Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 18, 2016
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.149/26-10-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2016 > 18-10-2016 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 18, 2016

7. Intervenția ministrului justiției, doamna Raluca Alexandra Prună, înainte de exprimarea votului asupra moțiunii simple inițiate de 80 deputați. (MS 3/2016).

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Alexandra Prună (ministrul justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Mi-aș fi dorit să fiu prezentă la dezbaterea pe 11 octombrie a moțiunii simple depuse pe 10 octombrie. Eram la CEDO și avionul a avut întârziere.

Pe 17 noiembrie 2015, când am fost audiată în Parlament și când am primit votul dumneavoastră ca membru al echipei Cioloș, eram o necunoscută. Admit că nu mă cunoșteați, cum nu cunoașteți aproximativ 20 de milioane de români, pe care nici eu nu-i cunosc, dar îi servesc în acest mandat cu respect și responsabilitate, pentru că sunt în slujba lor și pentru că sunt sigură că printre cei foarte mulți care îmi sunt necunoscuți sunt numeroși, mai mult decât credeți, cei care își pot asuma în mod profesionist și responsabil un mandat în serviciul public.

Ce am făcut ca să pot compărea, să am onoarea de a putea compărea în fața dumneavoastră sunt, în genere, în CV-ul meu. Eram cunoscută în sistemul de justiție pentru că am avut șansa, ca angajată a Comisiei Europene, să monitorizez între 2000 și 2004 Capitolul pe Justiție și Afaceri Interne în cadrul negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Am cunoscut în acea perioadă sute de magistrați, de avocați, de reprezentanți ai altor profesii din sistem, toate asociațiile profesionale naționale, am vizitat zeci de instanțe, de penitenciare, de parchete, de centre de arest preventiv, am conceput proiectele cu finanțare europeană de preaderare care au făcut, printre altele, posibile crearea Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o lege specială, un nou statut pentru magistrați, primul sistem informatizat pentru justiție, consolidarea Institutului Național de Magistratură, crearea primului parchet anticorupție, consolidarea luptei anticorupție din această țară, evaluarea sistemului penitenciar.

Când s-au încheiat negocierile pe acest Capitol XXIV - Justiție și Afaceri Interne - cunoșteam toate problemele justiției și pe cei mai mulți dintre reprezentanții ei. Câțiva dintre dumneavoastră și poate cei mai cunoscuți mă cunoșteați atunci foarte bine. Eram un interlocutor sigur, fără să vă fiu competitoare. Nu am venit în acest mandat pentru notorietate și nici nu mi-am propus să fiu populară.

Singura mea miză e să pun în slujba sistemului de justiție și al cetățeanului care beneficiază de acest serviciu public priceperea mea și a echipei mele. Muncim fără să fim obosiți, sub imperativul unui mandat scurt, cu multe așteptări. Și muncim pe baza unei competențe tehnice cu onestitate, în transparență și, mai ales, în mod responsabil.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă mulțumesc pentru această ocazie de a mă adresa dumneavoastră în Parlament. Moțiunea simplă îmi oferă platforma cea mai bună pentru a explica ce am făcut până acum în demersul de a avansa o agendă europeană a justiției. Am știut de la început că acest mandat nu va fi unul ușor, am anticipat și critici constructive, și comentarii malițioase, și ruperi din context. Mărturisesc, nu am anticipat nivelul acestora.

Aș dori să nu uităm contextul politic și social în care acest Guvern din care fac parte, Guvernul Cioloș, și-a început activitatea și nivelul foarte ridicat de așteptări perfect legitime ale cetățenilor. Vreau să vă întreb pe dumneavoastră, doamnelor și domnilor parlamentari, pe cei care aveți ani, mulți ani de experiență politică, de ce avea societatea românească așteptări atât de mari la 26 de ani de la recâștigarea democrației? De ce au simțit românii nevoia unei schimbări politice revendicate în stradă, de ce s-a ajuns în situația ca zeci de mii de români să scandeze în stradă exasperați: "Corupția ucide!"

Mandatul meu nu a avut și nu are o miză politică partizană. Mai mult, e pentru prima dată când întreg mandatul Guvernului nu are o astfel de miză, iar acest lucru îmi permite să fiu ceea ce eram înainte, un om liber care-și asumă declarațiile și toată răspunderea care decurge din aceste declarații.

Înțeleg, așadar, să-mi folosesc această libertate pe care nimeni nu mi-o poate lua de a semnala restanțe, tocmai pentru a semnala restanțe enorme și probleme ascunse, îmi cer scuze!, "sub preș" timp de ani întregi, dar, mai ales, pentru a începe să rezolv, în sfârșit, ceea ce era de mult de rezolvat, dar a fost permanent amânat.

Acesta este singurul mod în care înțeleg să dau un conținut real principiului conform căruia justiția este un serviciu public în folosul cetățenilor. Vreau să subliniez de la bun început că în lipsa unui cadru predictibil, previzibil chestiuni care au fost îndelung amânate ne-au obligat de multe ori să acționăm în condiții de criză pentru a rezolva urgențe care decurg din restanțele acumulate în ani întregi și cred că nu mai putem continua la nesfârșit să ne prefacem că nu înțelegem despre ce este vorba.

Sunt aici, în fața dumneavoastră, pentru că am avut curajul să spun cu un limbaj plastic că "împăratul este gol!". Vă propun, dacă sunteți de acord, să facem un pas, dacă se poate, de la politicianism la responsabilitate.

În primul rând, clasa politică trebuie să-și asume răspunderea pentru aceste restanțe, oricât de neplăcut ar fi. În al doilea rând, ar trebui construit un consens politic și social pe subiecte strategice care se întind pe mai multe cicluri de guvernare. În fine, în al treilea rând, poate a sosit timpul să ne uităm cu atenție în jurul nostru și să admitem că există tot mai mulți cetățeni care știu foarte bine ce fel de țară vor și care se pot raporta critic la ceea ce facem noi, cei aflați la guvernare.

Aceasta înseamnă o guvernare responsabilă. Un prim pas în această direcție este proiectarea politicilor noastre într-o perspectivă multianuală. Doar astfel putem gândi proiecte ample care presupun resurse financiare considerabile, așa cum sunt prin excelență cele care țin de o bună funcționare a sistemului judiciar.

Una din restanțele la care făceam referire mai devreme și care, de altfel, face parte din contextul în care s-a formulat această moțiune este aceea a condițiilor de detenție și supraaglomerarea din penitenciare. Așa cum dumneavoastră știți foarte bine, ca și mine și cum cetățenii care ne privesc înțeleg foarte lesne, problema nu avea cum să apară spontan, peste noapte. Scriem acum, în fond, cronica unei probleme îndelung amânate și a unei crize demult anunțate.

Câteva cuvinte, dacă îmi îngăduiți, despre penitenciare și despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acum patru ani, în 2012, Curtea a pronunțat o decizie cvasipilot împotriva României. E vorba de cauza Iacov Stanciu contra României, prin care Curtea a stabilit că există o încălcare a art. 3 din Convenție în ceea ce privește condițiile materiale ale detenției și tratarea necorespunzătoare a problemelor de sănătate. A mai constatat Curtea nerespectarea de către statul român a obligației prevăzute de art. 46 din Convenție privind forța obligatorie și executarea hotărârilor CEDO. Curtea a subliniat că problema constatată este una frecventă în sistemul penitenciar românesc și privește supraaglomerarea, igiena necorespunzătoare și lipsa asistenței medicale adecvate în spațiile de detenție.

Și, în fine, Curtea a cerut ca pentru ameliorarea situației România să ia măsuri. Ce a făcut Guvernul până în 2015, în noiembrie, când am preluat eu mandatul de ministru al justiției? Aproape nimic. În aceste context, nu este o surpriză pentru nimeni intenția Curții de a pronunța, de a aplica procedura unei hotărâri pilot privind cauzele numeroase privind condițiile de detenție. Ce a făcut Guvernul din care fac eu parte? Pe 19 ianuarie 2016, Guvernul a dispus elaborarea într-un termen realist, de două luni, de către mai multe instituții implicate - Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor Publice - pentru că vorbim de costuri foarte mari, a unui calendar realist de măsuri, care erau necesare și care prevedeau și proiecții în plan bugetar.

Memorandumul pe care l-a adoptat Guvernul a pus capăt unei serii de angajamente nerealiste cu privire la care eu mi-am exprimat public, încă de la începutul mandatului meu, reținerea. S-a vorbit mult despre construcția a șapte, apoi a patru penitenciare, lucru care a fost, în opinia mea, o estimare mult prea optimistă a numărului de penitenciare noi, care costau fiecare 150 de milioane de euro, care puteau fi construite din resursele disponibile în mod realist în această țară.

Am propus, așadar, Guvernului să ne luăm acel răgaz de două luni despre care am vorbit pentru a face o analiză responsabilă bazată pe cifre realiste. Și tocmai pentru că am acordat atâta atenție acestui subiect, care ține, în fond, de drepturile fundamentale ale omului și a căror rezolvare este legată de o planificare bugetară multianuală, am tratat cu maximă atenție și responsabilitate măsurile care urmau a fi luate la momentul la care eu mi-am preluat mandatul.

Acesta este contextul în care am făcut acele declarații, nepotrivite ca limbaj, plastic, sunt de acord, ele au fost formulate în plenul Consiliului Superior al Magistraturii și fac obiectul acestei moțiuni.

Ce am vrut, de fapt, să spun este să subliniez un risc major cu care mă confrunt nu doar eu, ci orice ministru din această țară - ministru de justiție sau pentru un alt portofoliu.

Câteva cifre despre memorandum. Memorandumul a fost adoptat în ședința de Guvern din 27 aprilie. Valoarea totală estimată pentru punerea în aplicare a unui calendar realist de măsuri în perioada 2016 - 2023 este de aproximativ 850 de milioane de euro și documentul prevede construcția a două penitenciare până în 2021, precum și preluarea unor construcții deja existente și reamenajarea acestora până în 2023.

Nu ne-am mulțumit numai cu adoptarea unui memorandum. În mai 2016, o delegație la nivel de secretar de stat, care a inclus și agentul guvernamental pentru CEDO, care era același din 2012, dar și directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la acel moment, același din 2012, deci acest grup de demnitari în statul român a efectuat o vizită la Strasbourg pentru a prezenta măsurile asumate de Guvern în cadrul acestui memorandum și mandatul acestei delegații este un mandat care a fost aprobat de premier strict în liniile memorandumului și n-am să insist, memorandumul este public, îl puteți găsi inclusiv în limba franceză pe site-ul Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Ulterior acestei vizite la nivel de secretar de stat m-am deplasat personal la Strasbourg, în iunie 2016, pentru a arăta că angajamentul României, pentru că este vorba de un angajament al României, este unul serios cu privire la reforma realistă a sistemului penitenciar și la discuțiile cu președintele CEDO mi-am bazat susținerile exclusiv pe acest memorandum, cu aceste cifre pe care vi le-am spus și care au fost asumate prin aprobarea lor de către Guvern.

Faptele și adevărul este că în zece luni de mandat, împreună cu echipa din Ministerul Justiției am efectuat 12 vizite în 11 penitenciare - Rahova, Poarta Albă, Brăila, Iași, Bacău, Timișoara, Dej, Vaslui, secția de femei din Cluj - sper să nu fi uitat vreunul și nu am făcut vizite de curtoazie, nu m-am dus în birourile conducerii penitenciarelor, am discutat în camerele de detenție, în locurile în aer liber existente cu sute - spun bine - cu sute de deținuți și asta îmi dă o cunoaștere nemijlocită și directă asupra situației din penitenciarele românești și nu cred că sunt numeroși cei care au o astfel de cunoaștere.

Am dezvoltat la Ministerul Justiției un plan sectorial pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție; este în vigoare din iulie 2016. Nici aici nu insist, nu vă rețin timpul, este public încă de la acel moment îl găsiți pe site-ul ministerului.

Am mai lansat la sfârșitul lui iulie, până pe 9 septembrie, o amplă consultare publică, singura din ultimii 26 de ani, cu acest scop foarte amplu de a încerca să începem măcar să reformăm sistemul penitenciar. Am avut întâlniri regionale în cinci centre mari cu peste 150 de experți și parteneri instituționali și lucrăm, așa cum am mai declarat public, la un pachet de măsuri administrative privind personalul și administrarea sistemului penitenciar, cât și la modificări legislative.

Întâmplarea face ca exact la data la care s-a depus această moțiune, pe 10 octombrie, să fi fost la CEDO, unde am avut o a doua întâlnire cu președintele Curții tocmai pentru a prezenta concluziile acestei dezbateri și măsurile pe care intenționez să le propun spre adoptare Guvernului sau, dacă vor fi măsuri legislative, Parlamentului. Și pot să spun că a fost o întâlnire bună.

Revin acum la declarația mea din plenul Consiliului Superior al Magistraturii din 6 octombrie. Ea trebuie interpretată în cheia îngrijorării mele ca ministru, bazată pe exemplele din trecut, care au scos în evidență în mod repetat neputința guvernelor de a acoperi integral nevoile legitime ale sistemului judiciar și această neputință vine din faptul că noi, ca țară, nu avem o programare bugetară multianuală. Am folosit această paralelă între necesarul de noi locuri în penitenciar, necesarul de a reforma sistemul penitenciar și necesarul de finanțare a investițiilor din sistemul judiciar.

De ce am făcut această paralelă, pentru că nivelul costurilor este oarecum comparabil. Așadar, orice altă interpretare este un exercițiu de decupare din context, de semiotică și de analiză a plasticității în limbaj, pentru care, da, pledez vinovată.

Nu insist, pe site-ul Consiliului este înregistrarea întregii ședințe care a durat șase ore.

Acum că am explicat contextul și motivul pentru care am făcut respectivele declarații, îngăduiți-mi să vă spun că sunt deschisă clarificărilor, dacă mai sunt necesare și doresc să spun că nu aș dori să planeze niciun fel de umbră de îndoială asupra credibilității mandatului meu.

Întotdeauna cred că această credibilitate se probează prin fapte și nu doar prin promisiuni și, de altfel, raportul de bilanț pe care am să-l prezint public la sfârșitul mandatului meu, mandat scurt, dar cred că foarte dens, va detalia modul în care am atins prioritățile strategice ale justiției.

Nu insist acum, spicuiesc, spun că am realizat un plan de acțiune realist pentru aplicarea strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar, o nouă strategie națională anticorupție, operaționalizarea Agenției Naționale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate, am transpus directive care aveau o întârziere în transpunere de 4 până la 6 ani, am pus în acord prevederi din Codul de procedură penală și Codul penal cu numeroasele decizii de neconstituționalitate ale Curții, am lansat o dezbatere publică cu privire la pachetul de reformă a justiției și mă bucur, mă bucur că sunt aici să lansez acest pachet, pentru că la primul pachet, din 2004, am lucrat nemijlocit și, în fine, în domeniul reformei sistemului penitenciar am adoptat, așa cum bine știți, Regulamentul de punere în aplicare a Legii executării pedepselor și a legislației terțiare cu o întârziere de 25 de luni, am încercat să clarific situația cercetării științifice din sistemul penitenciar, care era complet scăpată de sub control la momentul la care eu mi-am preluat mandatul și vă reamintesc câteva cifre: 0 lucrări științifice în 2006, 337 în 2015.

Am propus Guvernului să reducem acest beneficiu la 20 de zile, indiferent de numărul de lucrări, mergând la propunerea pe care în timpul guvernării Ponta, Guvernul o făcuse pentru această Lege nr. 254/2013. Și ordonanța aceasta, 24, a intrat în vigoare pe 31 august 2016 și eu speram să redea un pic din demnitatea distrusă a cercetării științifice din România prin mai multă rigoare și un control mai strict al științificității. Ordonanța este acum în Parlament și notez cu tristețe că în Comisia pentru drepturile omului din Senat s-a propus și adoptat în unanimitate un amendament care crește din nou beneficiul la 20 de zile pentru fiecare lucrare științifică sau invenție.

Aș dori să revin acum la sistemul judiciar și la finanțarea acestuia, cu alte cuvinte, la contextul care a făcut posibilă această moțiune și la laitmotivul oricărui ministru al justiției, o justiție independentă. Și știu câteva lucruri despre această chestiune pentru că, așa cum reține bine moțiunea, am fost parte la procesul de negociere a aderării României la Uniune, așa încât știu exact care sunt cerințele unei justiții independente.

O justiție independentă nu poate fi o justiție subfinanțată, o justiție cu infrastructură precară, sufocată de cereri și cu o încărcătură de dosare ca cea care există în România, o justiție în sarcina căreia aruncăm cu oarecare nonșalanță competențe noi, prin adoptarea unei legislații care nu e precedată de studii de impact, deci noi nu știm când adoptăm legi ce resurse umane...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați, doamnă.

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Alexandra Prună:

...și financiare sunt necesare pentru ca legea să poată fi aplicată.

Și dacă suntem cu toții de acord că ne dorim o justiție independentă, să-i dăm atunci justiției ceea ce îi este necesar.

Propun să desființăm instanțele și parchetele mici, să redefinim harta judiciară prin reașezarea competențelor instanțelor să redefinim balanța reîntoarcerii în sistemul judiciar a taxelor judiciare de timbru care azi sunt cu precădere, după cum bine știți, venit la bugetele locale. Să creăm, vă propun, așadar, premisele unei finanțări durabile.

Ce a făcut Ministerul Justiției în acești ultimi ani și nu mă refer la mandatul...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați, doamnă ministru. Mă văd obligat să vă întrerup.

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Alexandra Prună:

Da, în 2 minute, domnule președinte.

Deci s-a depus un proiect de lege pentru desființarea instanțelor și parchetelor mici...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Discutați despre moțiune, doamnă ministru, nu discutăm despre...

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Alexandra Prună:

...s-a respins de către Parlament. Taxele de timbru e un proiect care stă în Parlament din 2014. Statutul personalului auxiliar a fost respins.

Eu vă fac o promisiune publică și vă spun că am să redepun de urgență aceste proiecte în Parlament, astfel încât să dăm ocazia, să arătăm, și dumneavoastră și eu, că ne dorim cu toții o justiție cu adevărat independentă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc mult.

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Alexandra Prună:

Închei. Spun că... 2 minute, dacă îmi îngăduiți.

...că aceasta este contribuția unei necunoscute care conduce vremelnic Ministerul Justiției și că așteptarea mea de cetățean și de ministru este ca această contribuție să fie fundația pe care se va construi mai departe.

Nu aș ignora necunoscuții, plătesc taxe, deci ne plătesc nouă salariile, votează, au așteptări și pot avea un nivel de competență care să le permită să se raporteze cu un ochi critic la guvernare.

Închei, mulțumindu-vă pentru oportunitatea de a mă adresa dumneavoastră și pentru șansa pe care ați dat-o prin mine și prin colegii mei necunoscuților, sau tehnocraților, de a arăta că putem prelua treburile cetății atunci când cei aleși nu-și fac treaba. Rămâne doar să vrem.

Visez la o Românie în care politica să se facă în mod curat...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc, doamnă ministru.

Din păcate, doamnă ministru...

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Alexandra Prună:

...integru, onest, o politică în care să dăm ceva societății, nu să luăm. Aș fi putut să candidez și știți asta. Nu o fac pentru că, deși nu am un cod etic sau moral, altul decât cel intern, am promis că nu candidez și mă țin de promisiune. Celor mulți care se uită la noi le spun că e amețitoare și deloc ușoară notorietatea. Miza e mare, atacul este pe măsură, dar vorba unui prieten "Numai în pomul fără rod nu aruncă nimeni cu piatra".

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Va fi votată moțiunea simplă la ora 12,30, la începerea ședinței de vot final.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 17 avril 2021, 7:25
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro