Ana Birchall
Ana Birchall
Ședința Camerei Deputaților din 4 octombrie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/10-10-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2019
04-11-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 04-10-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 octombrie 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.19 Ana Birchall - declarație politică cu titlul "Dezvoltarea culturii de securitate energetică în România".  

   

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Ana Birchall.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS

Doamna Ana Birchall:

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre unul dintre domeniile sensibile în contextul actual de securitate, cu cea mai dinamică și provocatoare dezvoltare din ultimii ani, respectiv dimensiunea securității cibernetice.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Amenințările informatice au capacitatea de a influența în mod direct securitatea infrastructurilor critice ale unui stat, putând atinge niveluri de risc de natură a pune în pericol prosperitatea, securitatea și stabilitatea națională, europeană și euroatlantică.

Acest tip de provocări impune măsuri diverse în vederea dezvoltării capacității de prevenire, detectare și apărare, de redresare în urma apariției lor, de consolidare și coordonare a capabilităților defensive în mediul cibernetic, atât în context național, cât și la nivelul NATO și UE.

Este necesară adoptarea în regim de urgență a unei legislații comprehensive și actualizate în domeniul securității cibernetice care va crea inclusiv cadrul normativ pentru implementarea Sistemului Național de Alertă Cibernetică, având rolul de a preveni și contracara riscurile și amenințările la adresa securității cibernetice.

Această legislație trebuie să prevadă ca deținătorii de infrastructuri cibernetice să aibă obligația de a implementa o serie de măsuri organizatorice și tehnice pentru consolidarea securității acestora, în conformitate cu cerințele minime formulate de autoritățile competente.

În același timp, consider că adoptarea acestei legislații va aduce beneficii nu doar companiilor private și statului, ci și cetățeanului, care este, până la urmă, utilizatorul final.

România are o piață digitală emergentă, iar mediul de securitate cibernetică, inclusiv conștientizarea amenințărilor din spațiul cibernetic, se află la un nivel redus de dezvoltare.

În vederea consolidării mediului de securitate cibernetică, autoritățile pot urmări, printre altele, încheierea unor parteneriate public-private contractuale, precum și înființarea unui cluster național de cercetare și dezvoltare în domeniu, bazat pe un parteneriat solid între mediul universitar, structurile guvernamentale, mediul privat și partenerii României în domeniile economic, de securitate și apărare.

În ce privește formula de parteneriat public-privat, este important ca acesta să vizeze nu doar vânzarea-achiziția de produse de securitate în domeniu, ci și instituirea și aplicarea de către instituțiile publice a unor reglementări de securitate.

Un punct deosebit de important îl reprezintă eliminarea vulnerabilităților pe care noile evoluții tehnologice sau conceptuale le pot produce din perspectiva securității cibernetice.

Un demers specific în această direcție constă în stimularea și încurajarea dezvoltării, inclusiv prin măsuri fiscale, a companiilor românești care au ca obiect principal de activitate securitatea cibernetică. În același timp, este prioritară, astăzi mai mult ca oricând, dezvoltarea unei culturi de securitate în domeniul cibernetic.

Dincolo de activitatea instituțiilor și de cooperarea cu mediul privat, este necesară o îmbunătățire a nivelului de conștientizare publică în ce privește securitatea cibernetică, pornind de la utilizatorul final, indiferent de vârsta acestuia, și continuând cu activitatea mass-media și a societății civile, care pot juca un rol foarte important în educarea publicului.

Din acest punct de vedere, o măsură prioritară vizează introducerea și operaționalizarea conceptului de cultură de securitate cibernetică în educația tinerilor începând de la nivelul studiilor liceale.

Cultura de securitate și subsecvent introducerea conceptului de securitate cibernetică în școli reprezintă un demers important în beneficiul eforturilor de adecvare a normelor de securitate și etică la spațiul virtual, incluzând aspecte privind componenta de educație pentru prevenirea infracțiunilor în domeniul cibernetic, începând cu cyberbullying-ul întâlnit în mediul on-line și terminând cu fraudele informatice.

Statisticile recente privind dinamica infracțiunilor cibernetice generează o preocupare reală, relevând o amplificare a fenomenului, fie că vorbim despre utilizarea rețelelor sociale, ori fraude informatice grave.

Tocmai de aceea am propus și susținut introducerea în programa școlară a unei curricule de securitate cibernetică începând cu anul școlar 2017-2018, propunere acceptată de Ministerul Educației, care deja a format un grup de lucru în acest sens, din care fac parte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În zilele noastre un stat poate fi atacat fără a fi nevoie de o invazie fizică a teritoriului statului respectiv.

De asemenea, este foarte probabil, dacă nu chiar o certitudine, faptul că în anii care urmează războiul cibernetic va constitui o componentă din ce în ce mai puternică a conflictelor dintre state, precum și a conflictelor cu actori nonstatali.

Salut faptul că Summitul NATO desfășurat la Varșovia, în perioada 8-9 iulie 2016, s-a încheiat cu recunoașterea de către statele membre a spațiului cibernetic drept domeniu operațional, măsură prin care a fost confirmată importanța acordată de Alianță amenințărilor provenite din mediul cibernetic.

Momentul are o încărcătură puternică, atât din punct de vedere simbolic, cât și în ceea ce privește responsabilizarea statelor membre în acest domeniu.

Apartenența României la NATO și UE este în mod cert un avantaj în direcția eforturilor de asigurare a securității cibernetice, însă, în același timp, implică și asumarea unor responsabilități crescute în domeniu.

Nu trebuie uitat nici faptul că România este un important furnizor de expertiză la nivel regional în domeniul securității cibernetice, coordonând două proiecte de consolidare a securității cibernetice a statelor vecine, Republica Moldova și Ucraina.

Totodată, România este membru fondator al Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est, format în care cooperarea se extinde și în domeniul securității cibernetice, fiind organizate și o serie de evenimente în acest sens.

Este un motiv în plus pentru care acest domeniu trebuie tratat în continuare cu prioritate și maximă responsabilitate.

Din acest punct de vedere, închei prin a sublinia importanța activității instituțiilor cu vocație în domeniul securității cibernetice, care au reușit să gestioneze cu succes provocările la adresa României, chiar dacă prin natura muncii lor rezultatele nu fac decât arareori obiectul unor subiecte de agendă publică.

Tocmai de aceea, pe lângă mulțumirile pe care trebuie să le adresăm, inclusiv de la tribuna acestui Parlament, cred că este absolut necesar să le oferim toate instrumentele adaptate la provocările curente pentru a-și îndeplini misiunea de securizare a mediului cibernetic autohton.

Securitatea, inclusiv securitatea cibernetică, este o provocare pentru fiecare dintre noi, ce nu mai poate fi ignorată.

Vă mulțumesc. Ana Birchall, deputat, Colegiul 5 Vaslui.

Video in format Flash/IOS

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Stimați colegi,

Pe lista deputaților înscriși pentru a prezenta declarații politice în ședința de astăzi, mai există, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii deputați: Costel Alexe, Ioan Tămâian, Daniel Gheorghe, Ovidiu Raețchi, Mugur Cozmanciuc, Ionel Palăr; iar, din partea Grupului parlamentar al UNPR, domnul deputat Liviu Harbuz.

Dacă vreunul dintre deputații pe care i-am citit se află în sală?

În acest caz, declar închisă ședința Camerei Deputaților, sesiunea dedicată declarațiilor politice.

În continuare, plenul va fi condus de domnul președinte Florin Iordache.

Mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 13 noiembrie 2019, 20:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro