Ilie Dan Barna
Ilie Dan Barna
Ședința Camerei Deputaților din 28 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/07-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 28-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 februarie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.29 Ilie Dan Barna - declarație politică privind "Viitorul Cadru Financiar Multinațional și responsabilitatea pe care o avem în fața cetățenilor români și europeni";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ilie Dan Barna:

"Viitorul Cadru Financiar Multianual și responsabilitatea pe care o avem în fața cetățenilor români și europeni"

În cursul săptămânii trecute, am participat, în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, la Lucrările săptămânii parlamentare 2018, coorganizată de Parlamentul European și de Adunarea Națională a Republicii Bulgaria, sub auspiciile Președinției bulgare a Consiliului Uniunii Europene.

În acest context, am participat la lucrările comisiilor interparlamentare, susținând o intervenție în cadrul reuniunii Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, pe tema "Viitorul Cadru Financiar Multianual post - 2020".

Principala idee de la care am pornit și pe care o susțin și astăzi în fața dumneavoastră se referă la nevoia categorică de a aborda cu deplină responsabilitate acest subiect, nu doar în ceea ce privește viitorul exercițiu financiar, ci mai ales în legătură cu viitorul Uniunii Europene. Iar în ceea ce privește țara noastră, voi preciza încă de la început faptul că responsabilitatea viitorului Cadru Financiar Multianual apasă cu atât mai puternic în contextul Președinției române a Consiliului Uniunii Europene din 2019. Este nevoie de mai multă atenție acordată acestui subiect, în primul rând la nivelul Guvernului, care trebuie să înțeleagă că are o datorie în primul rând față de cetățenii români, dar și față de toți cetățenii europeni, în a aborda acest subiect și a face tot ce îi stă în putință, în timpul mandatului României, pentru a atinge un nivel al bugetului european și o repartizare a acestuia conform cu obiectivele, cu cerințele și cu necesitățile statelor membre și ale cetățenilor. Trebuie înțeles că un buget mai mic în cadrul viitorului Cadru Financiar Multianual înseamnă mai puțin pentru Europa, iar acest lucru este împotriva intereselor noastre și ale cetățenilor.

În același timp, trebuie avută în vedere nevoia de a nu adânci separația dintre statele membre, cu atât mai mult dacă vorbim despre state net contributoare și state net beneficiare. Datoria pe care o avem cu toții la nivel european este de a reduce discrepanțele existente și nu de a le adânci, indiferent de criteriile de diferențiere abordate, contributor și beneficiar, state membre noi și vechi, ori de diferențierile pe direcțiile Nord-Sud și Est-Vest.

În al doilea rând, am susținut la Bruxelles faptul că unitatea bugetară este esențială pentru transparența și controlul democratic al finanțelor Uniunii Europene. Avem nevoie de eforturi conjugate pentru a recâștiga încrederea cetățenilor europeni în politicile sociale și economice și în prioritățile Uniunii, dar și pentru a înțelege și reflecta, la nivelul tuturor dezbaterilor și al deciziilor luate la nivel european, situația și perspectiva fiecărui stat membru.

Credem, totodată, că astfel de eforturi sunt necesare pentru a identifica cea mai bună soluție, inclusiv în privința acoperirii deficitului în bugetul Uniunii Europene pe care îl va reprezenta ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual post-2020. În această direcție, am militat pentru identificarea unei soluții care să evite calea unor presiuni suplimentare pe statele membre, fiind de părere că cea mai bună cale o constituie identificarea de surse noi, provenite în primul rând din așa-numitele "politici de nouă generație", dintre care cred că cel mai mare potențial îl are economia digitală.

În același timp, credem că este nevoie de o simplificare a mecanismelor în cadrul viitorului Cadru Financiar Multianual, vizând, în același timp, identificarea de noi instrumente financiare pentru atragerea de noi fonduri. În acest mod, putem ajunge la diversificarea resurselor proprii ale Uniunii și a întări, în același timp, prin instrumentele Cadrului Financiar Multianual, capacitatea Uniunii de a gestiona efectele generate de amenințările emergente sau asimetrice. Putem fi și trebuie să fim mai creativi în modul în care este construit bugetul Uniunii.

Nu în ultimul rând, am subliniat un aspect de care trebuie să țină cont întreaga clasă politică din România. Trebuie să luăm în considerare faptul că de modul în care va fi construit următorul Cadru Financiar Multianual va depinde în bună măsură modul în care Uniunea Europeană va funcționa. Din acest punct de vedere, trebuie să avem grijă nu doar ce fel de cărămizi punem, ci și de fundația edificiului, ca și de atingerea unei armonii a familiei europene care să țină cont de nevoile fiecăruia și ale tuturor.

Din acest motiv, am pledat, în cadrul reuniunii la care am participat în Parlamentul European, pentru nevoia de a reflecta și prioritiza, în următorul Cadru Financiar Multianual, atât politicile aparținând "noii generații", așa cum sunt Economia Digitală sau Piața Unică Digitală, cât și politicile tradiționale, care au construit și au consolidat, prin efectele lor, edificiul european, așa cum este astăzi, și de care au beneficiat toate statele membre ale Uniunii Europene. Iar cele mai importante exemple în acest sens le constituie Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, pe care trebuie să le menținem în inima Proiectului european și după 2020.

Toate cele precizate anterior constituie un motiv suficient nu doar pentru a înțelege ceea ce reprezintă și cât este de important Cadrul Financiar Multianual pentru viitorul Uniunii și pentru viitorul României în Uniunea Europeană, dar și pentru a înțelege responsabilitatea pe care o avem, la nivelul instituțiilor centrale ale statului român, față de construirea acestui viitor în interesul cetățenilor europeni și, implicit, al cetățenilor români. De viitorul Uniunii depinde în bună măsură viitorul nostru.

Închei, în această idee, prin a transmite încă o dată Guvernului României faptul că are o datorie multiplă astăzi, aceea față de cetățenii și față de statul român, precum și aceea față de societatea și cetățenii europeni, cu atât mai mult cu cât în 2019 vom prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene într-un moment cheie, inclusiv din punctul de vedere al viitorului exercițiu financiar.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 8:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro