Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.27/01-03-2017
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 21-02-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2017

17. Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea cetățeniei române membrilor comunităților românești de pretutindeni, victime ale raptului teritorial sau conjuncturii istorice (Pl-x 189/2016). (rămasă pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 189/2016

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

65. Propunerea legislativă privind acordarea cetățeniei române membrilor comunităților românești de pretutindeni, victime ale raptului teritorial sau conjuncturii istorice, Pl-x 189/2016.

Domnul Gheorghe.

Video in format Flash/IOS

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă vizează satisfacerea unuia dintre acele elemente care țin de Strategia națională pe termen mediu și lung și care decurg din punctul 1 din Constituția României, care spune că România este stat național. În special mă refer aici la ceea ce înseamnă cele între 7 și 10 milioane de români care se găsesc în afara granițelor.

Această lege care dorește pur și simplu să acorde cetățenia extinsă românilor este concentrată pe 3 paliere, 3 grupuri. În primul rând, ne referim la cetățenii români și urmașii cetățenilor români, indiferent de originea etnică, oameni care și-au pierdut cetățenia în urma rapturilor istorice - și ne referim aici, în primul rând, la tragedia reprezentată de Pactul Ribentropp-Molotov și cel de-al Doilea Război Mondial -, la membrii comunităților istorice din jurul României - și ne gândim aici, de exemplu, la românii din Timoc, în număr de 350.000, la românii din Bucovina și restul Ucrainei în număr de 450.000 și la alte grupuri, precum sunt armânii și macedoromânii din Balcani și apoi ne gândim, bineînțeles, și la reprezentanții vechii diaspore românești care în ultimul secol au migrat în Europa Occidentală și în Statele Unite.

De aceea, acest element de păstrare a identității românești mi se pare esențial.

De asemenea, România, ca o națiune puternică, trebuie să-și valorifice capitalul simbolic, capitalul material, uman și cultural, reprezentat de diaspora românească și de comunitățile istorice de pretutindeni din lume.

Să ne gândim. Acesta reprezintă puntea și un colac de salvare ale unor comunități care se află în pragul dispariției. Și există posibilitatea ca peste 100 de ani niciunul dintre urmașii tracilor de la sudul Dunării să nu mai vorbească un dialect românesc, indiferent dacă vorbim de românii timoceni, sau vorbim de istroromâni, sau meglenoromâni, sau macedoromâni.

În continuare, este foarte important să nu uităm un alt aspect: elementul care ține de circulația și folosința a ceea ce înseamnă forța de muncă.

Vom vedea că va veni un moment în care vom avea de ales între fie a atrage imigranți care pot veni din țări cu un anumit potențial, îmi permit să spun, chiar terorist, din Orientul Mijlociu sau Africa, și aici am putea alege oameni care sunt mult mai apropiați de cultura noastră, de identitatea noastră și care vorbesc aceeași limbă și au aceeași origine și care trăiesc în țările din jurul nostru sau ai căror părinți și bunici au migrat din România pentru o viață mai bună în Europa Occidentală.

Să nu uităm că în Europa există mai multe legi de acest tip și sunt țări absolut respectabile pe mapamond care au legi, inclusiv... mult mai permisive decât ceea ce propunem noi în acest proiect de lege. Și mă refer aici la Israel, mă refer la Polonia, mă refer la Ungaria. De exemplu, Legea cu privire la cetățenia maghiară, o lege chiar mai avansată decât aceasta pe care o propunem acum, se aplică și are consecințe juridice inclusiv pe teritoriul României.

Așadar, nu înțelegem de ce această lege nu ar putea să funcționeze. Ea, bineînțeles, nu vizează, așa cum greșit s-a spus, din punctul de vedere al fostului Guvern și al fostului ministru al justiției, cum că ar provoca forme de discriminare.

Nu, nu provoacă o discriminare față de nimeni. De exemplu, românii basarabeni sau românii transnistreni au fost discriminați de regimul stalinist. Asta ar însemna că noi, pe undeva, acum, venim și discriminăm regimurile totalitare care au dus la aceste tragedii istorice, în urma cărora milioane și milioane de români au rămas în afara granițelor.

Cred că este foarte important să ne gândim că o treime din națiunea românească trăiește în afara granițelor.

Și este foarte important, dacă vrem să fim una dintre țările care au un cuvânt de spus în Europa și în lume, cum să-i avem aproape pe acești frați ai noștri, pe care vitregiile istoriei i-au ținut departe de noi.

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar al PNL, propun retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci aveți... domnule Bichineț, numai o secundă, că am o propunere. Termen? Două săptămâni.

Vă rog. Avem propunerea Grupului parlamentar al PNL, retrimitere la comisie, două săptămâni.

Vot.

Video in format Flash/IOS

46 pentru, 73 împotrivă, a picat.

Domnule Bichineț... numai o secundă, că nu am cum să... nu am procedură... Vreți la dezbateri generale?

(Domnul deputat Corneliu Bichineț dorește să ia cuvântul.)

Păi știu, dar dumneavoastră ați venit, nu v-am chemat eu!

Comisia? Raportul Comisiei juridice.

Video in format Flash/IOS

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor reglementări care să asigure un cadru legal pentru acordarea de urgență a cetățeniei române, membrilor comunităților istorice românești de pretutindeni, indiferent de țara, regiunea ori continentul unde își găsește domiciliul.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea raportului, membrii Comisiei juridice au ținut seama de avizul favorabil al Consiliului Legislativ și de avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineț. Dezbateri generale.

Video in format Flash/IOS

Domnul Corneliu Bichineț:

Intervin, domnule președinte, din două motive:

1. Să surprind apariția unui tânăr liberal foarte inteligent - lucru cam rar se întâmplă în Parlamentul României. Vă felicit, prietene - îmi permit să spun așa, cred că suntem colegi de breaslă -, v-am urmărit la mai multe intervenții și cred că sunteți o promisiune, dacă nu veți fi dat afară de la liberali.

2. Al doilea motiv ce mă determină să intervin... domnul Nicolăescu se bagă și Domnia Sa în seamă, dar v-a trecut vremea...

Al doilea motiv este proiectul de lege în sine, care chiar dacă este trimis la comisie, eu zic că este foarte bun.

Stimați colegi,

Suntem cu toții români, sau o parte dintre noi, o treime din români trăiesc în afara granițelor țării, din diferite motive. Cel mai grav este că noi avem posibilitatea, prin eliminarea taxelor, să acordăm cetățenie tuturor românilor. Și vă rog să medităm la această chestiune. Duceți-vă la ambasada noastră, Ambasada Republicii Moldova în București, să vedeți ce troc, ce piață infectă este acolo, cum o anumită specie mai întunecată, așa, jecmănește basarabenii care vin în fiecare dimineață, cum pot și ei, de acolo, pentru a-și obține cetățenia. Noi stăm aici în condiții foarte bune. Am avut privilegiul să văd ce se întâmplă și în Voivodina sârbească, ce prigoană este împotriva celor care își spun români, ce pățesc preoții de acolo și eu cred că este momentul să luăm exemplul Ungariei, Ungaria care a acordat cetățenie tuturor maghiarilor din Transilvania și le-a acordat-o și românilor din Transilvania.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Sunteți trei de la minorități.

Domnul Ganț. Doi maximum.

Domnule Ganț, vă rog. Mai erau două cereri în spate...

Video in format Flash/IOS

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Stimate domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am decis, prin vot, să nu retrimitem la comisie, dar nu știu dacă am procedat bine, pentru că tema în sine e extrem de importantă și n-am să mă refer la toate argumentele valabile, de altfel, ale inițiatorului. Dar e un aspect absolut îngrijorător care se manifestă, și anume lipsa acută de forță de muncă calificată pe care economia românească o reclamă. Dacă nu înțelegem faptul că sunt zone importante ale României, cu contribuții mari la produsul intern brut, către care se produc mutații de populație, pentru că nu mai există populație locală care să muncească, înseamnă că ignorăm realitatea.

Această gravă problemă economică trebuie să-și găsească rezolvarea, iar tendința demografică din România este negativă. Nici acest aspect n-are voie să fie ignorat, nu văd și nu s-au întâmplat în ultimii ani măsuri pentru compensare, pentru echilibrarea acestei situații demografice catastrofale pentru țara noastră.

În plus, e o practică europeană consacrată, multe state europene au astfel de legislație de încurajare a obținerii cetățeniei pentru conaționalii care nu locuiesc pe teritoriul statului respectiv.

Deci, abstracție făcând acum de verdictul pe care l-am dat, repet, în opinia mea, greșit și de menținere a raportului de respingere, cred că ar trebui să fie o preocupare atât pentru Parlament, cât și pentru Executiv, de a găsi soluții pentru problemele semnalate de inițiator.

Vă mulțumesc frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu.

La dezbateri generale?

Domnul Márton Árpád.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din start trebuie să vă spun - se poate verifica votul electronic - eu am votat pentru retrimiterea la comisie a acestei legi. Și vă spun de ce. Această lege, așa cum este ea, nu poate fi adoptată. Deci dacă rămâne așa, cu acest raport, cu acest text, atunci trebuie să fie respinsă, cel puțin din două considerente. Și a fost invocată chiar de doi oratori legea maghiară.

Vă mulțumesc, domnule deputat, că ați spus dumneavoastră ce doream eu să spun, legea maghiară nu leagă cetățenia de etnie. În momentul în care leg cetățenia de etnie, este o discriminare etnică inacceptabilă. Și vă dau un alt exemplu: prin inițiativa dumneavoastră, un cetățean care și-a pierdut cetățenia românească pentru că s-a dus în Israel și nu se consideră a fi român, nu poate dovedi că este român, nu are dreptul să-și redobândească cetățenia românească. Este bine pentru țară? Nu cred.

Deci ar fi fost bine să fie reîntoarsă legea, ca această discriminare etnică să dispară.

Mai este acolo un articol, iarăși problematic: cum pot și de unde să aducă persoana respectivă o hârtie prin care să dovedească că el nu a fost condamnat pentru crime de război? De la cine să aducă așa ceva? De unde să aducă? Este inaplicabilă legea, pur și simplu, din această cauză. Unde este prezumția de nevinovăție?

Deci sunt câteva lucruri prin care această lege este inaplicabilă, deși noi susținem că ar trebui să avem o astfel de lege.

Ca atare, în mod evident, în forma pe care o are, legea respectivă nu poate fi adoptată.

Ca atare, eu, cel puțin, care am votat pentru retrimitere, voi vota împotrivă, pentru că este o lege discriminatorie în Europa de astăzi, inacceptabilă.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tomac.

Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte,

Și grupul nostru, al Partidului Mișcarea Populară, solicită să mai dăm un vot pentru retrimiterea la comisie, pentru că am avut în fața dumneavoastră doi vorbitori: domnul deputat Ganț, care reprezintă comunitatea germană din România și care reprezintă un model și ar trebui să reprezinte un model pentru noi, românii... De ce spun acest lucru? Pentru că, nu știu dacă dumneavoastră cunoașteți, peste hotarele României avem astăzi zeci de mii de profesori care predau în limba română și nu au niciun fel de suport din partea statului român, în condițiile în care toți cei care predau în limba germană din România se bucură de sprijinul statului german. Nu mai vorbesc de atenția pe care o acordă statul maghiar comunității maghiare din România.

Deci, cred că ar trebui să dăm dovadă de mai multă responsabilitate și să retrimitem această lege la comisie, să o dezbatem cu multă atenție și să le oferim românilor care locuiesc, fără voia lor, peste hotare o șansă de a redeveni români și în acte.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, am avut o propunere, am votat-o, îmi pare rău.

Alte intervenții? (Vociferări.)

Termen?

Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Tomac (din sală):

Două săptămâni.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

Video in format Flash/IOS

56 pentru, 67 împotrivă.

E același vot.

Vă rog.

Vă rog, știu că doreați să luați cuvântul, nu? Nu vă înțeleg nemulțumirea, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Nu cu malițiozitate, dar v-a spus colegul, din păcate, din cauza ecranelor nu se vede, iar colegii sfioși nu vă informează atunci când solicităm cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, haideți să lămurim pentru toți colegii. Așa cum domnul Daniel Gheorghe, domnul Tomac, domnul Márton Árpád și dumneavoastră... Cred că sunteți domnul Pașcan, da?

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Da.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am fost informat de domnii secretari - și sunteți înregistrat aici, vă văd aici - că ați cerut cuvântul. Nu v-am oprit cu nimic, doar că eram într-o cerere de retrimitere, că trebuia să supun votului chestiunea aceasta.

Acum vă rog să luați cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc.

Vă rog să o întrebați pe colega dumneavoastră din dreapta dacă am cerut cuvântul înainte ca dumneavoastră să supuneți votului și atunci e OK. În regulă, nu e niciun fel de problemă de orgoliu, suntem la început de legislatură, așa că o să trecem peste inadvertențe.

Ceea ce doresc să vă spun este că v-aș ruga să citiți cu atenție observațiile și argumentele prezentate în punctul de vedere al Guvernului, care sunt de-a dreptul jignitoare pentru noi, ca români, în primul rând. Spre finalul acestui argument, al Guvernului, se spune că a recunoaște etnicii români din afara granițelor, ar fi o procedură discriminatorie și oarecum preferențială pentru acei români.

Eu cred că proiectul colegului nostru nu venea în contradicție cu actuala lege a cetățeniei, ci venea în completare. Tocmai de aceea - pentru că și din punct de vedere demografic, și al populației, România se află într-un regres, și din punct de vedere al natalității, negativ - eu cred că nu este rău să ne aplecăm cu foarte mare atenție asupra situației acestor români care doresc, adică o fac voluntar, fac această solicitare să devină cetățeni români. Iar actuala lege cred că este perfectibilă.

Ca principiu vă spun, stimați colegi, nu văd de ce atunci când se solicită reîntoarcerea în comisie, respectiv o reanaliză, suntem de principiu, cu o majoritate, în dezacord, adică suntem negativiști. La urma, urmei, suntem Cameră decizională. Câtă vreme pornim de la un principiu că orice act normativ este perfectibil și că interesul nostru este ca legea să fie cât mai largă, favorabilă tuturor celor pe care-i reprezentăm, haideți să fim de acord, în principiu, fiindcă în comisie se vine cu argumente în plus, și acest lucru nu face decât să valideze buna noastră credință și bunavoință în a promova acte normative și chiar corectoare atunci când este cazul, când se simte nevoia unei completări.

De aceea, eu fac apel la buna dumneavoastră credință și, ca principiu, atunci când se solicită acest lucru, indiferent din partea cui vine solicitarea, să acceptați să se întoarcă la comisie, mai ales în cazul unor proiecte în care noi suntem Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

Mai sunt intervenții la dezbateri generale la acest proiect de lege?

Domnul Vexler.

Video in format Flash/IOS

Domnul Silviu Vexler:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Am ascultat cu atenție intervenția colegului de la PMP și trebuie să fac o completare. Nu știu care sunt acele atacuri împotriva comunității românești din Voivodina. Întâmplarea face că viitoarea mea soție este din Voivodina și eu sunt de cel puțin șase ori pe an acolo, și Dumnezeu mi-e martor că a fost întotdeauna o vizită impecabilă.

Doi. S-a menționat situația statului Israel. Respectuos, comparația nu se poate face, pentru că acolo este o lege a reîntoarcerii, total diferită, pe motive religioase, și nu etnice.

Trei. Trebuie să fiu de acord cu domnul Árpád, colegul nostru de la UDMR, care se referă la faptul că există unele prevederi care sunt complet inaplicabile și a menționat foarte bine cazul cetățenilor români care au plecat în Israel, și cu această ocazie au fost obligați să renunțe la cetățenie.

Să-mi fie iertat, dar cum anume se poate face dovada că nu au acționat contrar intereselor statului român sau că nu au fost condamnați pentru genocid? De unde depui cererea, cine ți-o aprobă și în ce formă?! Dacă există un răspuns, poate, dar eu, acum, nu l-am văzut.

Vă mulțumesc frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Sistăm dezbaterile generale aici pentru acest proiect de lege.

Vă reamintesc...

Sunteți al treilea, domnule deputat, de la PMP, îmi pare rău.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Mulțumesc.

Subiectul cred că este destul de important și cel puțin declarativ și cu mici excepții și aplicații practice a fost susținut de toate guvernele României.

Cetățenii români din afara granițelor și în special cei din Republica Moldova au fost subiecte sau au făcut parte din teme majore ale României, fie că vorbim de instituțiile internaționale, fie că vorbim de relațiile bilaterale dintre România și Moldova.

Evoluția atitudinii statului român față de cetățenii Republicii Moldova este o evoluție pozitivă și din acest punct de vedere, ca primul parlamentar român care și-a deschis cabinete în Republica Moldova, în 2007, pot să vă spun că de la programarea pentru obținerea cetățeniei pe internet - și dura un minut timpul de programare, pentru că mafia pașapoartelor românești, a actelor cetățeniei din Republica Moldova funcționa, și statul român avea o imagine cât se poate de proastă în Republica Moldova. Astăzi avem consulate deschise la Bălți, la Ungheni, la Cahul, la Chișinău, avem acorduri interguvernamentale semnate de România și Republica Moldova, de sute de milioane de euro, prin care statul român și-a asumat angajamentul de a susține independența energetică, și nu numai a Republicii Moldova.

Cred că este timpul să coborâm și la nivelul problemelor cetățenilor Republicii Moldova. Acest proiect de lege respins arată, de fapt, faptul că, cel puțin punctul de vedere al Guvernului, nu este decât demagogie, pentru că acest proiect de lege putea fi completat, puteam scoate lucrurile care nu se pot aplica, dar trebuia să arătăm că există o concordanță între declarațiile noastre, ale tuturor politicienilor, și practică.

Republica Moldova nu este o țară oarecare, nu este o relație oarecare. Am evitat chiar și noi, Parlamentul, să avem grup de prietenie cu Republica Moldova, am făcut delegații permanente, orice, numai să arătăm că Moldova este altceva pentru România, iar noi nu am fost capabili nici să recunoaștem veteranii armatei române, care și-au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor. Nu am fost capabili să micșorăm taxele consulare și am făcut bani pe reîntoarcerea românilor din Moldova acasă. Toate aceste lucruri să știți că vor costa, chiar dacă la nivel de principii generale, toată lumea va lăuda și va iubi Moldova de la microfon.

Trebuie să facem lucruri clare, concrete pentru cetățenii Republicii Moldova. Foarte mulți dintre ei sunt cetățeni români și ne fac cinste. Sunt medici, sunt oameni de afaceri, sunt colegi parlamentari. Ar trebui să ne oprim o dată cu această minciună! Ori suntem capabili să facem ceva concret pentru Republica Moldova - să avem un model de minister pentru relația specială cu Republica Moldova, să integrăm toate acțiunile statului român - sau dacă nu, să închidem acest subiect. Iar votul dat acestui proiect de lege astăzi arată foarte clar cât de mică este diferența dintre discurs și minciună.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 16 iulie 2019, 7:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro