Anton Anton
Anton Anton
Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.80/22-05-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 14-05-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2018

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Anton Anton

4. Dezbateri politice, cu participarea domnului Anton Anton, ministrul energiei, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema "Starea Sistemului Energetic Național - Raport al Ministrului Energiei".

Domnul Anton Anton (ministrul energiei):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mulțumesc, în primul rând, pentru invitația de a participa, în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterea privind starea Sistemului Energetic Național, dezbatere, după părerea mea, extrem de utilă, mai ales în momentul acesta, al reașezării politicilor energetice la nivel mondial și european.

România este parte a procesului de creare și dezvoltare a Uniunii Energetice, alături de celelalte state europene, și își propune să fie:

a) un pol regional de securitate energetică și nu doar o piață de desfacere;

b) un nod al rutelor de transport care unește Uniunea Europeană de spațiul învecinat;

și c) un producător eficient și competitiv de energie și gaze în Europa.

De la ce plecăm? De la un mix energetic care este de departe diferențiator puternic al României în Europa. Avem o țară plină de resurse. România este printre puținele țări din rândul statelor europene care pot vorbi de diversitatea resurselor.

Cu aceste resurse și cu capacitățile de producție pe care le avem astăzi la dispoziție ne asigurăm întregul consum de energie electrică și, în plus, reușim să exportăm energie în regiune.

Vă dau un exemplu. În iarna aceasta, maximul de consum a fost de 9.000 MW și noi am produs, în momentul acela, 11.000 MW, România păstrându-și rolul de exportator net, chiar și în condițiile de cerere de iarnă grea, ceea ce înseamnă că România este un pol de siguranță energetică.

Azi avem toate condițiile pentru a deveni exportator. Avem rezerve importante descoperite în ultimii ani - Marea Neagră, Caragele. Din punct de vedere geografic, România ocupă o zonă a Uniunii Europene prin care ar putea să se desfășoare multe rute de transport. Și, în acest sens, am promovat Proiectul BRUA și traseul acestei magistrale ne avantajează.

Trebuie să facem eforturi pentru ca această conductă nu doar să treacă prin România, ci să genereze profit pentru România.

Dragi colegi,

Sistemul energetic românesc, astăzi, este capabil să asigure, după cum am spus, securitate energetică pentru noi, populația țării, pentru consumatorii noștri industriali, dar și pentru statele din regiune.

Nu avem voie să fim timizi. Avem resurse și trebuie să avem curaj.

Viziunea strategiei energetice în curs de finalizare este de a crește sectorul energetic în termeni de sustenabilitate, iar creșterea sectorului energetic înseamnă construirea de noi capacități, modernizarea capacităților existente în ceea ce privește producția, transportul și distribuția energiei, cu alte cuvinte, investiții.

În acest sens, haideți să plecăm de la niște cifre.

În anul 2016, Hidroelectrica era în insolvență; Complexul Energetic Oltenia înregistra pierderi de circa 1,9 miliarde de lei; Complexul Energetic Hunedoara era tot în insolvență; ELCEN era tot în insolvență și ciclul nuclear integrat era blocat de Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, era într-o situație critică.

Și acum să ne uităm la cum au evoluat lucrurile.

Complexul Energetic Oltenia a înregistrat pentru prima oară un profit, anul trecut, de când funcționează ea - circa 200 de milioane de lei; Hidroelectrica a avut un profit de 1,6 miliarde; Nuclearelectrica - de 340 de milioane; ELCEN, deși este în continuare în insolvență, a avut un profit de 45 de milioane.

Și mai sunt încă situații pe care nu am reușit să le rezolvăm de tot, la care lucrăm, și anume la CEH și la CNU.

Cât despre investiții, Complexul Oltenia a investit în 2017 cea mai mare sumă de la înființarea sa, jumătate de miliard. Pentru 2018, compania și-a propus investiții de 800 de milioane.

Romgaz a investit, în 2017, 800 de milioane, aproape dublu față de 2016, iar pentru 2018 a programat dublu, 1,6 miliarde de lei, din care 400 de milioane au fost deja investite.

La Nuclearelectrica, investițiile propuse în acest an se ridică la 254 de milioane, dublu față de 131 de milioane, în 2016.

Hidroelectrica a investit 45 de milioane de euro, iar în 2017 - 65 de milioane de euro. Pentru 2018, compania a bugetat investiții de 110 milioane de euro.

Dincolo de aceste cifre, suntem în plin proces de construire a cadrului normativ pentru implementarea unor soluții care să ne permită să stocăm electricitate și anume, Tarnița-Lăpuștești.

Gândiți-vă la faptul că energiile regenerabile au schimbat profund fața sistemului românesc. Avem 4.500 MW instalați în energie verde și de care uneori nu putem să beneficiem, pentru că avem acest handicap, nu avem unde să le acumulăm.

În final, reafirm faptul că sistemul energetic românesc este solid și viabil, chiar dacă are vulnerabilitățile sale, și acest lucru este confirmat de Indicele global de performanță energetică a Forumului Economic Mondial, România fiind clasată pe poziția 24 din 127 de țări, după o analiză de 18 indicatori care acoperă 3 domenii cheie: creșterea economică și dezvoltarea, impactul asupra mediului și accesul la energie și securitate.

Vă mulțumesc.

  ................................................

Domnul Anton Anton:

Vă mulțumesc frumos.

Vreau să vă spun că am ascultat cu atenție și cred că am avut un câștig în urma acestor dezbateri. Am primit cu deschidere remarcile dumneavoastră, chiar dacă unele au fost mai degrabă motivate politic și mai puțin orientate spre soluții concrete pentru problemele sistemului național.

Acum încerc să vă răspund la întrebări, pentru că le-am sintetizat.

Despre Legea offshore nu vă mai spun nimic, pentru că a spus colegul meu Gerea corect ceea ce a spus.

Tot așa, cum discut despre O.G. nr. 64, este în Parlament. Dumneavoastră sunteți parlamentari. Vă rog frumos, faceți-o mai repede!

Deci rugămintea mea este... interesul meu și ministerul sprijină extraordinar de mult, prin toate mijloacele. Mi se pare o urâtă dezinformare să vii să spui că s-a trimis o adresă care desființează Legea offshore. Astea-s povești!

Cred că am fost suficient de clar cu investițiile și am dat cifre suficient de... E adevărat, le-am spus mai repede, dar suficient de clare, care să arate că investițiile companiilor naționale sunt pe drumul cel bun și că sunt din ce în ce mai mari, aproape duble, în fiecare an.

Cred că atunci când am spus că strategia energetică va fi gata în 2018 am spus responsabil acest lucru. 2018 nu este nici la jumătate. Deci am tot timpul pentru a termina strategia energetică. Și strategia energetică este în lucru.

Și vreau să vă asigur că acea strategie pe care am găsit-o nu a fost aruncată la coș. Este utilizată. Și este utilizată chiar ca un schelet important pe baza căruia se construiește noua strategie.

Au fost câteva elemente care au fost ușor eronate și pe care le-am dres cu ajutorul tuturor companiilor din țară și al tuturor specialiștilor care au vrut să lucreze la strategie și care vor să lucreze.

Cred, domnule deputat, că prosumerii au o problemă în România. Într-adevăr, avem o problemă - nu știm cum să introducem energia electrică pe care o producem în sistemul național. Și lucrăm la ea foarte intens, împreună cu Ministerul de Finanțe, pentru că problema este mai repede financiară și mai puțin tehnică.

Și, în fine, vreau să vă spun că BRUA este o conducă foarte importantă, dar care înseamnă Bulgaria - România - Ungaria - Austria.

România, partea ei de proiect, a început-o. Și dacă n-ați sesizat că s-a început această acțiune și că au început săpăturile și așezarea conductelor, îmi pare rău, a început această acțiune. Deci BRUA este în termen.

România își va îndeplini promisiunile în termen, pentru că România are un interes extraordinar în această conductă, care este, va fi și va constitui o parte importantă a scheletului major al sistemului de transport al gazelor naturale în România.

Am fost acuzat că am citit.

Îmi pare rău, sunt profesor universitar și mi-e rușine să îi încurc pe interlocutori. M-am pregătit. Și m-am pregătit să vorbesc exact timpul alocat, 5 minute. Dacă ați observat, am vorbit exact 5 minute.

Și vreau să vă spun că îmi pare rău de doamna Prună că a fost lăsată de colegii ei singură să se bată cu acest... să intervină de 3 ori. Eu m-aș fi așteptat ca și alți colegi de la USR să vină și să intervină în acest subiect extrem de important pe care îl avem de discutat cu toții.

Cam acestea sunt răspunsurile mele la întrebările dumneavoastră.

Și rămân deschis la orice fel de discuții aplicate pe tema sistemului național de energie.

Cred că nu este suficient de bună conlucrarea... adică nu că nu e suficient, mi-aș dori ca această conlucrare între Parlament și Guvern să fie mai intensă, mai bună.

Noi avem discuții și suntem prezenți permanent la comisie, dar cred că poate niște discuții mai ample n-ar fi stricat și ar fi clarificat lucrurile, fără să fie nevoie să venim și să... mă rog, să ne fundamentăm vorbele, o parte, pe neadevăruri.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 14 noiembrie 2019, 19:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro