și să găsească alternative pentru a-și lăsa copiii în grija cuiva.

Părinții trebuie să știe că în momentul în care pleacă la muncă au copiii în siguranță, nu expuși pericolelor. De aceea, creșterea numărului de locuri în creșe ar trebui să fie un obiectiv prioritar pentru orice partid politic.

De cele mai multe ori, întâlnim prin parcuri, pe stradă, bunici cu nepoți de mână, vedem bone care au grijă de cei mici - acest lucru când părinții ar fi putut să apeleze la creșe pentru a-și lăsa copiii. Numărul insuficient de locuri în creșe, corelat cu nevoia părinților de a se întoarce la muncă îi fac pe părinți să apeleze la aceste variante. În majoritatea cazurilor, dacă vorbim de bone, ele nu au contract de muncă, putându-se vorbi în acest caz despre o încurajare a muncii la negru.

Părinții au la îndemână și varianta creșelor private, însă acestea sunt foarte costisitoare și nu mulți își permit. De aceea, o încurajare a înființării de creșe de către stat este un proiect pe care toți cei cu putere de decizie trebuie să îl aibă în vedere.

Pentru Partidul Mișcarea Populară, înființarea de creșe și grădinițe reprezintă o prioritate și tocmai de aceea am depus alături de colegii mei o inițiativă legislativă care vizează înființarea de creșe prin Programul național "Creșe pentru copiii României", prin hotărâre de Guvern.

Sper ca dumneavoastră, colegi parlamentari, să susțineți această inițiativă și să oferiți părinților din țara noastră un ajutor semnificativ.

Vă mulțumesc.

Marioara Nistor, deputat, Colegiul nr. 9, Brăila.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Florian Daniel Geantă - declarație politică cu titlul România - niciun proiect de finanțare în cadrul Fondului European pentru Investiții Strategice;

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Florian Geantă.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florian Daniel Geantă:

Bună dimineața!

Declarația mea politică se numește "România - niciun proiect de finanțare în cadrul Fondului European pentru Investiții Strategice".

Am avut iluzia că în toate există o limită, inclusiv în ipocrizie. Am crezut că dorința de a realiza un lucru bun pentru societate poate sparge barierele de orice natură și ne poate uni într-un efort general de a construi un viitor pentru generațiile de azi și de mâine. Se pare că m-am înșelat și constat că dezinteresul și disprețul sunt bine înlănțuite prin birourile Guvernului de tehnocrați de astăzi.

Recent, ministrul agriculturii, Achim Irimescu, a declarat că este de-a dreptul șocat de faptul că au fost irigate doar 150.000 ha dintre cele 385.000 ha, care ar fi trebuit să fie incluse în program. Lucrurile stau astfel: lipsa echipamentelor și a utilajelor pentru irigat, canalele colmatate, tarifele mari sunt între problemele care îi împiedică pe fermieri să irige terenurile, deși acestea se află în zonele amenajate pentru irigat. Iar vara secetoasă din acest an și-a pus amprenta pe culturile României, suprafețele agricole afectate depășind 350.000 ha, cele mai multe cu porumb și floarea-soarelui.

În acest context, interesantă este opinia domnului Jyrki Katainen, vicepreședintele pentru investiții al Comisiei Europene, care susține că România ar putea cere finanțare prin Planul Juncker pentru sisteme de irigații și ar fi investiție de care țara noastră ar avea nevoie. Desigur, ar putea cere, dar deocamdată România nu cere nimic, pentru că nu am fost în stare să trimitem la Bruxelles măcar un proiect care să fie aprobat și finanțat prin Fondul European pentru Investiții Strategice. Acesta este și motivul pentru care vicepreședintele Comisiei Europene a criticat fără rețineri România la Forumul Economic European de la Bruxelles.

Fondul European pentru Investiții Strategice este gestionat de Banca Europeană de Investiții și urmărește să genereze, în viitorii trei ani, investiții private în economia europeană, în valoare totală de circa 315 miliarde de euro, printr-o garanție de 16 miliarde de euro, acordată din bugetul Uniunii Europene și 5 miliarde de euro, acordată de BEI. Acest fond oferă garanții publice pentru proiecte de investiții private cu nivel de risc ridicat în domenii strategice, precum infrastructura de transport și telecomunicații, eficientizarea energetică, cercetare, educație și inovare, și, totodată, oferă împrumuturi pentru întreprinderi mici și mijlocii și companii cu mai puțin de 3.000 de angajați.

Planul european se concentrează asupra investițiilor, ca pilon de bază pentru stimularea creșterii și creării locurilor de muncă în statele membre ale Uniunii Europene. Totodată, este un instrument pentru reducerea decalajelor între statele membre. Această inițiativă poate deveni o poveste de succes, dacă instituțiile europene și statele membre vor înțelege că este nevoie de un efort conjugat, menit să confere substanță demersurilor aferente.

Structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanțării, susținerea investițiilor care au ca destinație economia reală și îmbunătățirea mediului investițional, Planul Juncker este proiectul construirii unui uriaș fond special, destinat relansării investițiilor și a redresării economice europene, care să injecteze bani în proiecte strategice, indiferent de geografie, de politică, de naționalitatea proiectelor, dar dependent direct de natura strategică a proiectului propus a fi finanțat.

Astfel, Planul Juncker a creat o rezervă financiară de amploare, menită să restabilească încrederea și să asigure Europei resursele pentru competiția cu economia globală. Fondul European pentru Investiții Strategice va acorda, de asemenea, finanțare de risc pentru IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie din întreaga Europă. Într-o epocă de criză financiară de amploare seismică, în care principala barieră în dezvoltarea afacerilor este lipsa de finanțare, fondul special va ajuta companiile antreprenoriale mici și mijlocii să depășească situațiile de deficit de capital, furnizând sume mai mari sub formă de participații directe de capital și garanții suplimentare pentru împrumuturile acordate IMM-urilor.

Niciunul dintre aceste proiecte nu este însă pentru țara noastră, cu toate că ne confruntăm cu o scădere a investițiilor și avem nevoie de resurse puse la dispoziție prin Fondul European de Investiții Strategice, pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare față de restul Uniunii Europene.

Deocamdată, România nu are niciun proiect aprobat în cadrul Planului Juncker, dar a reușit, în cele din urmă, să trimită la Bruxelles 5 proiecte în valoare totală de 484 milioane de euro, dosare care se află încă în analiza Comisiei Europene. Îmi exprim speranța că aceste proiecte sunt viabile și vor primi finanțare, pentru că România are nevoie de investiții strategice, are nevoie de proiecte de calitate pentru a spori creșterea economică și dezvoltarea tehnologică inovativă. În caz contrar, nu putem decât să adăugăm încă un eșec de proporții al tehnocraților din actualul Guvern.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Radu Zlati - declarație politică: Despre România generică;

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Radu Zlati.

Se pregătește, din partea colegilor deputați neafiliați, domnul deputat Ion Eparu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Radu Zlati:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Săptămâna trecută, vorbeam despre faptul că în România zilelor noastre un copil născut la țară are șanse extrem de scăzute pentru a dobândi acele competențe profesionale care i-ar da dreptul la o meserie bine plătită.

Azi voi vorbi despre România generică, să zicem așa.

O Românie care ar trebui să se dezvolte economic, dar într-un top al competitivității mondiale, top organizat cu ocazia Forumului Economic Mondial, România se află undeva pe locul 60, între cele 138 de state clasificate. Am zice că e oarecum onorabil. Nu este, pentru că competitivitatea derivă din mai mulți factori. Or, ceea ce trage România în jos, să zicem, este faptul că are o calitate a sistemului de învățământ undeva înspre coada clasamentului. Din 138 de state, România se află pe locul 121, stimați colegi.

Printre statele care au un sistem de educație mai de bună calitate decât noi se află: Gabon, Congo, Tanzania, Uganda, Nepal, Ucraina, Laos, Albania - săraca Europei, Albania. Unele dintre aceste state au trăit nu de mult un război civil; se află mult înaintea României.

Desigur, noi suntem ocupați cu războaiele dintre români și români. Din această cauză, în cazul competenței forței de muncă actuale, România se află pe locul 59. Dar, atenție, această competență profesională este dată - și locul ceva mai bun, ceva mai onorabil - de generațiile educate în "odiosul regim" și care acum, eminamente, stau să iasă în afara câmpului muncii.

Acea statistică spune că la anul ne vom afla pe locul 60. Noi suntem, cum ziceam și în declarația mea politică de săptămâna trecută, în cădere și totuși refuzăm să mărim bugetul alocat educației.

Ieri am avut o întâlnire cu un grup de reprezentanți ai societății civile, care solicitau, cu o oarecare sfiiciune, ca anul ce vine bugetul să fie ridicat cu 13%, astfel încât în patru ani să ajungem la faimosul 6% prezent în Legea învățământului, dar pe care noi nu îl aplicăm, prorogându-l an de an prin Legea bugetului, așa cum probabil se va întâmpla și prin bugetul pe care noi sau alții îl vom vota sau îl vor vota în decembrie, anul acesta.

Dar asta înseamnă încă patru ani de așteptare. Și în loc să fim pe locul 60 în 2000, noi vom fi pe locul 63, pentru că refuzăm să infuzăm atâția bani cât este nevoie pentru a opri declinul, iar alocarea doar a 13% în plus față de un buget oricum de mizerie nu va rezolva problema.

De aceea, atrag încă o dată atenția conducerii partidelor, parlamentarilor - și mai puțin în măsură Guvernului, pentru că nu Guvernul aprobă Legea bugetului, ci doar o propune -, că timpul începe să nu mai aibă răbdare.

Și cum spuneam săptămâna trecută, domnilor, vine iarna. Nu iarna calendaristică, deși vine și aceea, ci iarna lipsei de cunoștințe pentru tinerele generații.

Vă mulțumesc.

Radu Zlati, deputat de Cluj.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Ați descris foarte frumos România lucrului bine făcut.

 
Video in format Flash/IOS Ion Eparu - declarație politică intitulată De ce să ne tăiem craca de sub picioare?;

Vă rog, domnule deputat Eparu Ion.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Și vă mulțumesc foarte mult și pentru îngăduința pe care mi-ați arătat-o, de a-mi da cuvântul așa repede, pentru că trebuie să particip la o întâlnire, care și ea face parte din viața cotidiană a societății noastre, cu sportul.

Subscriu în totalitate colegului Zlati în ceea ce a afirmat mai devreme.

De altfel, declarația mea politică, intitulată "De ce să ne tăiem craca de sub picioare?" se va referi la un factor foarte, foarte mic, să spunem așa, care a concurat și el - și sper eu să nu ducă la rezultate și mai proaste - la actuala stare de lucruri.

România are aproximativ 3 milioane de copii în învățământul preuniversitar, cam tot atâția părinți, automat implicați și ei în sistem, dar și în jur de 250.000 de profesori.

Cifrele exacte fluctuează într-un sistem atât de mare, de la o zi la alta, dar cred că am punctat niște valori destul de apropiate de realitate. Și nu greșesc să afirm că aproximativ o treime din populația țării noastre este implicată direct în tot ceea ce se întâmplă în sistemul de învățământ, iar forma în care sunt numiți directorii de școli și grădinițe în sistemul public de educație preocupă, așadar, fără niciun fel de exagerare, o mare parte din populația României și o pondere uriașă din populația activă, respectiv cea care va deveni activă peste 1, 2, 3 sau 10 ani.

Pornind de la aceste premise, consider că profesionalizarea managementului școlar este un demers indispensabil, foarte important, cu un impact de mari dimensiuni și căruia trebuie să-i acordăm atenția cuvenită.

Nu modificăm Codul fiscal pe genunchi, într-o lună, nu transformăm Codul civil pe ascuns, nu restructurăm Codul penal dintr-un birou, departe de ochii lumii. Și atunci, de ce am lua pe furiș o decizie majoră în privința educației, în privința tinerilor și a copiilor noștri? Pentru că asta se întâmplă.

De aceea, acum, în plină perioadă de înscrieri la concursul organizat de Ministerul Educației, în spațiul public se duce dezbaterea care ar fi trebuit să aibă loc de fapt cu mult înaintea acestui moment.

În fiecare an, Ministerul Educației publică și permite profesioniștilor și celor implicați să-și exprime părerea cu privire la chestiuni cu o mai mică implicare.

Am asistat în ultimele luni la o amplă discuție în spațiul public, cu privire la structura anului școlar, de exemplu. Am văzut și am apreciat că opiniile venite inclusiv de la elevi, actori principali în sistemul de învățământ, au fost luate în calcul. Consider, așadar, că actualul ministru al educației știe să consulte opinia publică. Și atunci se naște firesc întrebarea: de ce nu vrea să o facă și în această problemă?

Nu am luat astăzi cuvântul să cer aici și acum anularea concursului. Nu vreau nici să critic vreuna dintre părțile implicate. Dorința mea este să lansez un apel către factorii de decizie din Ministerul Educației, în sensul adoptării unei hotărâri pertinente, de bun-simț, aș zice, după atâtea semnale venite din spațiul public.

Cred că această decizie ar fi așezarea la masa negocierilor cu reprezentanții sindicatelor, ai elevilor și ai profesorilor, așa cum s-a întâmplat de atâtea ori și în atâtea alte spețe.

Cred că se impune un răgaz de măcar două săptămâni, ca oamenii, profesioniștii din sistem, școlarii, părinții lor, cei care vor fi permanent vizați de deciziile luate de viitorii directori să-și poată spune punctul de vedere cu privire la modul în care sunt aleși aceștia.

Cred cu tărie că așa cum se întâmplă în orice alt domeniu, o idee conturată într-un birou și transpusă de la distanță, fără contactul concret cu realitatea, nu poate decât să fie sortită eșecului.

Și mai am convingerea că 1.000 de experți ai Ministerului Educației, ținuți un an de zile să gândească acest proces, nu ar putea găsi o formă mai bună decât ar face-o sutele de mii de dascăli și milioanele de elevi, în câteva zile, căci ei sunt cei care înfruntă problemele zilnice din sistemul de învățământ și deci reprezintă cea mai bună sursă de soluții.

Îmi doresc ca această experiență să fie o lecție din care Ministerul Educației să tragă niște concluzii, cu înțelepciune, să construiască o procedură solidă și în care toți cei implicați să aibă încredere deplină. Altfel, efortul a fost în van, doar un foc de paie care va bulversa învățământul românesc, acest sistem ce ar trebui să fie pepiniera noastră de valori și pe care l-am transformat în laborator de experimente devastatoare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Ion Eparu, deputat, Colegiul nr. 10, Prahova.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

Vreau să vă spun să fiți liniștit, că n-ați luat locul niciunui coleg, pentru că pur și simplu era rândul Grupului dumneavoastră, la cuvânt.

 
Video in format Flash/IOS Natalia-Elena Intotero - declarație politică cu titlul Guvernul tehnocrat - un experiment eșuat în România;

Urmează, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Natalia Intotero.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarație politică: "Guvernul tehnocrat - un experiment eșuat în România".

Avem o țară frumoasă și bogată. Dar sunt românii fericiți în țara lor?Așa cum s-a afirmat astăzi aici de antevorbitorii mei, față de anul trecut, România ocupă locul 62 în topul celor mai competitive 138 de state din lume, în scădere cu nouă poziții. Este un fapt consemnat de ultimul raport al Forumului Economic Mondial. Și nu putem suspecta instituția internațională de simpatii politice sau interese electorale disimulate.

În criteriile de evaluare ale Forumului Economic Mondial, România se clasează cel mai bine la capitolul mediu macroeconomic, și mărimea pieței. Dar se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește: accesul la finanțare, birocrația guvernamentală ineficientă, impozitarea, forța de muncă educată inadecvat și reglementările fiscale.

Aprecierile de mai sus sunt în concordanță și cu cele ale Băncii Naționale a României care a constatat, în cel mai nou studiu public, că 10% din gospodăriile cele mai bogate obțin venituri de 13 ori mai mari decât 10% din cele mai sărace gospodării.

Nici din perspectiva bancară a deponenților individuali situația nu este mai bună. 4% din persoanele cu depozite mari, dar peste 50.000 lei, dețin 67% din totalul depozitelor în bănci.

Concluzia este mai mult decât evidentă. Există o Românie bogată și o Românie săracă, iar, între ele, ar fi trebuit să se afle clasa de mijloc, dar nu este.

O țară este puternică atât pe plan financiar, cât și social atunci când clasa de mijloc reprezintă cel puțin jumătate din totalul populației. În România, însă, această pătură socială s-a diminuat continuu în ultimele decenii și a ajuns în prezent la aproximativ 8-10% din populație. Dar clasa de mijloc reprezintă pilonul principal de stabilitate al unei societăți și motorul de creștere și dezvoltare a economiei. O clasă de mijloc puternică și bine reprezentată a fost dintotdeauna considerată un indicator al stabilității, prosperității și bunăstării unei societăți.

Este și motivul pentru care Partidul Social Democrat și-a stabilit ca obiectiv politic principal pentru perioada următoare creșterea clasei de mijloc din România. Dorim ca viitorul Guvern să creeze climatul economic și social necesar, astfel încât mulți români să depășească nivelul la care sunt acum, prin care își asigură doar strictul necesar și să reușească să intre în clasa de mijloc, să trăiască decent, să poată asigura copiilor un mediu lipsit de griji, educația și sănătatea lor să nu fie împovărătoare financiar pentru părinți, iar familiile să aibă parte de o viață fără permanenta îngrijorare pentru ziua de mâine.

Cel de al doilea Guvern tehnocrat din istoria postdecembristă a României a confirmat limitele unei astfel de abordări strict tehnice a modului de a cheltui resursele bugetare.

Ipotetica neutralitate doctrinară bazată exclusiv pe competența profesională nu a oferit la final performanțele de guvernare mult așteptate. Poate măcar ca, de această dată, să învățăm că democrația înseamnă delegare de putere prin vot dinspre cetățeni către partidele politice și că o guvernare desemnată în paralel cu procesul electoral normal nu aduce oamenilor nici un beneficiu. Dimpotrivă, așa cum realitatea a demonstrat, nu doar o singură dată.

Vă mulțumesc. Natalia-Elena Intotero, deputat PSD, județul Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc mult, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Eleonora-Carmen Hărău - prezentarea unor situații critice din domeniul forestier;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Carmen Hărău, tot Hunedoara.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Vă mulțumesc mult, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Am astăzi, în fața dumneavoastră, o problemă care a adus în cabinetul meu parlamentar zeci de oameni, în ultima săptămână.

Acei zeci de oameni în ultima săptămână înscriși în audiență se plâng de un lucru absolut halucinant - acela că chiar în situația în care dețin în proprietate păduri, nu pot să-și procure lemne pentru foc. Vine iarna și problemele celor care se încălzesc și prepară alimente cu lemn de foc sunt extraordinar de dramatice.

Nu sunt specialist în silvicultură, însă am făcut o mică documentare, atât cât mi-a permis timpul până a ajunge în fața dumneavoastră, stimați colegi, să solicit sprijin pentru acești oameni și am constatat că un context legislativ care prinde, pe de o parte, legi ale silviculturii, Codul silvic, modificările efectuate, Legea administrației, legile achizițiilor publice, pe de o parte, pe de altă parte, legi fiscale care creează un anumit disconfort financiar al firmelor specializate în tăierea lemnului au condus la această situație. Vine iarna pe noi, cel mai prost lucru pe care noi îl putem face este să încercăm să facem polemică politică, confruntare politică de care oamenii, cetățenii de rând s-au săturat și să arătăm cu degetul unii către alții, pasând vinovăția, pentru că asta nu ține de cald oamenilor peste iarnă.

Pe de altă parte, Garda forestieră, organism nou înființat, este în funcțiune, este în acțiune strașnică, această acțiune fiind oarecum justificată de dezastrul care s-a produs în pădurile românești. Și, totuși, oamenii care au venit, cetățenii care au venit în cabinetul meu parlamentar, edilii din județul Hunedoara nu par a fi hoți de lemne, în nici un caz. Oamenii acești vor să aibă un confort minim în timpul iernii. Și iată ce spune unul dintre primari: am insistat foarte mult să se facă o distincție clară între sancțiunile aplicate, să fie o delimitare clară între cei care fură din pădure și cei care-și taie strict lemn de foc din propria pădure. Taie din pădurea sa, dar, neavând forme legale, pentru că nu are suprafață necesară unui amenajament silvic, este în situația de a fi contravenient. Omul vrea să fie corect, se duce la ocolul silvic ca să vină să-i marcheze arborii, dar i se spune că nu a făcut amenajamentul silvic. Ocoalele silvice, după noile legi ale achiziției publice, sunt incluse pe SEAP. Nu vine nimeni să-i marcheze arborele ca să-l poată tăia. Cetățeanul nu are încotro, taie copacul cu de la sine putere.

Stimați colegi, lucrurile astea vor trebui să înceteze. Vă rog frumos, cu tot respectul, să facem un corp comun în jurul acestei probleme, să ne așezăm la masă, să vedem, din punct de vedere al legiuitorului, ce se poate face pentru a ușura situația acestor oameni și a rezolva problema, iar, din punctul de vedere al Guvernului, fac un apel expres la doamna ministru al mediului să aibă discuțiile necesare, dezbaterile necesare, astfel încât apărarea justificată a fondului nostru forestier să nu se facă cu exces asupra oamenilor care se încălzesc cu lemn de foc.

Vă rog, am încredere în buna dumneavoastră credință și vă rog să ne apucăm să rezolvăm această problemă foarte repede, că-i iarna pe noi.

Sunt Carmen Hărău, deputat liberal de Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Mihai Deaconu - declarație politică: Mai mulți bani pentru sportul românesc;

Domnul Mihai Deaconu, din partea colegilor deputați neafiliați.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colegi, declarația mea politică de astăzi se intitulează "Mai mulți bani pentru sportul românesc".

Cu toții am fost dezamăgiți de rezultatele slabe de la Jocurile Olimpice de la Rio, mai ales de premiera negativă în gimnastica feminină, și anume necalificarea echipei naționale după 40 de ani.

Mulți români, din prea multă pasiune și dezamăgire, au lansat critici la adresa sportivilor, dar acum, că gândim la rece, trebuie să recunoaștem cu toții vina sistemului care nu a mai alocat banii necesari încurajării sportului de masă și întreținerii sportului de performanță.

Problemele sportului românesc pleacă de la vârful instituțiilor din domeniu, de la un management defectuos, de la lipsa unei viziuni, continuă cu susținerea unor baze sportive degradate și neadecvate activităților sportive și se termină cu alocări deficitare către cluburile care au sportivi cu potențial, căci doar 20% din banii alocați sunt folosiți într-adevăr pentru finanțarea activităților sportive.

Organigrama complexă a Ministerului Tineretului și Sportului și a instituțiilor din subordine face ca bugetul alocat domeniului "tineret și sport" să fie distribuit pe parcurs mai mult pentru personalul acestora. Și cu toate acestea, la această oră, nu se știe câți sportivi fac sport într-un județ, câți antrenori sunt, câți instructori, câte baze sportive, câte asociații sau cluburi.

Cum să mai discutăm de sportul de masă, de sportul pentru persoane cu dizabilități, de sportul școlar, de sportul de performanță, de bazale sportive, când zeci de miliarde de lei vechi merg la o echipă de fotbal sau handbal?

Dacă s-ar interzice prin lege, așa cum este în afară, ca primăriile sau consiliile județene să dețină echipe sportive proprii, atunci acei bani mulți ar ajunge prin proceduri și regulamente clare la toți cei care doresc să facă sport, și nu doar la unii sau la alții. Această măsură ar constitui o importantă sursă de venit pentru sportul local și județean și nu ar mai fi nici politicieni cercetați pentru alocări ilegale de bani din bugetul local.

Trebuie să ne gândim că, pentru a avea sportivi de performanță, trebuie să asigurăm accesul egal al tuturor copiilor la sportul de masă în asociații sportive școlare, cluburi sportive municipale, care promovează toate sporturile, inclusiv cele mai puțin populare.

Vă mulțumesc. Mihai Deaconu, deputat de Argeș

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Gheorghe Dragomir - declarație politică: Educația în România, un capitol nerezolvat;

Urmează la cuvânt domnul deputat Gheorghe Dragomir, din partea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Dragomir:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează "Educația în România, un capitol încă nerezolvat".

Pe 5 octombrie, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Internațională a Educației, sau Ziua Internațională a Profesorului, o ocazie potrivită de exprimare a respectului și a aprecierii pentru contribuția pe care dascălii de pretutindeni o aduc educației generațiilor viitoare. Evenimentul dorește să ne reamintească și faptul că o educație de calitate reprezintă cheia unei reușite profesionale.

Așa cum bine știm cu toții, a investi în educație înseamnă a investi în viitor. Dezvoltarea economică de mâine depinde, în mare măsură, de calitatea educației copiilor noștri, iar societatea românească, într-o lume modernă, nu poate fi posibilă fără o educație de calitate.

Din păcate, educația în România încă suferă, sistemul de învățământ fiind un capitol departe de a fi rezolvat. În fiecare an, educația a fost subfinanțată, iar performanțele elevilor, din ce în ce mai slabe.

Mai mult, în ultimii 26 de ani, Legea educației a fost modificată de peste 60 de ori, fiecare ministru care a ocupat fotoliul Ministerului Educației aducând cel puțin câte o schimbare, iar multe dintre aceste schimbări au rămas doar pe hârtie.

Numărul foarte mare de copii care abandonează școala sau care nu promovează examenul de bacalaureat este o altă problemă gravă cu care se confruntă educația în România.

Totodată, corelarea deficitară a sistemului educațional cu piața muncii face ca mulți dintre absolvenți să nu-și găsească un loc de muncă în domeniul studiat după terminarea studiilor.

Dacă nu investim serios în educația tinerilor, dacă nu încurajăm copiii să meargă la școală, dacă nu-i vom sprijini să aibă succes, tot societatea românească va avea de suferit pe termen mediu și lung. Investiția în tineri și educația acestora este un pilon important al unui stat modern responsabil.

După 26 de ani de politică iresponsabilă în educația românească, în care nu s-au schimbat prea multe, sistemul de învățământ are nevoie de soluții viabile, de investiții importante, de schimbare pentru a obține progresul mult așteptat.

Gheorghe Dragomir, deputat PNL de Constanța.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Vă mulțumesc mult, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Steluța-Gustica Cătăniciu - declarație politică: Egali în fața legii! Mai puțin președintele Klaus Iohannis!;

Mai există colegi care nu sunt prezenți. Doi colegi au anunțat că întârzie câteva minute. Pentru a nu suspenda ședința, o să susțin și eu o declarație politică. (Coboară la tribună.)

Declarația politică pe care o susțin astăzi se intitulează "Egali în fața legii! Mai puțin președintele Klaus Iohannis!"

Am declarat și ieri că susțin demersul președintelui Klaus Iohannis de a-i convinge pe studenții din țară să protesteze dacă nu sunt băgați în seamă! Așa i-a îndemnat ieri, la Timișoara, prezent fiind la deschiderea anului universitar. Să protesteze! Dar să înceapă cu întâiul imun al României. Cu președintele Klaus Iohannis.

Pentru că domnul președinte iese aproape zilnic, mai nou, și ne dă tuturor lecții de moralitate. Ne spune, la fiecare apariție, că parlamentarii trebuie să renunțe la imunitate, pentru că "toți trebuie să fim egali în fața legii". Ceea ce evită domnul președinte să spună este faptul că dânsul este singurul cetățean al României care beneficiază de imunitate.

Domnul președinte nu știe, sau se preface că nu știe, faptul că parlamentarii nu au o astfel de imunitate. Există doar o procedură prevăzută de Constituția României - legea fundamentală a statului român și de drept care reglementează percheziționarea, reținerea sau arestarea acestora, care nu se poate face decât cu încuviințarea Parlamentului.

Parlamentarii pot fi trimiși în judecată! Președintele Klaus Iohannis, nu! Nici percheziționat, nici reținut, nici arestat. Pentru nicio faptă! Nici măcar pentru ucidere din culpă! Mulțumesc. (Revine la prezidiu.)

Video in format Flash/IOS Paul Dumbrăvanu - semnalarea unor aspecte legate de poluarea orașului Ploiești, ce impun măsuri urgente;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, are cuvântul, pentru susținerea declarației politice, domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Municipiul Ploiești, pe ai cărui cetățeni vin să îi reprezint astăzi în fața dumneavoastră, a fost, de-a lungul anilor, unul dintre cele mai frumoase și boeme orașe din țară, pentru ca mai apoi să devină și unul dintre orașele mari și puternic industrializate.

De la Revoluția din 1989 și până în prezent, majoritatea fabricilor și uzinelor, precum și a rafinăriilor din Ploiești au fost privatizate, iar în urma acestor privatizări nivelul de poluare al orașului a crescut de la an la an, în ciuda încercărilor autorităților de a impune respectarea normelor legale.

Așa se face că, într-o reședință de județ din România anului 2016, cetățenii evită uneori chiar și să țină geamurile deschise, pentru a nu permite mirosurilor puternice emanate de rafinăriile și fabricile din oraș să le intre în case. Ceea ce este însă mult mai grav și mai trist este faptul că, de cele mai multe ori, aceste emisii atmosferice sunt realizate seara, ori pe timpul nopții, într-o încercare evidentă de a se sustrage de la un eventual control al autorităților.

Poluarea din Ploiești provine de la rafinării, fabrici de detergenți și alți agenți economici care otrăvesc aerul, apa și solul și nu este doar un disconfort olfactiv, ci a devenit în timp un real pericol pentru sănătatea și viața ploieștenilor.

Potrivit statisticilor Direcției de Sănătate Publică Prahova, în ultimii ani nu doar incidența bolilor pulmonare și a tumorilor a crescut semnificativ, ci și mortalitatea infantilă prin boli respiratorii. Doar în anul 2012, 423 de ploieșteni au decedat din cauza unor tumori maligne, iar 94 dintre aceștia au avut tumori maligne respiratorii.

Stimați colegi,

Consider că este de datoria mea să vin în sprijinul ploieștenilor care deja au lansat o petiție on-line prin care solicită primăriei, consiliului local și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să ia măsurile necesare pentru a reduce poluarea din Ploiești.

Consider, de asemenea, bine-venită și susțin inițiativa primarului Ploieștiului de a stabili întâlniri cu reprezentanții Gărzii de Mediu Prahova, dar și cu reprezentanții Agenției Pentru Protecția Mediului, pentru a găsi soluțiile cele mai bune.

Toate aceste măsuri, alături de întâlnirile ce urmează să fie programate între reprezentanții municipalității și marile firme poluatoare de pe raza orașului Ploiești, precum și efectuarea unui studiu pentru a identifica atât cauza concretă a poluării, cât și zonele în care aceasta este răspândită, mă fac să am încredere că această situație gravă nu va continua mult timp, iar cetățenii Ploieștiului vor respira din nou un aer curat.

Vă mulțumesc. Paul Dumbrăvanu, deputat PNL Prahova

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ana Birchall - declarație politică cu titlul Dezvoltarea culturii de securitate energetică în România.

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Ana Birchall.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Ana Birchall:

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre unul dintre domeniile sensibile în contextul actual de securitate, cu cea mai dinamică și provocatoare dezvoltare din ultimii ani, respectiv dimensiunea securității cibernetice.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Amenințările informatice au capacitatea de a influența în mod direct securitatea infrastructurilor critice ale unui stat, putând atinge niveluri de risc de natură a pune în pericol prosperitatea, securitatea și stabilitatea națională, europeană și euroatlantică.

Acest tip de provocări impune măsuri diverse în vederea dezvoltării capacității de prevenire, detectare și apărare, de redresare în urma apariției lor, de consolidare și coordonare a capabilităților defensive în mediul cibernetic, atât în context național, cât și la nivelul NATO și UE.

Este necesară adoptarea în regim de urgență a unei legislații comprehensive și actualizate în domeniul securității cibernetice care va crea inclusiv cadrul normativ pentru implementarea Sistemului Național de Alertă Cibernetică, având rolul de a preveni și contracara riscurile și amenințările la adresa securității cibernetice.

Această legislație trebuie să prevadă ca deținătorii de infrastructuri cibernetice să aibă obligația de a implementa o serie de măsuri organizatorice și tehnice pentru consolidarea securității acestora, în conformitate cu cerințele minime formulate de autoritățile competente.

În același timp, consider că adoptarea acestei legislații va aduce beneficii nu doar companiilor private și statului, ci și cetățeanului, care este, până la urmă, utilizatorul final.

România are o piață digitală emergentă, iar mediul de securitate cibernetică, inclusiv conștientizarea amenințărilor din spațiul cibernetic, se află la un nivel redus de dezvoltare.

În vederea consolidării mediului de securitate cibernetică, autoritățile pot urmări, printre altele, încheierea unor parteneriate public-private contractuale, precum și înființarea unui cluster național de cercetare și dezvoltare în domeniu, bazat pe un parteneriat solid între mediul universitar, structurile guvernamentale, mediul privat și partenerii României în domeniile economic, de securitate și apărare.

În ce privește formula de parteneriat public-privat, este important ca acesta să vizeze nu doar vânzarea-achiziția de produse de securitate în domeniu, ci și instituirea și aplicarea de către instituțiile publice a unor reglementări de securitate.

Un punct deosebit de important îl reprezintă eliminarea vulnerabilităților pe care noile evoluții tehnologice sau conceptuale le pot produce din perspectiva securității cibernetice.

Un demers specific în această direcție constă în stimularea și încurajarea dezvoltării, inclusiv prin măsuri fiscale, a companiilor românești care au ca obiect principal de activitate securitatea cibernetică. În același timp, este prioritară, astăzi mai mult ca oricând, dezvoltarea unei culturi de securitate în domeniul cibernetic.

Dincolo de activitatea instituțiilor și de cooperarea cu mediul privat, este necesară o îmbunătățire a nivelului de conștientizare publică în ce privește securitatea cibernetică, pornind de la utilizatorul final, indiferent de vârsta acestuia, și continuând cu activitatea mass-media și a societății civile, care pot juca un rol foarte important în educarea publicului.

Din acest punct de vedere, o măsură prioritară vizează introducerea și operaționalizarea conceptului de cultură de securitate cibernetică în educația tinerilor începând de la nivelul studiilor liceale.

Cultura de securitate și subsecvent introducerea conceptului de securitate cibernetică în școli reprezintă un demers important în beneficiul eforturilor de adecvare a normelor de securitate și etică la spațiul virtual, incluzând aspecte privind componenta de educație pentru prevenirea infracțiunilor în domeniul cibernetic, începând cu cyberbullying-ul întâlnit în mediul on-line și terminând cu fraudele informatice.

Statisticile recente privind dinamica infracțiunilor cibernetice generează o preocupare reală, relevând o amplificare a fenomenului, fie că vorbim despre utilizarea rețelelor sociale, ori fraude informatice grave.

Tocmai de aceea am propus și susținut introducerea în programa școlară a unei curricule de securitate cibernetică începând cu anul școlar 2017-2018, propunere acceptată de Ministerul Educației, care deja a format un grup de lucru în acest sens, din care fac parte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În zilele noastre un stat poate fi atacat fără a fi nevoie de o invazie fizică a teritoriului statului respectiv.

De asemenea, este foarte probabil, dacă nu chiar o certitudine, faptul că în anii care urmează războiul cibernetic va constitui o componentă din ce în ce mai puternică a conflictelor dintre state, precum și a conflictelor cu actori nonstatali.

Salut faptul că Summitul NATO desfășurat la Varșovia, în perioada 8-9 iulie 2016, s-a încheiat cu recunoașterea de către statele membre a spațiului cibernetic drept domeniu operațional, măsură prin care a fost confirmată importanța acordată de Alianță amenințărilor provenite din mediul cibernetic.

Momentul are o încărcătură puternică, atât din punct de vedere simbolic, cât și în ceea ce privește responsabilizarea statelor membre în acest domeniu.

Apartenența României la NATO și UE este în mod cert un avantaj în direcția eforturilor de asigurare a securității cibernetice, însă, în același timp, implică și asumarea unor responsabilități crescute în domeniu.

Nu trebuie uitat nici faptul că România este un important furnizor de expertiză la nivel regional în domeniul securității cibernetice, coordonând două proiecte de consolidare a securității cibernetice a statelor vecine, Republica Moldova și Ucraina.

Totodată, România este membru fondator al Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est, format în care cooperarea se extinde și în domeniul securității cibernetice, fiind organizate și o serie de evenimente în acest sens.

Este un motiv în plus pentru care acest domeniu trebuie tratat în continuare cu prioritate și maximă responsabilitate.

Din acest punct de vedere, închei prin a sublinia importanța activității instituțiilor cu vocație în domeniul securității cibernetice, care au reușit să gestioneze cu succes provocările la adresa României, chiar dacă prin natura muncii lor rezultatele nu fac decât arareori obiectul unor subiecte de agendă publică.

Tocmai de aceea, pe lângă mulțumirile pe care trebuie să le adresăm, inclusiv de la tribuna acestui Parlament, cred că este absolut necesar să le oferim toate instrumentele adaptate la provocările curente pentru a-și îndeplini misiunea de securizare a mediului cibernetic autohton.

Securitatea, inclusiv securitatea cibernetică, este o provocare pentru fiecare dintre noi, ce nu mai poate fi ignorată.

Vă mulțumesc. Ana Birchall, deputat, Colegiul 5 Vaslui.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Stimați colegi,

Pe lista deputaților înscriși pentru a prezenta declarații politice în ședința de astăzi, mai există, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii deputați: Costel Alexe, Ioan Tămâian, Daniel Gheorghe, Ovidiu Raețchi, Mugur Cozmanciuc, Ionel Palăr; iar, din partea Grupului parlamentar al UNPR, domnul deputat Liviu Harbuz.

Dacă vreunul dintre deputații pe care i-am citit se află în sală?

În acest caz, declar închisă ședința Camerei Deputaților, sesiunea dedicată declarațiilor politice.

În continuare, plenul va fi condus de domnul președinte Florin Iordache.

Mulțumesc.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 15 noiembrie 2019, 13:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro