Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 iulie 2018 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.117/17-07-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 05-07-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 iulie 2018 (sesiune extraordinară)

  Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.  

Ședința a început la ora 10,08.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi.

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința noastră de plen.

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința de plen!

Domnule Dobre, vă rog frumos.

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 114 deputați.

Programul de lucru - până la ora 13,00 dezbateri asupra ordinii de zi; la ora 13,00 - vot final. Deci, în aceste condiții, rog liderii de grup să-și informeze colegii că la ora 13,00 avem vot final asupra proiectelor care vor fi adoptate până la acel moment.

Domnul Suciu și apoi domnul Bălănescu...

Domnule Bălănescu, aveți o intervenție pe procedură?

Păi, v-ați înscris.

Domnule Suciu, vă rog.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața tuturor!

Vreau să supun atenției și ulterior votului dumneavoastră câteva modificări asupra ordinii de zi.

Vă rog să fiți de acord să introducem pe ordinea de zi următoarele proiecte de lege, și anume: PL-x 317/2018 să figureze pe poziția 2 a ordinii de zi...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Puțină liniște, domnule deputat!

Dacă aveți intervenții, vă dau cuvântul, nu este o problemă.

Vă rog, continuați, domnule Suciu, și apoi supun votului.

Vă rog.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci PL-x 317/2018 să fie pe ordinea de zi, după Reexaminarea Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2017, adică pe poziția 3.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

PL-x 12/2017 să fie pe poziția 4, în continuare...

PL-x 350/2017 să fie pe poziția 5.

PL-x 376/2016 să fie pe poziția 6.

PL-x 567/2008 pe poziția 7.

PL-x 407/2018 să fie pe poziția următoare, cred că poziția 8.

Și, de asemenea, PL-x 369/2018 - Proiectul de Lege privind Codul administrativ să figureze pe poziția 10.

Vă mulțumesc și vă rog să supuneți votului.

 
   

Domnul Florin Iordache:

OK. Supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi.

Să înceapă votul.

 
   

79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 11 abțineri. Proiectul ordinii de zi a fost adoptat.

Alte intervenții dacă sunt din partea...?

Domnul Márton Árpád.

Vă rog, domnule coleg.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că propunerile pe care tocmai le-a votat plenul nu figurau pe ordinea de zi, nu avem cum să le accesăm.

Deci, v-aș ruga să faceți demersurile pentru ca, înainte de începerea dezbaterilor pe aceste teme, să se reactualizeze măcar forma electronică a ordinii de zi, să știm despre ce vorbim.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Fără îndoială!

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da!

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bineînțeles, domnule Árpád, în urma votului plenului, stafful, în câteva momente, va actualiza ordinea de zi, potrivit votului pe care plenul Camerei Deputaților l-a dat pe proiectele care tocmai au fost aprobate.

Alte intervenții dacă sunt?

Dacă nu sunt...

 
Reexaminarea Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică - S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome Editura Didactică și Pedagogică prin transformare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.249 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.456 din 31 mai 2018 (PL-x 600/2017/2018). (rămasă pentru votul final)  

2. Primul punct este reexaminarea Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică - S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică și Pedagogică" prin transformare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 249 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 31 mai 2018 - PL-x 600/2017/2018; procedură de urgență

Guvernul?

Vă rog.

Domnul secretar de stat, domnul Petru Andea.

   

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educației Naționale):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 249 din 19 aprilie anul curent, a declarat neconstituțională Ordonanța nr. 76/2017 a Guvernului referitoare la înființarea ca societate pe acțiuni a Editurii Didactice și Pedagogice.

Vreau să spun că motivația Curții Constituționale constă în aceea că nu prin ordonanță de urgență, ci prin hotărâre a Guvernului trebuia adoptată o astfel de măsură.

Cum deciziile Curții Constituționale se aplică, nu se discută, desigur că Guvernul acceptă și aplică Decizia Curții Constituționale, ceea ce vă rugăm și pe dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Romanescu, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Cristinel Romanescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Prin această ordonanță de urgență, Guvernul a spus că editarea manualelor se va face prin Editura Didactică și Pedagogică, fără licitații publice, fără competiție și fără transparența cheltuirii banilor publici.

PNL a avertizat că statul girează monopolul pe piața manualelor școlare. PSD a dorit ca operațiunea editării centralizate a manualelor să se desfășoare departe de ochii lumii, netransparent, în limita legalității și cu un singur scop, să pună mâna pe o industrie de circa 15 milioane de euro.

PNL a contestat această ordonanță la CCR și a avut câștig de cauză.

Curtea Constituțională a hotărât că reorganizarea unei Regii în Societate se face prin Hotărâre a Guvernului, nu prin OUG.

Ministerul Educației Naționale a decis să ia contractele câștigate în anii trecuți și să le atribuie, din pix, clientelei de partid. Practic, aici se vede unicul scop, de a pune mâna pe banii publici.

Așadar, CCR a decis că OUG, care transformă Editura Didactică și Pedagogică din Regie autonomă în Societate pe acțiuni, este neconstituțională.

Ministerul nu avea dreptul și nici puterea să încheie un contract direct cu o regie autonomă.

Zilele trecute, Executivul a aprobat o nouă ordonanță de urgență, care modifică Legea unităților economice, pentru a prevedea că regiile autonome se pot transforma în societăți comerciale prin hotărâre a Guvernului. Și aici ați inițiat un act care reglementează domeniul economic de Ministerul Educației Naționale, și nu de Ministerul Economiei.

Realitatea este următoarea. Ministerul Educației Naționale nu a fost vreodată interesat să rezolve problema editării manualelor, iar acum ne împinge către monopol de stat pentru editarea manualelor. Într-un final, se va vedea că, editate centralizat, manualele nu vor fi nici mai ieftine și nici superioare calitativ, și nici nu vor ajunge la timp în școli.

PNL va vota pentru respingerea acestei ordonanțe.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Numai puțin.

Din partea Grupului USR, doamna deputat Iurișniți.

Vă rog.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, această ordonanță de urgență nu-și mai are locul. Orice lege neconstituțională trebuie să iasă din circuitul legislativ, până la urmă.

În contextul declarării neconstituționale a Legii de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 76/2017, despre care vorbim, USR a sesizat Curtea Constituțională, și sesizarea de neconstituționalitate din partea USR a fost acceptată, așa cum a fost acceptată și cea din partea colegilor noștri de la PNL.

Așa cum spuneam, această ordonanță, ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică și Pedagogică", prin transformare, Ministerul Educației Naționale totuși a atribuit Editurii Didactice și Pedagogice un contract de 24 de milioane de lei.

Dacă în aceste zile coaliția de la guvernare se joacă de-a ordonanțele în justiție, joaca de-a ordonanțele continuă și în educație. Uite ordonanța, pleacă ordonanța. Vine ordonanța, pleacă ordonanța. Este un joc, cum să spunem, fără nicio responsabilitate!

Neconstituționalitatea procesului de înființare a editurii unice este întemeiată de faptul că Guvernul nu a respectat procedura legală de înființare a unei regii autonome, fapt care a atras după sine, stoparea unui întreg proces de reorganizare.

Conștient de eroarea de drept în care se află și de imposibilitatea de a găsi soluții juridice eficiente, Ministerul a ales să nu respecte Decizia CCR și să semneze totuși un contract de 24 de milioane de lei, cu o entitate care nu există, stimați colegi. Acest lucru indică foarte clar faptul că la momentul actual discursul dublu al coaliției de la guvernare, dar și lipsa de încredere pe care Curtea Constituțională a generat-o prin asumarea unor decizii politice, a eliminat orice formă de respect și supunere cu privire la ordinea constituțională și a statului de drept.

Într-adevăr, mai este de spus și un alt lucru. Manualele au începu să plece în teritoriu. Deja sunt trimise, de Editura Didactică și Pedagogică, în teritoriu, 148.277 de manuale de geografie. Deci Editura Didactică și Pedagogică și-a desfășurat activitatea de realizare a manualelor, în contextul în care nu era legalitate a acestui proces.

Sunt foarte multe lucruri nelegale. Ele continuă și se pare că ne jucăm de-a justiția.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamnă deputat.

Nu dumneavoastră.

Voiam colega de învățământ să prezinte raportul.

Asta era problema!

Era lângă mine doamna deputat și a plecat.

Vă rog frumos.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități au primit, în fond, Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2017 privind înființarea Societății "Editura Didactică și Pedagogică - S.A.", ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică și Pedagogică", prin transformare, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale.

Legea are ca obiect de reglementare înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică - S.A., ca urmare a reorganizării Regiei respective, prin transformarea acesteia. Editura Didactică și Pedagogică trece din coordonarea în subordonarea Ministerului Educației Naționale.

Curtea Constituțională a reținut că sunt formulate două categorii de critici de neconstituționalitate, de tip extrinsec, respectiv cele care privesc competența Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență referitoare la reorganizarea, prin transformare a unei regii autonome în societate pe acțiuni, precum și cele care privesc condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență.

Curtea a stabilit că există competența Guvernului, în calitate de legiuitor delegat, de a emite ordonanțe de urgență, dar, în același timp, a arătat că în acest context nu exista competența, întrucât ar fi trebuit, la un alt nivel de reglementare, să se realizeze acest demers legislativ.

În consecință, obiect al ordonanțelor de urgență îl pot forma numai acele relații sociale care sunt susceptibile, la rândul lor, să fie reglementate prin lege.

Având în vedere cele expuse anterior, Curtea a constatat că înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică - S.A., ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică și Pedagogică", prin transformare, dă expresie unei operațiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definiție, unui singur caz expres determinat, creând o societate cu un singur acționar, supusă regulilor prevăzute de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Sunt foarte multe detalii care se regăsesc în raport. Ideea este că un asemenea timp de reglementare se poate realiza la nivel de hotărâre a Guvernului, deci printr-un act administrativ individual.

În acest sens, constatând că există neconstituționalități de ordin extrinsec, nu mai aveau sens explorările celor referitoare la conținut.

În acest sens, Curtea constată că ordonanța de urgență respectivă preia în mod corespunzător viciile de neconstituționalitate ale ordonanței de urgență.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

La nivelul Senatului, legea a fost aprobată.

În comisiile noastre reunite, legea a fost aprobată cu 32 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri.

Se propune plenului Camerei Deputaților adoptarea legii în forma de la Senat, deci de respingere a ordonanței de urgență.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, și nefiind amendamente, rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză (PL-x 317/2018). (rămas pentru votul final)  

Următorul proiect de lege.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză - PL-x 317/2018; lege organică; procedură de urgență

Vă rog, doamnă secretar de stat.

   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

În esență, prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se vizează schimbarea Comisiei Naționale de Prognoză în Comisia Națională de Strategie și Prognoză, ca urmare a dezvoltării componentei strategice și de viziune și prognoză, pe termen lung, a instituției.

De asemenea, se stabilește faptul că această comisie se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Secretariatului General al Guvernului, sub coordonarea prim-ministrului.

Totodată, se stabilesc principalele funcții pe care trebuie să le îndeplinească instituția.

Față de cele prezentate, vă rugăm să acordați un vot favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei economice?

Vă rog, prezentați raportul.

 
   

Domnul Florin-Dan Tripa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză, transmis cu adresa nr. PL-x 317 din 16 mai 2018, înregistrată sub nr. 4c-1/206 din 17 mai 2018.

Senatul a adoptat în data de 14 mai 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil, cu amendamente admise.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus pe parcursul mai multor ședințe, dezbaterile finalizându-se în ședința din 19 iunie 2018. Din totalul de 19 membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au participat la dezbateri toți deputații.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - două voturi împotrivă și o abținere - să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Prognoză, cu amendamentele admise, care sunt redate în Anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale.

Grupul PNL.

Domnul Andrei Gheorghe.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule Iordache.

Doamne ferește... Dumnezeu să-l ierte! Nu asta era discuția, domnule Pambuccian.

În primul rând, Grupul PNL consideră că...

Dar mă numesc și Andrei... nu a greșit pe fondul problemei...

Grupul PNL consideră că acest act normativ nu vine decât să extindă, pe undeva, atribuțiile acestei Comisii Naționale de Prognoză, și mai nou de strategie, în detrimentul Guvernului.

Strategia macroeconomică, în mod normal, în cazul oricărei guvernări responsabile, ține de politica guvernamentală. Eu, personal, mi-aș dori chiar mai mult de atât, ca acest Minister al Economiei, condus de domnul Dănuț Andrușcă, pe care nu-l văd, din păcate, în sală, să fie cel care să gândească strategia macroeconomică de dezvoltare a României, pe termen mediu și lung.

Dar mai sunt câteva aspecte.

Această Comisie de Prognoză va avea atribuții în domeniul Parteneriatului public-privat, în domeniul investițiilor publice, în domeniul investițiilor strategice, în domeniul analizării unor documente normative și a unor acte pe care Guvernul dorește să le implementeze în virtutea strategiei și a politicii guvernamentale în sectorul economic.

Așadar, poate să devină și o pârghie birocratică, o pârghie de cenzură.

Dar, de asemenea, este și o formă prin care unii miniștri se pot deroba de anumite responsabilități, aruncându-le în brațele acestei Comisii Naționale de Prognoză și mai nou de strategie.

Noi credem că strategia ține de politica responsabilă a Guvernului.

De asemenea, mai este și acel aspect - se mai înființează o serie de locuri în această structură guvernamentală. Sinecurismul, la noi în țară, știți și dumneavoastră, are o tradiție lungă, dar nu despre el vom vorbi astăzi.

Eu cred că totuși această Comisie de Prognoză ar trebui să rămână doar de prognoză, și nu una de macroeconomie, și nu una care să vizeze de fapt felul în care este pus în aplicare și mai ales liniile coordonatoare ale Programului - atenție! - politic de guvernare, pe care executivul are datoria de a-l pune în aplicare.

Așadar, noi vom vota împotriva acestei extinderi a atribuțiilor Comisiei Naționale de Prognoză și credem că Guvernul, atunci când ia o decizie, trebuie să și-o asume. Și nu, nu mai este nevoie permanent să inventăm, să înființăm noi frâne birocratice, noi instituții de cenzură și alte instituții care pur și simplu să se interpună în relația pe care Guvernul o poate avea atât cu organele administrației publice centrale și locale, atât cu ceea ce înseamnă mediul privat și mediul de afaceri, cât și cu cetățeanul român, până la urmă.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg.

Grupul USR.

Domnul deputat Botez Mihai-Cătălin.

 
   

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prin această inițiativă legislativă nu facem decât să premiem cu venituri și personal angajat o entitate care nu a demonstrat până acum că poate și vrea să facă mai mult.

Noi ne vom opune acestei inițiative legislative. USR va vota împotrivă. Și vă îndemnăm și pe dumneavoastră să faceți la fel! (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Dacă nu mai sunt alte intervenții, mergem la raport.

Avem 31 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

La articolul unic dacă sunt intervenții? Nu.

De la 3 până la 15 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 16 la 31 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; are caracter organic.

 
Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 63 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.201 din 6 martie 2018 (PL-x 12/2017/2018). (rămasă pentru votul final)  

4. Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 63 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 6 martie 2018 - PL-x 12/2017/2018; caracter organic; procedură de urgență

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat, Petru Andea.

   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum s-a arătat, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 63 din 13 februarie anul curent, a declarat neconstituțională o parte dintre prevederile Ordonanței de urgență, precum și Legea de aprobare a acestei ordonanțe, în ansamblul său.

Comisiile de specialitate din camera Deputaților - mă refer la Comisia pentru muncă, Comisia juridică și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au pus de acord prevederile din Legea de aprobare a ordonanței cu ceea ce a cerut Curtea Constituțională.

În consecință, Guvernul susține raportul comun care a fost prezentat și consideră extrem de important ca această ordonanță să fie aprobată, întrucât, așa cum s-a spus, reglementează domenii întinse din ceea ce înseamnă învățământ, cercetare, formare profesională a adulților și sănătate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Raportul? Cine prezintă? Comisia pentru muncă, Comisia juridică sau Comisia pentru învățământ? Cine prezintă raportul?

Domnul Dunava?

Mă ascultă cineva?

Cine prezintă raportul la reexaminarea legii?

Poftim raportul!

Cine prezintă raportul?

 
   

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, prin adresa nr. PL-x 12/2017/2018 din 12 martie 2018, cu reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 63 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 6 martie 2018.

În urma dezbaterilor, s-a emis un raport de adoptare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Avem 40 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

De la 2 la 20 dacă sunt intervenții?

Mergem pe raportul cu amendamente admise.

De la 21 la 40 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; caracter organic.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente (PL-x 376/2016). (rămas pentru votul final)  

6. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente; PL-x 376/2016; caracter ordinar.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Inițiatorii de la PNL, în general. Nu doresc. Bun.

Domnul Roman prezintă raportul Comisiilor comune - juridică și pentru administrație.

Domnul președinte Florin-Claudiu Roman, raport comun. Vă rog.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este un raport comun suplimentar asupra proiectului de lege amintit.

În ședința plenului Camerei Deputaților din 18 aprilie 2018, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, s-a hotărât retrimiterea proiectului la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și la Comisia juridică.

Pentru această inițiativă legislativă s-a întocmit raportul comun, prin care s-a propus adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Conform dispozițiilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susține adoptarea acestui proiect de lege, sub rezerva însușirii unor amendamente.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, în scopul deblocării procedurilor de consolidare a clădirilor care prezintă risc seismic.

Membrii Comisiei juridice au examinat inițiativa legislativă, la fel ca și cei de la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport comun suplimentar de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise și cu amendamentele respinse, cuprinse în Anexele nr. 1 și nr.2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vreți să interveniți și la dezbateri generale? Vă rog frumos.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Așa cum ați spus dumneavoastră, este un proiect al Partidului Național Liberal. Dar nu acesta este cel mai important lucru. Este important că după 7 ani, un proiect care era, practic, blocat la nivelul celor două comisii, reușește să ajungă la votul final.

Înainte de a ajunge la votul final, la nivelul Comisiei pentru administrație, un colectiv de lucru a muncit foarte mult pe acest proiect și vreau să le mulțumesc colegilor din Comisia pentru administrație care au lucrat cu seriozitate și care au făcut parte din acest grup de lucru.

Sunt încă nemulțumiri, nu se rezolvă toate problemele, dar, din punctul nostru de vedere, este un pas înainte și evident că nu putem, la ora actuală, din punct de vedere financiar, să cuprindem în inventariere chiar toate clădirile expuse la riscul seismic, dar este un pas important înainte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu mai sunt.

Vă mulțumesc.

Deci avem 31 de amendamente admise și 17 respinse. Când ajung la amendamentele respinse, dacă colegii vor să le susțină...

Mergem pe anexa cu amendamentele admise.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu sunt.

La art. 1. Mergem pe anexa cu amendamente... (Vociferări.) Nu, este cu românii de pretutindeni. Este doamna ministru aici. Următorul este. Uitați, a venit doamna Natalia Intotero.

Haideți să ne focusăm pe acest proiect de lege.

Repet. De la 1 la 10, pe amendamente admise, dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

De la 11 la 20 dacă aveți intervenții? Nu.

De la 21 la 31 dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Au fost adoptate. Caracter ordinar.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (PL-x 350/2017). (rămas pentru votul final)  

Și ultimul proiect, înainte de Codul administrativ.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni; caracter ordinar; PL-x 350/2017.

Doamna ministru Natalia Intotero.

Vă rog, doamnă ministru.

La restul nu mai avem rapoarte, stimați colegi, să știți.

   

Doamna Natalia-Elena Intotero (ministrul pentru românii de pretutindeni):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne,

Stimați domni parlamentari,

Inițierea acestui proiect de lege este motivată de necesitatea armonizării dispozițiilor legale în domeniul românilor de pretutindeni cu situația actuală existentă în comunitățile românești și de dorința de eficientizare a activității Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Prin inițierea acestui act normativ se aduc mai multe modificări, între care aș aminti: Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va detașa personal care va îndeplini în serviciul exterior al MAE atribuțiile gradului diplomatic de atașat pentru comunitățile românești din străinătate.

De asemenea, se vor acorda burse de studiu, în vederea aprofundării cunoștințelor de limbă română și pentru afirmarea identității.

În contextul menționat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni își va consolida rolul important, ca partener pentru orice asociație sau organizație care propune proiecte sau poate aduce rezultate concrete pentru comunitățile românești din afara granițelor.

Vreau să le mulțumesc tuturor colegilor parlamentari din comisiile de specialitate pentru implicarea în realizarea acestor modificări foarte importante pentru comunitățile de români din afara granițelor.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă ministru.

Avem raport comun - Comisia pentru buget și Comisia pentru comunitățile din afara granițelor.

Comisia pentru buget, vă rog, prezentați raportul.

 
   

Domnul Vasile Cocoș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare afirmarea și promovarea identității culturale, lingvistice și religioase a comunităților românești; facilitarea procesului de reintegrare a cetățenilor români cu reședința în străinătate, care se reîntorc în țară; extinderea ariei de acordare a unor drepturi românilor din afara granițelor țării.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere, raportul comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale.

Grupul USR, domnul Dobrovie.

Se pregătește domnul Codreanu.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ar fi putut să fie o inițiativă bună această lege atât de necesară, de susținere a românilor de pretutindeni. Este, practic, legea-cadru care reglementează finanțarea și sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Din păcate, însă, sunt anumite lucruri bune și sunt anumite lucruri mult mai puțin bune.

Unul dintre lucrurile deloc bune este înființarea unei noi agenții, o agenție despre care nu ni se explică ce rol are, ce va face concret, de unde vor veni resursele, de ce este, practic, paralelă cu ministerul, având cam aceleași funcții. Se numește Agenția pentru Cercetare, Strategie și Sprijin pentru Diaspora. Aceasta va funcționa în cadrul MRP, în subordinea MRP, dar până în momentul de față, dacă tot vorbim despre strategie și cercetare, nu avem nici până acum o mapare a comunităților de români din afara granițelor. Nu știm câți români sunt efectiv în afara granițelor. Avem un studiu OECD care încă nu a fost făcut public și nu știm efectiv câți români sunt în afara granițelor.

Deci despre ce strategii vorbim, despre ce studii vorbim?

Mai mult decât atât, constat faptul că în această lege discutăm din nou despre Congresul Românilor de Pretutindeni și Consiliul Românilor de Pretutindeni.

Așa cum am avertizat, aceste consilii și congrese nu se vor organiza nici anul acesta - nu s-au organizat nici anul trecut. De ce? Pentru că metodologia privind organizarea acestor organisme a fost redactată defectuos de către PSD și PMP.

Ca urmare, nici în acest an, probabil, nu vom avea un congres al românilor de pretutindeni și acest for nu va avea un rol serios în ceea ce înseamnă reprezentarea diasporei.

Revenind la lege. Nu ne dorim noi paralelisme. Deja avem o problemă cu paralelismele - centre comunitare, centre de informare, centre culturale sau ICR-urile. Acum avem paralelisme între această agenție, pentru strategie și sprijin pentru diaspora și MRP.

Nu se justifică această agenție, nu am primit nicio explicație de ce este ea necesară, de ce vor fi finanțate noi salarii și noi posturi pentru o agenție care nu are clar stabilite niște obiective cuantificabile. Mai mult decât atât, nu se precizează niciun buget. Astfel încât, am solicitat, am propus, ca amendament, ca această agenție să nu fie înființată. Voi susține amendamentele respinse.

Doar atât mai vreau să spun. Chiar dacă unele amendamente au fost acceptate și putea să fie o lege bună, din păcate s-au strecurat și lucruri pe care nu le putem accepta.

Ca urmare, USR se va abține la acest vot.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg.

Domnul Codreanu.

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Este un proiect de lege extrem de important, și pentru noi, ca stat român, și pentru românii din afara granițelor țării.

A fost un proiect pe care l-am discutat aproape un an în Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, pentru că au existat foarte multe amendamente care au venit din partea colegilor, care au venit din partea organizațiilor nonguvernamentale din afara granițelor, care îi reprezintă pe etnicii români și pe cetățenii români, și concluzia este una simplă: nimic nu este perfect. Sigur, sunt lucruri care sunt perfectibile, sunt lucruri care pot fi îmbunătățite, drept dovadă voi da citire unor amendamente care au fost respinse în cele două comisii. Cu toate acestea, după lungile dezbateri pe care le-am avut în comisie, în ambele comisii am ajuns la un numitor comun.

Vreau să le mulțumesc colegilor din Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, colegilor de la Comisia pentru buget, finanțe, reprezentanților Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și să exprim o satisfacție că reușim în această sesiune extraordinară să facem un pas înainte, într-o relație bună pe care s-o avem cu românii din afara granițelor țării, care va culmina, sper eu, săptămâna viitoare, cu un nou proiect de lege, cel privind instituirea centrelor comunitare în afara României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PNL, domnul Andrei Gheorghe.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și pentru noi, pentru Partidul Național Liberal, problema românilor din afara granițelor prezintă un rol extrem de important. Evident, Guvernul are datoria de a-i susține, prin toate eforturile posibile, și aici este nevoie de o politică conjugată între putere și opoziție, în ceea ce privește aspectul apărării drepturilor românilor din afara granițelor și mai ales a păstrării identității românești.

Cred că ar trebui ca noi, toți, cei care reprezentăm aici România, ținând cont că acești români din afara granițelor sunt parte integrantă a națiunii române, să renunțăm la abordările electoraliste, în raport cu românii din afara granițelor, și să avem o strategie pe termen lung care să permită cuplarea lor la viața socială, economică, culturală a României și, de ce nu, atragerea lor către România, mai ales ținând cont că ne confruntăm și cu o criză a forței de muncă, ținând cont de provocările cu care se confruntă minoritățile românești din afara granițelor.

Și aici profit de prezența doamnei ministru și chiar aș dori să o întreb cum i se pare dumneaei că se comportă statul vecin, Ucraina, cu românii din regiunea Cernăuți și de pe teritoriul Ucrainei. Să ne spună și nouă cum vede Domnia Sa abuzurile la care sunt supuși românii și ce părere are despre recentul scandal de la Cernăuți, cu centrul românesc "Eudoxiu Hurmuzachi" și cu intervențiile în forță ale autorităților ucrainene? Eu cred că astfel de chestiuni ar trebui să joace un rol esențial atât pe agenda Ministerului Afacerilor Externe, cât și a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Și cred că avem nevoie de mai multă fermitate, dar și de pragmatism, în ceea ce înseamnă apărarea drepturilor românilor din afara granițelor și protejarea intereselor lor și a acestor elemente de identitate fundamentală pe care noi, românii de aici, de la București și din teritoriul național al României, avem obligația să le protejăm, să le apărăm și să le întărim.

Eu, sincer, chiar vă rog ca ministerul dumneavoastră să facă mai mult pentru apărarea acestor români și să nu mai permită înjosirea, umilirea, batjocorirea românilor autohtoni din nordul Bucovinei sau din alte părți. Sunt lucruri care mi se par total de netolerat și stau și mă întreb: alte state, din zona noastră, dacă ar fi pățit astfel de situații, astfel de forme de represiune, cum ar fi reacționat și care ar fi fost punctele lor de vedere? Pe undeva, mi se pare că lipsesc acea fermitate și acea demnitate care ar fi foarte necesare în tratarea problemei românilor din afara granițelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Varujan Pambuccian, vă rog.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ca întotdeauna, Grupul parlamentar al minorităților naționale sprijină sau este coautor al unor asemenea inițiative.

Noi considerăm că ar trebui să ajungem măcar la nivelul în care România interbelică sprijinea comunitățile românești din afara granițelor. Și, când spun lucrul acesta, mă gândesc la o perioadă în care România construia școli, ridica biserici pentru românii care locuiau în afara granițelor ei și se învrednicea ca limba și identitatea națională a acestor oameni să nu se piardă.

Antevorbitorul meu făcea vorbire despre lucruri incalificabile care s-au petrecut la Centrul "Eudoxiu Hurmuzachi". Am fost și eu, îi cunosc pe românii din Bucovina foarte bine și, într-adevăr, ar fi trebuit să existe o reacție din partea României la toate lucrurile acestea care s-au petrecut, o reacție fermă, mai ales că aici vorbim de păstrarea identității naționale a unor comunități care nu sunt minorități naționale doar, ci sunt populații autohtone, în locurile pe care le locuiesc.

Repet, vom sprijini ferm inițiativa aceasta, în totalitatea grupului nostru, și sperăm să avem parte de cât mai multe asemenea inițiative pentru românii din afara granițelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și ultimul vorbitor, Grupul PSD, doamna ministru Natalia Intotero. Vă rog.

 
   

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Așa cum ați afirmat, domnule președinte Codreanu, este o lege foarte importantă pentru românii de pretutindeni, o lege care a fost analizată, dezbătută și îmbunătățită timp de aproape un an de zile.

Aș vrea să răspund întrebării vizavi de etnicii din Ucraina.

Ca atribuție a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, am să vă spun ceea ce reușim noi și am reușit să facem în Ucraina.

În primul rând, anul acesta vom deschide un centru de informare la Slatina - Solotvino. Proiectul este în curs de desfășurare și sperăm noi ca până în luna august să fie finalizat.

De asemenea, prin sprijinul dumneavoastră, am reușit să trecem ordonanța de urgență prin intermediul căreia aproximativ 1.000 de elevi de clasele I, etnici români din Ucraina, să poată beneficia de sprijin financiar, de burse pentru păstrarea identității cultural-lingvistice, și 300 de stagii de perfecționare pentru cadrele didactice.

Există multe proiecte depuse de etnicii noștri din Ucraina, în vederea susținerii mass-mediei în limba română și a multor activități cultural-educative. Dumneavoastră aveți posibilitatea de a ne sesiza cu întrebări, interpelări și vi le vom pune la dispoziție toate aceste proiecte.

Cât privește situația de securitate a etnicilor noștri, suntem preocupați și suntem într-o strânsă legătură și colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, aceasta fiind atribuția lor.

Vizavi de înființarea acestei noi agenții, în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, practic s-a creat cadrul legal, urmând a identifica posibilitățile financiare.

Vreau să vă aduc la cunoștință că, în momentul de față, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni gestionează o problematică a românilor din afara granițelor, un număr aproximativ de 10 milioane de români, iar ministerul are un număr de 64 de angajați plus cabinetele demnitarilor.

Având în vedere că în afara granițelor avem o a doua Românie, rolul acestei agenții este acela de a-i veni în sprijin, prin crearea de politici sectoriale, de strategii care, alături de dumneavoastră, de distinșii reprezentanți ai Parlamentului României, să încercăm să venim în fața acestora cu cele mai bune soluții, cu cele mai bune proiecte pentru păstrarea identității culturale, lingvistice și religioase.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

Mergem la raport. Avem 45 de amendamente admise și 26 de amendamente respinse.

Dacă la titlul legii...

Vom merge în pachet de câte 5, în funcție de ...

Da, domnule Dobrovie, doriți să interveniți? Nu. Bun.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

La art. I dacă sunt intervenții? Nu.

De la 3 marginal până la 10 dacă sunt intervenții, la amendamentele admise? Nu.

De la 11 până la 20 dacă sunt intervenții la amendamentele admise? Nu.

De la 21 până la 30, la amendamentele admise, dacă sunt intervenții? Nu.

De la 31 până la 40 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 41 până la 50, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

Mulțumesc.

Înainte de ...

(Domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie solicită să ia cuvântul.)

Domnule Dobrovie, vă rog.

Păi, am întrebat dacă sunt intervenții. Am mers pe amendamente... Păi, la admise. Deci la amendamentele admise dacă nu sunt intervenții, la revedere! Mergem pe amendamentele admise. (Vociferări.)

Păi, s-a închis! Păi, s-a închis! Încă o dată, dacă ...

Vă rog, domnule coleg. Vă rog. Eu nu v-am întrerupt.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

La respinse. Un singur amendament, dacă-mi dați voie?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Dacă s-a finalizat?

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Stați puțin! Marginal 26...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, eu v-am întrebat așa... La amendamentele admise le-am parcurs de la 1 la 45 și am întrebat: "Dacă la amendamentele admise de la numărul...la numărul aveți intervenție?".

Domnule coleg, și, să zicem, la amendamentele admise, la poziția 30, dumneavoastră aveați intervenție. Spuneați: "Domnule, la amendamentul de la poziția 30 noi avem amendamentul respins". Supuneam la vot. Dar, dacă dumneavoastră nu ați avut nicio intervenție? V-am întrebat. Se merge pe amendamentele admise.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Ați spus "admise"! Acum suntem ...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Admise!

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Acum discutăm despre respinse.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Încă o dată, dacă la amendamentele admise nu a fost nicio intervenție, despre ce discutăm?

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Am amendament respins!

Încă o dată. Amendament respins, marginal 26, ultima pagină din raport.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Deci marginal 26, ultima pagină din raport. După art. 14 se introduce un nou articol, acela, art. 141. Și eu spun: art. 141 se elimină. Și anume, este exact vorba despre acea agenție despre care discutam, Agenția pentru Cercetare, Strategie și Sprijin pentru Diaspora, denumită în continuare "agenția", cu personalitate juridică, în subordinea MRP.

Considerăm că această agenție nu-și are rostul, nu sunt definite obiectivele, nu este definit niciun buget. Este, practic, o structură care parazitează, care este paralelă cu MRP și solicităm eliminarea acesteia.

Vă rog să supuneți la vot.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Deci, domnule coleg, pentru a nu continua dezbaterile... Voi supune la vot, fără îndoială, dar, vă rog, pentru viitor, dacă la un raport cu amendamente admise nu sunt intervenții și am luat articol cu articol, pentru viitor...

N-am o problemă, și dumneavoastră, și domnului Codreanu vă dau cuvântul. Dar, dacă la amendamentele admise n-aveți intervenții, s-a terminat! Neavând intervenție la amendamentele admise, amendamentele... Încheiem!

Supun votului amendamentul dumneavoastră.

Cine este pentru? Să înceapă votul. Este un amendament respins al colegului nostru.

 
   

38 de voturi pentru, 81 de voturi împotrivă, două abțineri. A fost respins.

Domnule Codreanu, vă rog, aceeași situație, pentru a nu perpetua. Dar, vă rog, fiți mai atent. Când eu am parcurs un raport, despre ce vorbim?

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Învățăm și noi din mers, fiind la primul mandat.

Deci marginal 7. Încep cu un amendament care este pentru mine extrem de important, ca fost bursier al statului român.

Deci, după art. 5 se introduce un nou articol, art. 51, care va avea următorul cuprins: "Românii de pretutindeni, bursieri ai statului român, beneficiază gratuit, dacă este cazul, de un an pregătitor pentru adaptarea la sistemul educațional din România".

Am constatat necesitatea unui astfel de amendament, după discuțiile pe care le-am avut în comunitățile noastre istorice - Serbia fiind unul dintre cazuri -, acolo unde existau etnici români care nu cunoșteau, nu erau pregătiți pentru a intra direct în sistemul educațional românesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Supun votului acest amendament al dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Mai aveți altul?

Stați puțin, să anunț votul! Numai puțin, domnule coleg!

Deci a fost respins cu 75 de voturi împotrivă, 50 de voturi pentru, două abțineri. A fost respins.

Mai aveți vreun amendament?

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Da. "Elevii și studenții pot repeta anul, ca bursieri, o singură dată pe toată durata școlarizării. Bursele pot fi anulate în cazul desfășurării de către beneficiarii acestora a unor activități împotriva statului român sau a intereselor acestuia, precum și împotriva comunităților românești din afara frontierelor României". Este același marginal 7.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Supun votului acest amendament respins.

Amendament respins - să înceapă votul.

 
   

A fost respins și acesta. 25 de voturi pentru, 78 de voturi împotrivă, 21 de abțineri.

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Tot la marginal 7, alin. (8): "Acordarea burselor și procedura de selecție a persoanelor care vor beneficia de acestea, precum și modalitatea de adaptare a programelor de studii la nevoile specifice ale românilor de pretutindeni, vor fi coordonate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, prin Institutul «Eudoxiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni".

 
   

Domnul Florin Iordache:

Amendament respins. Să înceapă votul.

 
   

49 de voturi pentru, 74 de voturi împotrivă, două abțineri. A fost respins.

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Marginal 10 este un amendament care are legătură directă cu acea agenție care este creată pentru a sprijini activitatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și face referire inclusiv la fondurile care pot fi accesate pentru funcționarea acesteia, respectiv - "Fondurile pentru funcționarea MRP, pentru sprijinul material și realizarea proiectelor destinate românilor de pretutindeni se asigură de la bugetul de stat. Totodată, MRP poate utiliza, în vederea realizării obiectivelor sale, fonduri europene pe care le poate accesa, precum și orice altă sursă atrasă, inclusiv donații."

 
   

Domnul Florin Iordache:

Amendament respins. Să înceapă votul.

 
   

31 de voturi pentru, 77 de voturi împotrivă, 18 abțineri. Respins.

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Un amendament asumat de întreaga Comisie pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, care are ca scop fortificarea statutului Ministerului pentru Românii de Pretutindeni - altfel spus - "MRP participă, în coordonare cu MAE, la negocierea tratatelor și a altor documente internaționale care au incidență asupra domeniului «români de pretutindeni»".

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Să înceapă votul. Amendament respins.

 
   

82 de voturi împotrivă, 42 de voturi pentru. Respins.

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Penultimul, și anume, marginal 17 - "Proiectele, programele sau acțiunile proprii în sprijinul comunităților românești din străinătate sunt derulate de către MRP în mod independent sau în cooperare cu alte autorități sau instituții publice ori private, persoane fizice sau juridice din țară sau din străinătate, în condițiile legii."

 
   

Domnul Florin Iordache:

Supun votului amendamentul respins.

 
   

44 de voturi pentru, 81 de voturi împotrivă, 4 abțineri. Respins.

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Și ultimul amendament - cred eu, cel mai important dintre toate cele prezentate mai sus - este amendamentul, dacă îmi permiteți să fac precizarea, elaborat împreună cu peste 100 de organizații nonguvernamentale din afara României, care îi reprezintă pe etnicii români din diverse state.

Deci avem marginal 23 - "Beneficiarii sprijinului prevăzut prin prezenta lege trebuie să nu desfășoare sau să nu fi desfășurat activități contrare intereselor statului român și/sau a românilor de pretutindeni și să nu aibă colaborări sau finanțări de la entități asociate cu astfel de activități."

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul. Amendament respins.

 
   

46 de voturi pentru, 84 de voturi împotrivă, 5 abțineri. A fost respins.

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Dacă sunt alte intervenții?

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul.)

Da, vă rog.

Dacă invocați procedura, spuneți și articolul, iar dacă invocați modul de a conduce vă rog să citiți Regulamentul nostru.

Vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Art. 108, privind dezbaterea amendamentelor; trebuie să puneți în discuție și amendamentele admise, și amendamentele respinse. Ele pot fi la seturi de articole diferite. Deci poate exista un articol în lege care nu are decât amendamente respinse. Iar după ce amendamentele respinse sunt votate și dacă niciunul dintre amendamentele respinse nu este acceptat sau votat în plen, trebuie să supuneți votului și forma inițială a articolului, pentru că plenul poate opta să voteze împotriva articolului ca atare, caz în care se șterge articolul din lege.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg,

Asta am făcut!

Eu am avut intervenția procedurală... n-ați fost atent...

Deci dacă eu am întrebat de la articolul la articolul și nu a fost nicio intervenție, despre ce vorbim?

Să fie mai atenți...!

Mulțumesc. S-a încheiat dezbaterea.

(Domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie solicită să ia cuvântul.)

Ați mai găsit ceva? (Râsete.)

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Deci dumneavoastră ați pus în discuție doar dezbaterea amendamentelor admise, cele respinse....

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg,

O lege are amendamente admise și eu am discutat articol cu articol și v-am întrebat dacă aveți vreo intervenție. Nu ați avut intervenție!

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Deci nu am avut intervenții la amendamentele admise. La respinse aveam... amendamente respinse. Deci este simplu! Întâi se iau amendamentele admise și apoi cele respinse.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Nu se poate, domnule coleg. Haideți să citim!

 
     

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Nu...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Nu vreți să citim. Mulțumesc. S-au terminat dezbaterile.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Haideți să mai susținem un amendament...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Haideți, vă rog...

A mai găsit ceva...

Dar vă rog eu, de acum...

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Deci marginal 4... știu că vă place...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Nu-mi place, domnule...

Îmi place să citim!

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Marginal 4 - "... au dreptul de a studia limba română sau în limba română în România, precum și de a studia limba română în străinătate și în țările de reședință, la toate nivelurile și formele de învățământ...".

Vă reamintesc că a existat o ordonanță a Guvernului, din care lipsea această mențiune și se preciza doar că se studiază în limba română, ceea ce practic, în Ucraina, unde, de exemplu, avem școli de limba română, era mult mai restrictiv.

Vă rog să supuneți votului acest amendament, 4 marginal de la respinse, art. 5 alin. (1).

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Supun votului amendamentul respins.

 
   

Vă mulțumesc. Treceți în bancă!

Vă mulțumesc! Am încheiat! (Vociferări.)

38 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă, 4 abțineri. Și acest amendament a fost respins.

Vă rog, mai citiți Regulamentul nostru!

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind Codul administrativ al României PL-x 369/2018).  

Deci începem Codul administrativ.

Așteptăm de la Comisia juridică Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

10. Proiectul de Lege privind Codul administrativ al României - PL-x 369/2018; procedură de urgență

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Domnul Halici.

Vă rog, domnule coleg.

Și apoi Guvernul... și apoi domnul președinte Marcel Ciolacu.

Cine prezintă raportul...

   

Domnul Nicușor Halici:

Distinși colegi,

Deși acest act normativ, care este de o importanță deosebită, nu a suscitat interesul public atât de mult ca alte acte pe care le adoptăm în viața parlamentară de zi cu zi, eu totuși vreau să punctez că ceea ce urmează să votăm și anume, Proiectul Codului administrativ, este de o importanță majoră pentru societate.

Și anume - pe lângă faptul că astăzi codificăm, pentru prima dată în România administrația publică, centrală sau locală, și abrogăm un număr de 18 legi, hotărâri și ordonanțe de guvern, și mai modificăm un număr de 8 acte normative, dorința coaliției PSD-ALDE este de fapt de a eficientiza administrația, fie ea centrală, fie ea locală.

O să spuneți: interesul public. Păi, interesul cetățeanului este în viața de zi cu zi, în contact cu administrația de care ne plângem de atâta amar de vreme și pentru care nu am făcut foarte multe lucruri. Doar că la fiecare legislatură sau fiecare Guvern a venit și a mai completat cu câte o ordonanță, cu câte o hotărâre, câte o literă, câte un articol și n-a făcut decât să birocratizeze și să îngreuneze activitatea funcționarilor și a demnitarilor.

În ansamblul său, proiectul de lege prevede o serie de măsuri prin care ieșim din demagogia și din ipocrizia care ne-au guvernat până acum - și aici mă refer la prefecți, la subprefecți, care, deși sunt reprezentanții Guvernului în teritoriu, ei erau funcționari publici și, așa cum știm cu toții, dacă un Guvern este politic, cum reprezentantul lui să nu fie politic? Adică vrem să fie implementat Programul de guvernare la nivelul județelor, dar cu funcționari pe bază de concurs...

Același lucru este valabil și în cazul serviciilor publice deconcentrate, care sunt extensia ministerelor la nivelul județean și care au ca program și activitate, în principal, implementarea Programului de guvernare care este ales cu o majoritate și învestit cu majoritatea societății și a alegătorilor prezenți la vot.

Pe cale de consecință, din punctul de vedere al administrației centrale, acestea sunt principalele modificări și lucruri care considerăm că nu vor avea decât un efect benefic asupra implementării Programului de guvernare și a proiectelor pe care și le va propune oricare Guvern, fiecare cu culoarea politică pe care o va avea.

În ceea ce privește administrația publică locală, și aici o mult clamată autonomie locală, la care România a și ratificat Carta autonomiei publice locale, prin anii 2000, și la care, de fapt, niciodată nu a legiferat, în sensul de a acorda autorităților publice locale această autonomie locală.

Astăzi, prin Codul administrativ, întărim inclusiv și această autonomie locală, care să le permită autorităților, și în special aleșilor care se duc din 4 în 4 ani și solicită cetățenilor, pe bază de proiecte sau de propuneri, votul de încredere, să spună, atunci când vor deconta la finalul celor 4 ani de mandat, de ce au putut sau ce au făcut din ceea ce au promis.

Fără doar și poate că și aici sunt foarte multe opinii contrarii. Din aceste opinii, n-au putut să iasă decât soluții foarte bune - considerăm.

În ceea ce îi privește pe funcționarii publici și statutul lor - și aici foarte multe lucruri s-au schimbat, în sensul de a determina și a reuși să eficientizăm și să profesionalizăm Corpul funcționarilor publici. Aceștia vor da evaluări scrise anuale și, care vor avea pregătirea și eficiența solicitate de conducătorii instituțiilor publice, pe anul respectiv, vor rămâne. Care nu, să plece acolo unde se regăsesc mai bine.

Proprietatea publică, care rămăsese la nivel de lege reglementată cu vreo 10 articole, astăzi este reglementată cu punct și virgulă. Astăzi, în baza practicii și a solicitării autorităților, reglementăm toate formele de proprietate și toate posibilitățile de a putea să ne protejăm proprietatea publică și cea privată, să putem să le aducem acolo unde societatea are nevoie.

Sunt foarte multe lucruri de spus. Codul acesta administrativ are peste 800 de articole. Dezbaterile au fost transparente. Toate partidele politice au avut un aport, mai mult sau mai puțin, dar foarte important. Ideea este că a existat un consens la nivelul comisiei pe majoritatea Proiectului Codului administrativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Și eu vă mulțumesc, domnule coleg.

Într-adevăr, este vorba despre 640 de articole și 7 anexe.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Și apoi domnul președinte Ciolacu, pentru prezentarea raportului înlocuitor.

 
   

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de Cod administrativ propune realizarea unui cadru legal unitar, clarificarea principalelor concepte utilizate în administrația publică pentru a asigura coerență, simplificarea accesului la legislație și îmbunătățirea aplicării acesteia.

Proiectul de Cod administrativ constituie cadrul legal pentru eficientizarea modului de organizare și de funcționare a administrației publice, precum și a procedurilor de gestionare a resurselor umane și a patrimoniului acesteia.

Proiectul de Cod administrativ reunește cele 18 acte normative, aducând claritate și coerență în reglementarea activității administrației publice și cuprinde următoarele domenii: administrația publică centrală, Prefectul, instituția Prefectului și serviciile publice deconcentrate, administrația publică locală, exercitarea dreptului de proprietate publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale, statutul funcționarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administrația publică și evidența personalului plătit din fonduri publice, răspunderea administrativă și serviciile publice.

Guvernul susține acest act normativ important, de mult așteptat, conform punctului de vedere transmis prin Adresa nr. 193 din 20 februarie 2018, cu amendamentele propuse, care au fost preluate de comisie.

Considerăm că prin acest act normativ vom asigura servicii publice de calitate cetățenilor și activitatea administrației publice va fi mai eficientă.

Vă propunem adoptarea acestui important proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă ministru.

Domnul Marcel Ciolacu, președintele Comisiei speciale.

Vă rog, prezentați raportul.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mă bucur că ați specificat că sunt președinte... să n-am probleme prea mari...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, vă urmărea domnul Tudose... și de aceea am zis...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege privind Codul administrativ al României, PL-x 369/2018.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, în temeiul dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, având în vedere Hotărârea nr. 20/2018 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea Codului administrativ în temeiul art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea Codului administrativ a fost sesizată prin adresa Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru dezbaterea în fond, în forma adoptată de Senat în ședința din 11 iunie 2018 a Proiectului de Lege privind Codul administrativ al României, PL-x 369/2018.

Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 132/2018, a avizat favorabil proiectul legislativ, cu observații și propuneri.

Guvernul susține, prin Adresa nr. 193, adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă și serviciile publice, precum și regulile specifice privind proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale.

Comisia a analizat proiectul de lege, amendamentele și opiniile exprimate, în ședințele din 19 și 20 iunie 2018.

La lucrările Comisiei a participat, în calitate de invitat, doamna secretar de stat Sirma Caraman - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1 și amendamentele respinse prezentate în Anexa nr. 2. Anexa nr. 1 și Anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Departamentul Legislativ va face renumerotarea articolelor și va corela trimiterile din cadrul acestora.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL, domnul Dobre.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi, începem dezbaterea uneia dintre legile cele mai importante pentru funcționarea țării. Dincolo de toate sistemele, administrația publică, atât centrală, cât și locală, este structura de rezistență a statului român, dintotdeauna.

După 1989, au fost adoptate, succesiv, o serie întreagă de legi care au modificat administrația, față de vechiul sistem socialist, comunist. A fost introdusă, din nou, funcția prefectului, așa cum este o tradiție istorică, de la Cuza, în statul național modern român. A fost dezvoltată autonomia locală, la nivelul consiliilor județene, consiliilor orășenești, consiliilor comunale. Au fost transferate, de-a lungul timpului, o serie întreagă de servicii publice, de la nivel central la nivel local. S-au asigurat resurse financiare suplimentare.

Din păcate, însă, din punctul de vedere al organizării administrativ-teritoriale, România este singura țară din Uniunea Europeană care nu și-a modificat această structură de mai bine de 50 de ani. Suntem încă organizați pe legea dată de Nicolae Ceaușescu în 1967. Din păcate, și este o problemă a întregii clase politice, a tuturor partidelor, pentru că este necesară o reorganizare teritorială a țării, dar aceasta nu se poate face decât printr-un consens larg al tuturor forțelor politice.

Astăzi însă avem în față Proiectul Codului administrativ care, realmente, este un pas înainte. Și cred că este un pas înainte în primul rând datorită aportului adus de aleșii locali. Mă refer aici la Asociația municipiilor, la Asociația orașelor, la Asociația comunelor, la Uniunea Națională a Consiliilor Județene, care, câțiva ani, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, au lucrat la acest Cod. Și țin să le mulțumesc pentru aportul pe care l-au dat.

Cred că proiectul, așa cum a fost prezentat inițial, era mult mai bune, din păcate, decât cel care intră acum în dezbatere. Și aceasta pentru că, pe parcursul dezbaterii, înainte de a intra în Senat, în cadrul Comisiei speciale, Grupul parlamentar al PSD, dar și colegii din ALDE practic au destructurat o zonă extrem de sensibilă și importantă a acestui Cod, care este funcția publică.

După 25 de ani de eforturi, programe, finanțări importante de la Uniunea Europeană și Banca Mondială, practic, în acest Cod, desființăm Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Rămân clădirea, directorul și portarul; și o cutie poștală.

Din păcate, această intervenție brutală a colegilor din coaliție a permis ca prin acest Cod să se politizeze dincolo de un nivel normal și firesc, administrația.

Stimați colegi,

În engleză, funcționar public se spune "public servant", pentru că funcționarul public este în serviciul cetățeanului și nu al alesului vremelnic. Viziunea colegilor de la majoritate este exact inversă.

Este adevărat că după Senat, în dezbaterea ulterioară, care a fost în comisie, s-au încercat câteva îmbunătățiri, dar prevederile finale, tranzitorii vor duce la un haos în administrație, vor duce nu la politizarea unei funcții sau a alteia, ci de sus până jos, ceea ce pare a fi interesul partidului care conduce astăzi țara și care are această tendință constantă de a deveni partid-stat.

Aș vrea să vă spun un lucru. Este adevărat că probabil Legea prefectului, Legea funcției publice nu au fost aplicate așa cum ar fi trebuit. Probabil că a fost loc și de ipocrizie, dar propunerea PSD este să ne întoarcem, să desființăm legea, nu să mergem înainte, să o perfecționăm.

Partidul Național Liberal, colegii mei au depus o serie întreagă de amendamente. Pe parcursul dezbaterii le vom susține și, în funcție de modul în care vor fi votate, vom decide asupra votului nostru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Tomac, vă rog.

Intervenții generale.

De la PNL, domnule Roman, vreți să interveniți?

Da, după domnul Tomac.

 
   

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Voi avea un alt ton cu privire la acest subiect și vreau să anunț aici, astăzi, că asistăm la un blat național. Ceea ce se întâmplă la ora actuală este o chestiune cât se poate de clară, și anume, există o înțelegere pentru ca Parlamentul să dea astăzi un vot prin care aleșii locali să aibă un alt statut decât ceilalți cetățeni.

Am înțeles că se justifică oboseala de aici, din plen, cu privire la rolul pe care îl avem noi ca Parlament. Nu înțelegem că funcția de demnitate publică, de ales, este o onoare pe care ne-o oferă societatea. Vrem pensii speciale. Sunt categoric împotriva ideii de a avea pensii speciale și sunt categoric împotriva ideii ca orice ales să aibă pensie specială, un statut diferit față de ceilalți cetățeni. Este o onoare pentru noi că în această țară cetățenii deleagă puterea aleșilor. Nu trebuie să ne creăm categorii privilegiate de avantaje pe care le putem fructifica prin votul pe care îl dăm în Parlament.

Deci Partidul Mișcarea Populară este categoric împotriva ideii de a se crea pensii speciale.

Este o onoare pentru fiecare ales că cetățenii îi deleagă puterea prin votul pe care îl dau democratic.

Ceea ce se întâmplă astăzi, aici, este un blat național și, mai mult decât atât, nu doar pensiile speciale sunt o problemă pentru această țară.

Ați cedat în anul Centenarului lucruri de nepermis pentru statul român! Să știți că eu nu sunt supărat pe cei de la UDMR, pentru că își promovează interesele. O minoritate are agenda proprie și o urmărește cu mult interes. Însă faptul că astăzi, aici, în Parlament, vreți să dați un vot prin care toate instituțiile publice deconcentrate ale statului român, toate instituțiile unde există minorități peste 20%, de fapt, se transformă în niște instituții controlate în totalitate de aceste minorități, pentru că nu sunt suficienți români care să cunoască limba maghiară în acele localități.

Este o cedare de nepermis în anul Centenarului, iar cei care vor da astăzi un vot să știți că sunteți complici la o mare trădare. Nu ceea ce face domnul Orban este act de trădare națională, ceea ce veți face astăzi, prin votul pe care îl veți da, poate fi considerat un act de trădare națională.

Mai mult decât atât, este o situație absolut ridicolă ceea ce se întâmplă la ora actuală, aici. Pentru că, vă dați seama, avem 230 de demnitari, la ora actuală, 230 de secretari de stat. Practic, prin această lege, prin acest Cod administrativ, veți crea peste 1.300 de funcții de demnitate publică. Fiecare director de deconcentrată va fi demnitar public. Practic, poza pe care o avem la nivel național, cu ministrul Andrușcă, se va multiplica. Vom avea 1.300 de domni miniștri în teritoriu, pe profilul lui Andrușcă, ceea ce este de nepermis.

Iar faptul că ați îndrăznit, în anul Centenarului, să faceți un asemenea exces și o asemenea cedare, este de nepermis, iar Partidul Mișcarea Populară, împreună cu celelalte partide de opoziție vom contesta la Curtea Constituțională acest Cod administrativ antiromânesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Grupul PSD, domnul Bacalbașa. Vă rog. Vreți să interveniți, nu? Vă rog.

Grupul PSD, domnul Bacalbașa, domnul Roman și apoi domnul Korodi. Imediat!

 
   

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

L-am ascultat cu multă atenție pe domnul Dobre, conjudețeanul meu, și la un moment dat aliat în cadrul USL.

Sigur că meseria de politician presupune diplomație, dar atâta viclenie josnică nu mi-am imaginat că poate să încapă în noțiunea extrem de elastică de "diplomație".

În momentul în care au venit la putere PNL și PDL, toți prefecții au fost dați jos într-o noapte. Politizarea a fost de o duritate extraordinară! (Aplauze.) Chiar nu vă este rușine, așa, privindu-mă în ochi?! Mă considerați idiot sau mă considerați oportunist care n-o să vă răspundă?!

În ceea ce mă privește personal. Eram director de spital, prin concurs. N-am furat în viața mea. Stau și acum la bloc, în apartamentul pe care l-a luat mama mea, care era doctor la contagioase, am o mașină veche de zece ani, pe care o conduce nevastă-mea, că n-am două... În fine, nu mă plâng și sunt foarte mulțumit. Dar, în momentul în care am ajuns - apropo și de pensii speciale -, printr-o conjunctură pe care nu mi-am dorit-o, că a fost o propunere de nerefuzat, să conduc un consiliu județean, veniturile mele, de doctor, care făcea zece gărzi pe lună, profesor, șef de clinică și care avea dreptul să lucreze în privat - că lucram în privat - au scăzut la jumătate. Știam că sunt urmărit de 15 persoane, că un doctor capătă informații, nu?! Toți erau pacienți, cu mă-sa, cu tată-su, că cică i-am salvat... Dumnezeu salvează! Doctorul numai nu omoară! Dar, în tot cazul, știam. Și atunci n-am mai lucrat în privat și mi-au scăzut veniturile. Toți acești primari, toți acești președinți de consilii județene au fost oameni violent limitați în drepturile lor profesionale și în activitățile lor economice. Să nu se uite asta!

Și dacă nu vom admite un anume statut acestor oameni, la primării și în funcții administrative vor merge minus variantele, nu plus variantele. Dacă asta vreți și dacă asta credeți, în ceea ce privește reprezentantul domnului Băsescu, vorbind aici - parcă i-au furat portofelul...(Aplauze.) Apoi, să mă ierte - cu Elena Udrea, pe care Băsescu a vrut s-o bage pe gâtul națiunii, ca președinte de republică, haideți să fim serioși! Eu acum, orice profesie a făcut doamna înainte - și chiar dacă este cea mai veche profesie din lume -, toate profesiile sunt onorabile! (Aplauze.) Dar nivelul cultural... Că sânge are în instalație, dar nivelul cultural l-am văzut!

Așa că, fiți și dumneavoastră serios, este Parlamentul României! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Drept la replică.

Domnule Olar, nu vă dau cuvântul, că al doilea vorbitor de la dumneavoastră va fi domnul Roman. Sunt doi vorbitori.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Numai puțin! În general, nu utilizez dreptul la replică, dar aș vrea să fac, în primul rând, o precizare. Domnul deputat face o confuzie. În momentul în care Alianța DA a preluat guvernarea, numirea prefecților era politică, deci s-a întâmplat conform legii. Nu a fost abuz din partea nimănui. (Rumoare.)

În al doilea rând, ... (Vociferări.)

Numai puțin! Erau numiți toți prefecții, când am fost eu instalat.

În al doilea rând, ... (Vociferări.)

 
     

Domnul Florin Iordache:

Numai puțin! Puțină liniște!

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Dacă aveți puțină răbdare, vă explic.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Finalizați! Aveți un minut, domnule coleg. Aveți un minut, vă rog.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Este adevărat că domnul deputat, domnul doctor, a fost schimbat din director al direcției și a fost numit purtătorul de cuvânt al spitalului județean, fapt care i-a deschis o magnifică carieră politică de care beneficiază și în prezent și are onoarea să vorbească de la acest pupitru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnule Roman, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa (din sală):

Nu am fost schimbat, mi-am dat demisia sub șantaj! (Gălăgie.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Roman, vă rog.

Se pregătește domnul Korodi.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca om care am mâncat ceva pâine în administrație, o să încerc să nu duc această discuție acolo unde vor s-o ducă unii colegi, spre zona unei mahalale politice.

Regret foarte mult că acești oameni trebuie să treacă prin ceea ce trec.

Să știți că acești oameni nu vor decât un singur lucru; dacă nu pot fi ajutați, măcar să fie lăsați în pace. Nu au nevoie de niciun circ, de niciun fel de aprecieri și de niciun fel de considerente sau de privilegii.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am solicitat să iau cuvântul, în calitate de președinte al Comisiei pentru administrație publică, și am atras atenția de nenumărate ori, de la această tribună, că, din păcate, aleșii locali au devenit, în ultima perioadă, o țintă - fie la nivel de comisii, fie la nivel de plen, fie la nivel mediatic -, și datoria noastră, a celor care suntem în Comisia pentru administrație publică este să încercăm să-i apărăm pe acești oameni aleși direct de cetățeni, legitimi.

Să nu se supere unii colegi, noi ajungem aici pe niște liste. Acei oameni ajung în calitatea de primar sau de președinte prin votul direct al cetățenilor. Sunt legitimați. Nu au nevoie de aprecierile unora sau altora care vin, fac declarații politice și în urma lor rămâne praf. În spatele acestor oameni, înjurați pe nedrept, rămâne modernizarea României. Sunt 3.300 de primari în România. Fiecare, în acest an, a făcut o alimentare cu apă, o canalizare, o stradă, un trotuar, un dispensar, o grădiniță, o școală. Sunt cel puțin 3.300 de investiții care modernizează România. Nu merg cu aceste lucruri acasă, stimați colegi!

Din acest motiv, vă rog, ca președinte al Comisiei pentru administrație, să acordați respectul cuvenit acestor oameni.

Proiectul de lege este acesta, stimați colegi, (Arată proiectul de Cod administrativ.) la care s-a muncit la greu, de luni de zile. De luni de zile s-a muncit la acest proiect. De ani de zile se discută. În sfârșit ajunge la votul final.

Eu nu spun că este perfect. Are și parte de excese, evident. Dar nu putem, pentru două articole - că atât am înțeles până acum că sunt invocate ca fiind în neregulă - să aruncăm la coș o muncă. O muncă a unei echipe de oameni, din care fac parte oameni din administrație, fie că sunt foști președinți de consilii județene, foști vicepreședinți, foști prefecți, foști primari și așa mai departe.

Am trăit în Comisia pentru administrație o chestiune cu care eu nu eram obișnuită în administrație. Noi, în administrație, ne respectam, indiferent de la ce partid eram. Ne respectam. Când am ajuns în Parlament am văzut că lucrurile sunt altfel. Dar trebuie să spunem foarte clar că acest proiect de lege este susținut de Asociația Municipiilor din România. Apropo, câți dintre cei care contestă acest proiect știu că municipiile produc 68% din PIB-ul României?! Dar noi nu vrem să-i ascultăm pe acești oameni, nu ne interesează, pe unii, ce au de spus!

Acest proiect este susținut de Asociația Orașelor din România, este susținut de Asociația Comunelor din România. Este pentru prima dată când un proiect de lege, cu bune și cu rele, adună consens. Este susținut de UNCJR - Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România.

Vă repet. Nu cred că este un cod perfect și cred că niciunul dintre noi nu poate să spună acest lucru.

Sigur că PSD și-a asumat o decizie politică, la vedere, pe față, de a merge pe partea de politizare, spunând: "Domnule, nu mai fiți ipocriți!". Este punctul dumnealor de vedere. Dar să știți că noi nu ne-am adresat cuvinte jignitoare între noi. Fiecare are dreptul la un punct de vedere și la propria viziune asupra modului în care trebuie să arate administrația publică centrală și locală.

Vreau să vă mai spun, stimați colegi, că aceasta este "Biblia" aleșilor locali și cu ea trebuie să lucreze aleșii locali, nu noi, parlamentarii. Nici nouă nu cred că ne-ar conveni să vină să ne spună alții cum trebuie să ne facem noi statutul, cum trebuie să ne facem noi regulile după care funcționăm în Camera Deputaților sau în Senat. Nu cred că am fi foarte fericiți sau foarte încântați.

În altă ordine de idei, vreau să vă mai spun un adevăr. Acest proiect de Cod administrativ este susținut de toți primarii. Eu n-am auzit încă un primar care să spună că nu susține acest Cod, fie că sunt de la PSD, fie că sunt de la PNL, fie că sunt de la ALDE, fie că sunt de la PMP și așa mai departe. Sunt 48 de colegi de-ai noștri și eu nu vreau să intru în retorica aceasta.

Dar, vă repet, eu, cel puțin, am făcut acest minim exercițiu de a mă consulta și a întreba: "Domnule, vi se pare un lucru bun sau un lucru rău?". Mi-am făcut această datorie, pentru că sunt colegii noștri, a căror voce, de multe ori, nu s-a făcut auzită din Parlament. S-a auzit a avocaților, a notarilor, a celor din învățământul superior. A celor din administrație nu s-a prea auzit, că erau obișnuiți cu munca la firul ierbii.

Vreau să vă mai spun, stimați colegi, că sunt circa 700 de articole. De ce credeți că-și doresc primarii acest Cod? Simplu. Pentru că ei lucrează cu cetățeanul. Iar noi lucrăm pe organizarea administrativă din '68, de pe vremea lui Ceaușescu, și ne facem că nu vedem că lucrurile nu merg de foarte multe ori.

Sper deosebire de noi, un primar trebuie să le știe pe toate. Trebuie să știe să facă și investiții, și apă, și canalizare, și drumuri, trebuie să știe să scrie și proiecte, împreună cu echipa lui, trebuie să știe și probleme de fond funciar, trebuie să știe și probleme de litigii, acceptă să i se bată în poartă și la 12,00 noaptea, dacă sunt dezastre sau probleme. Un primar trebuie să le știe pe toate!

Cu toate acestea, acești oameni, legitimați prin vot, sunt înjurați pe nedrept - și aceasta spun ori de câte ori este cazul. Când o să ia, cei care înjură, voturi uninominale, atunci să îndrăznească să deschidă gura la adresa lor.

În altă ordine de idei, eu vă spun că nu este suficient. Trebuie mers mai departe cu Legea achizițiilor publice, trebuie mers mai departe cu Codul finanțelor publice locale, pentru că nu am văzut colegi supărați că în România pierdem anual sute de miliarde din cauza procedurilor birocratice pe licitații. Nu vrem să vedem că aprobăm bugetul la primărie în februarie, că dăm drumul la proiectare și execuție, că aceasta iarăși nu pricepe multă lume. De la idee până la proiect este cale lungă. Ne blocăm în contestații la proiectare și execuție. Ne blocăm în licitație pentru execuție și vedem că, de fapt, un an de zile nu putem lucra, din cauza unei Legi a achizițiilor publice...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați, domnule coleg.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc.

O să vă rog să-mi dați îngăduința a încă două minute, pentru că este un proiect important și cred că, în calitate de președinte al comisiei, trebuie să-mi expun punctul de vedere.

Legea achizițiilor publice trebuie făcută rapid, pentru că cea de acum este mai proastă decât cea dinainte. Trebuie să rezolvăm problema finanțelor publice locale, pentru că dacă nu vom lăsa resursele la nivel local, vorbim degeaba de autonomie locală.

Încerc să concluzionez, domnule președinte, spunându-vă că acest Cod nu trebuie dus în zona disputelor politice.

Partea bună a acestui proiect este cea legată de redevență. Redevența va rămâne la nivel local în proporție de 80% - 40% la consilii județene, 40% la primării și doar 20% se mai întoarce la bugetul de stat. Nimeni nu vrea să vadă partea bună a lucrurilor! Nimeni nu vede că, prin acest amendament, 5 miliarde de lei se întorc la comunitățile locale, din cele 10, pe care nu le-au mai avut, ca urmare a așa-zisei revoluții fiscale! Și aici exprim un punct de vedere personal, nu este un punct de vedere în contradicție cu partidul. Eu îmi apăr primarii Partidului Național Liberal, cei 1.100 de primari, cei 2.000 de viceprimari, cei 14.000 de aleși locali.

Oameni buni, ANFP a ajuns stat în stat! Că era greu să dai drumul la un concurs, la organigramă, eu am înțeles. Că nu mai dădeau drumul la nimic, dacă nu te duceai cu tașca! Nu se mai putea face un concurs fără tașcă!

Acum și să dai oamenii afară este greu! Primăria Deva a așteptat trei luni și jumătate ca să primească un aviz pe organigramă, vrând să dea afară oameni, nu să angajeze!

Aceasta este România pe care ne-o dorim, ca administrație?!

Sunt total pentru simplificarea procedurilor! Este nevoie de notificare, nu de aviz. Avizul nu face decât să-l oblige pe cel din administrație să vină cu tașca la București, ceea ce nu este normal. Au oamenii de acolo alte treburi de făcut, decât să umble cu tașca.

Pentru că mi s-a cerut să închei, o să mă opresc aici, spunându-vă doar atât. Nu vreau să fiu ipocrit, sunt prea bătrân ca să spun una la comisii, în plen sau la partid.

Prin urmare, ceea ce am spus de la început, aceea voi și face.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg.

Domnul Korodi.

Domnule președinte Roman, un singur aspect - și mi se pare remarcabilă intervenția dumneavoastră, faptul că ați spus că, totuși, se modernizează România și sunt 3.300 de localități în care se lucrează. Este important acest lucru.

Domnul Korodi și apoi domnul Nicușor Dan, USR.

Repet - procedură de urgență, un singur vorbitor.

Și în încheiere domnul președinte Ciolacu.

 
   

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor.

Ne aflăm astăzi într-un moment de cotitură pentru administrația publică locală din România.

Avem în față un Cod administrativ al cărui impact va reforma substanțial relația dintre statul român și cetățean.

Avem în față un proiect de lege care ne apropie mai mult de ceea ce reprezintă statul în secolul XXI. Administrația locală din România va deveni mai modernă, mai apropiată de cetățean, mai eficientă în soluționarea problemelor de zi cu zi ale oamenilor.

Ne aflăm într-un moment special și în privința modului în care a fost adoptat acest proiect de lege. S-a lucrat intens, au avut loc dezbateri reale în Parlamentul României pe o propunere care venea cu modificări substanțiale.

Datorită contribuției tuturor partidelor parlamentare, am reușit să îmbunătățim, să completăm, să dezvoltăm forma inițială a propunerii. Avem în față o lege care este mult mai reprezentativă pentru o democrație europeană, atât prin conținutul ei, cât și prin modul în care a fost concepută.

UDMR va susține acest Cod administrativ, deoarece considerăm că aduce îmbunătățiri majore în numeroase domenii pe care noi le susținem de mai mulți ani.

Vedem în acest cod o aprofundare a principiului subsidiarității, prin definirea și delimitarea mai clară a competențelor autorităților locale față de cele centrale.

Observăm, tot aici, o consolidare a forurilor deliberative și a funcțiilor alese la nivel local, precum și o clarificare a competențelor decizionale ale acestora.

Avem, totodată, incluse în acest cod unele principii ale descentralizării care facilitează progresul la acest capitol.

După dezbaterile parlamentare, constatăm o schimbare de optică majoră față de propunerea inițială, adică de la o viziune și tendință de centralizare, la o abordare mai apropiată de cetățean, adică descentralizare.

Apreciem, totodată, consolidarea bugetelor locale, prin alocarea unor surse noi de venit.

Și nu în ultimul rând, ne bucurăm de faptul că, prin acest cod, România își va respecta o parte din angajamentele internaționale în domeniul protecției minorităților și a utilizării limbilor minorităților naționale, fiind adăugat un set noi de măsuri complementare.

Stimați colegi,

Aș dori aici să vă dau o informație foarte importantă.

Un antevorbitor foarte vocal a spus că în anul Centenarului au fost date lucruri nepermise, spunând: "Instituțiile deconcentrate trebuie să folosească în comunicarea cu comunitățile minorităților etnice, unde este prag de 20%, și limba maternă".

Vreau să vă spun că deja acest drept este statuat în actuala Lege nr. 215. Nu s-a schimbat nimic la acest capitol.

Doamnelor și domnilor,

Noul Cod administrativ al României va produce o schimbare a administrațiilor publice locale, prin modernizarea funcțiilor acelor instituții ale statului care sunt cel mai aproape de cetățeni.

Noi, aici, astăzi, avem șansa să dăm un impuls ca România să continue pe drumul modernizării, descentralizării, democratizării.

În consecință, UDMR va vota în favoarea adoptării noului Cod administrativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

N-am drept la replică!

Mulțumesc.

Dan Nicușor, vă rog, Grupul USR.

Și ultima intervenție, domnul Marcel Ciolacu.

 
   

Domnul Nicușor Daniel Dan:

Permiteți-mi, domnule președinte, să încep cu o scurtă replică pentru domnul Roman.

Din fericire, acel 70% din PIB este produs de sectorul privat, și nu de Asociația Municipiilor din România. (Aplauze.)

Codul administrativ este un pas înainte, într-adevăr. Și pentru faptul că multe acte normative au fost strânse într-unul singur trebuie felicitat pentru muncă - nu mai este aici - reprezentantul Ministerului Dezvoltării. Repet, a fost o muncă consistentă și, pe formă, face un pas înainte.

Pe fond, însă, facem cinci mari pași înapoi și permiteți-mi să vi-i explic.

1. Avem în România o mare problemă de legalitate la nivel local. Mergeți în secțiile de contencios administrativ ale tribunalelor și o să vedeți. Și noi, azi, facem un pas înapoi. Facem din prefect om politic. Gândiți-vă cine este mai important pe plan local din punct de vedere politic președintele de consiliu județean sau prefectul și când o să aibă prefectul politic curaj să atace în instanță o decizie ilegală a președintelui de consiliu județean sau de primar de municipiu?!

Am fi avut posibilitatea ca cel puțin secretarul instituției prefectului să fie independent de prefect și să se ocupe el de această chestiune a legalității, însă, prin Codul administrativ, îi dăm atribuții manageriale și îl punem în subordinea explicită a prefectului.

A doua problemă mare este aceasta, de delegare de atribuții, inclusiv a responsabilității. Un primar care deleagă unui director o atribuție, nu mai răspunde. Și vă dau din nou un exemplu. Un primar care pune presiune pe directorul direcției de mediu să dea un aviz de defrișare. El n-o să răspundă niciodată pentru acest act, pe când directorul - s-a întâmplat într-un municipiu mare, în București -, dacă nu semnează avizul acela de defrișare, riscă să fie demis și în București a fost demis.

Deci facem ca primarul să nu mai răspundă de ce se întâmplă în primăria pe care o conduce.

A treia problemă mare - chestiunea majorității cu care se adoptă hotărâri cu privire la patrimoniu. Este posibil acum, cu o majoritate simplă, ca un consiliu județean sau local să dispună înființarea unor companii, cum se întâmplă deja în București, care să preia mare parte din atribuțiile primăriei.

Ce ne facem când o să vină un alt primar și o altă majoritate și n-o să fie mulțumit cu oamenii pe care fosta administrație i-a numit în respectivele companii? O să înființeze alte companii și o să le închidă pe acestea, în mod evident, da? Deci avem aici o problemă de stabilitate. S-a vorbit foarte mult de administrația publică. Avem o mare problemă de stabilitate a administrației publice.

A patra chestiune. Funcționarul public și ANAF.

Este foarte adevărat, ANAF-ul azi nu funcționează, da? ANAF-ul azi mai mult încurcă. Dar principiul după care funcționează ANAF este foarte bun. Noi trebuie să profesionalizăm funcția publică și ne-am întâlnit fiecare dintre noi cu funcționari publici și am văzut cum sunt mulți dintre ei. În momentul de față, ANAF nu mai are nicio atribuție, nici măcar un aviz să dea pe organigrama pe care o face primarul, și nu mai are nicio atribuție pe accederea în funcție publică. Deci accederea în funcție publică a rămas la mâna și la cheremul primarului sau a președintelui de consiliu județean. (Vociferări.)

V-am ascultat cu mare atenție!

În fine, ultima chestiune și poate cea mai gravă... (Vociferări.)

Avem deja... Îmi cer scuze! ANFP! Am vrut să spun ANFP!

Ultima chestiune și cea mai gravă, chestiunea pensiilor pentru aleșii locali.

Avem deja o ruptură între clasa politică și cetățeni! Uitați-vă în sondajele de opinie care este încrederea pe care cetățenii o au în noi, clasa politică.

Introducând pensii speciale pentru aleșii locali, nu facem decât să adâncim această ruptură. Vă rog să vă gândiți cu mare seriozitate la această problemă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Și ultima intervenție, domnul președinte Marcel Ciolacu. Vă rog.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cum este și normal, aș vrea întâi să le mulțumesc tuturor reprezentanților din comisie, de la toate partidele. Eu m-am ținut de cuvânt, ca președinte al comisiei, nu am luat nicio decizie singur, le-am luat cu toți colegii, indiferent de culoarea politică, nu am lucrat niciodată concomitent cu plenul. Aceasta nu înseamnă că trebuia să avem și aceleași opinii.

Sunt de acord cu domnul Dobre, că în Parlament se face politică.

Cu acceptul dumneavoastră, în schimb, o să intru un pic pe fiecare capitol, chiar dacă vorbim de administrație publică, locală, centrală, de proprietate, de funcționarul public.

Sunt lucruri care nu au fost înțelese foarte bine, sunt ferm convins de buna-credință a domnului deputat Nicușor Dan și o să detaliez și la prefectură.

Noi vorbim de un Cod administrativ care însumează 21 de acte normative. Nu a fost simplu, timpul a fost scurt și, fără să dau nume, vreau să vă spun un singur lucru. Eu sunt copil de pilot militar, sunt crescut cu respect față de statul român, chiar mă consider, fără ipocrizie, un patriot, reprezint un partid care niciodată nu a trădat, iar folosirea unui nou pericol, iarăși, a mia oară, a UDMR, pentru a pune sub semnul întrebării un Cod administrativ, este o mizerie.

O doamnă senator chiar și-a cerut scuze în comisie, că a lansat că noi ne-am unit să schimbăm iar codul. Nu a fost niciodată niciun amendament, de la niciun partid, în legătură cu schimbarea pragului de 20%. Nu a fost niciodată în comisie vreo discuție, indiferent de partid, privind schimbarea pragului de 20%. (Aplauze.)

Suntem în anul 2018 și continuăm, ca în 1990, să avem aceeași temă falsă.

Acest Cod administrativ, după 28 de ani, este prima oară când ține cont de autoritățile locale și dăm autonomie autorităților locale.

Până acum le-am mulțumit că au participat la discuții, dar niciodată nu am ținut cont de ceea ce doresc dânșii.

Autoritățile locale, așa cum a spus și domnul deputat Roman, doresc, în acest moment, o autonomie față de autoritățile centrale. Răspund în fața cetățenilor, care i-au ales, pentru deciziile dânșilor. Dacă o minoritate, indiferent care - în România sunt și alte minorități, nu numai UDMR, nu numai cea maghiară -, hotărăște ca la intrarea în orașul lor, consiliul local, consiliul județean, prin hotărâri ale aleșilor comunităților respective, să scrie o plăcuță, în afară de limba română, pe care este obligat să o scrie, pentru că vorbim despre statul român, să scrie în limba germană, în orice altă limbă, sau chiar în limba maghiară, este dreptul dânșilor de a hotărî. Asta înseamnă autonomie reală a autorităților locale! Nu să facem reguli, nu să fluturăm niște steaguri și să spunem apoi, să acuzăm, că unii sunt trădători și alții nu sunt trădători.

Depășiți momentul! Trăim într-o Europă liberă. Ne-am dorit pașapoarte, să mergem fără vize. Dorim să avem pașapoarte să mergem fără vize în America, în Canada, pe alte continente. Depășiți momentul 1990! Este o falsă temă! Iar PSD nu a făcut vreo modificare în sensul de a favoriza vreo minoritate, în Codul administrativ. Pragul este stabilit de lege - 20%, și rămâne 20%. Mai mult, nimeni nu a dorit să schimbe acest prag!

Administrația publică centrală. Până acum, la conflictele de interese, se lua în discuție gradul I de familie. La autoritățile locale, luam gradul IV. S-a convenit să fie aceeași măsură și pentru autoritățile centrale, cât și pentru cele locale și să mergem la gradul II. Deci este o creștere, la autoritățile centrale, de la gradul I la gradul II și o scădere la autoritățile locale de la gradul IV la gradul II. Mai mult decât atât, la propunerea doamnei senator Presadă, de la USR, am invitat și Agenția Națională de Integritate, iar domnul director ne-a spus că este o aberație să mergem până la gradul IV. Doar facem copii de pe hârtii - nepoți, strănepoți, soacre și așa mai departe - și nu a avut, până acum, în toți acești ani, nici un dosar cu încălcare până la gradul IV. Și sunt de acord și dânșii cu scăderea la gradul II și urcarea administrației centrale.

Secretarul General al Guvernului. Din acest moment, noi, în Codul administrativ, propunem să fie membru al Guvernului. Asta nu înseamnă că Secretarul General al Guvernului nu poate să fie un alt funcționar public care să se suspende și să intre în Guvernul României.

Cea mai importantă instituție într-o democrație este Parlamentul. Nu este nimic rău ca noi, reprezentanții în Parlament, să alegem Guvernul inclusiv cu Secretarul General. Am pus o întrebare în comisie - dacă cineva își aduce aminte ca un Guvern, atunci când a fost schimbat, în Guvern să rămână același secretar general. Niciodată nu s-a întâmplat lucrul acesta!

Deci, cu alte cuvinte, întotdeauna, odată cu schimbarea Guvernului, a fost schimbat și secretarul general. Asta nu înseamnă că secretarul general trebuie să fie parlamentar, om politic sau altceva. Nu că ar fi rău, ca un președinte al Comisiei juridice să nu devină secretar general al Guvernului, dar poate să fie și un înalt funcționar public care să-și suspende din atribuții pe perioada cât face parte din Guvern.

Prefectul, funcție de demnitar. Revenim... îndepărtăm o ipocrizie. Acesta este adevărul, și o vânătoare de vrăjitoare...

Și, mai mult decât atât, domnule Nicușor Dan, Secretarul General al Prefecturii este înalt funcționar public. Este cu totul altceva, deci secretarul UAT-ului! Dumneavoastră ați vrut să vă referiți la Secretarul UAT-ului care este în aparatul de specialitate al primarului. Secretarul General al Prefecturii nu este în aparatul de specialitate al prefectului. Are atribuții foarte clare. El atacă în contencios, el coordonează Serviciul Juridic, deci este cu totul și cu totul altceva. Este Înalt Funcționar Public. El va face continuitatea în Prefectură.

Deconcentratele. Sunt asimilați la salariu, ca demnitari. Asta nu înseamnă că dacă acest Cod va fi aprobat, o să existe în fiecare județ sute de miniștri și salută pe stradă "Domn' ministru." Nu! Titulatura este de manageri, și atributul lor este de a pune în aplicare Programul de guvernare pentru care a fost aleasă o majoritate să-și creeze Guvernul, să-și pună în aplicare Programul de guvernare pe care, la un moment dat, din 4 în 4 ani, oamenii îl aleg.

Administrația publică locală. Aici sunt cele mai mari modificări. Vorbim despre o autonomie concretă. După 28 de ani, de când îi tot păcălim, validarea mandatelor se face in instanță, astfel încât să putem îndepărta un abuz al majorității.

Deci este un lucru bine-venit pentru cei care sunt minoritari, fiindcă știți foarte bine că sunt foarte mulți consilieri locali, județeni care, majoritatea, nu vor să-i validezi.

Răspunderea pentru actele administrative. Se delimitează, pentru prima dată, foarte clar, pentru ce anume răspunde alesul și pentru ce răspunde funcționarul. Aleșii răspund pentru oportunitate, cum este și corect, dacă mai sunt aleși sau nu mai sunt aleși pentru deciziile dânșilor, restul răspund pentru legalitate. Delegarea de atribuții este foarte bine reglementată.

Administratorul public. Dintr-o inițiativă bună, se ajunsese iar la aberații. Jumătate dintre administratorii publici din România au dat examene, sunt angajați pe perioadă nedeterminată, jumătate erau pe perioada mandatului. Ne trezeam că un primar devenea... administratorul public devenea primarul neales al unei comunități. Administratorul public vine odată cu primarul, în echipa primarului. El hotărăște, primarul ales, cine este cel mai bun pentru a-l reprezenta ca administrator public, prin decizia primarului. Vine odată cu primarul, pleacă odată cu primarul. Administratorul public nu poate să fie un factor... un primar neales și să rămână indiferent de câte ori se schimbă primarul, iar el să rămână în funcție.

Arhitectul-șef. Cele mai mari probleme sesizate de Asociația municipiilor și de UNCJR sunt problemele referitoare la arhitectul-șef. Este logic ca un arhitect-șef foarte bun să nu stea într-o primărie, unde nu are voie să facă vreo activitate comercială și unde nu mai are voie să-și pună ștampila pe vreun proiect, să rămână pe 60 de milioane și să fie un arhitect-șef de excepție. Am prevăzut, arhitectul-șef poate fi și un serviciu descentralizat, externalizat.

Mai mult decât atât, mă așteptam ca dumneavoastră, care reprezentați liberalii... este o meserie liberală, arhitectul-șef. În perioada interbelică, primarul capitalei mergea la alegeri împreună cu firma de arhitectură. Deci era un lucru foarte important să spui cine va urma să dea culoare orașului și cine va avea atribuții.

Am descentralizat serviciile de înmatriculări și permise, în cazul în care autoritățile locale doresc să-și asume acest lucru, normal, cu suportul Ministerului Afacerilor Interne, pentru că nu se poate face...

Avem experiența cu externalizarea serviciului de buletine, serviciu care funcționează foarte bine. Vă rog frumos să intrați pe Facebook, să vedeți cozile interminabile de la înmatriculări sau examene pentru permise - termini școala de șoferi și dai examenul peste 6-8 luni. Autoritățile locale dispun de mult mai mulți bani pentru a investi în logistica pentru funcționarea acestor servicii, exact cum s-a întâmplat la eliberarea de buletine. Este posibil ca o lună să nu funcționeze extraordinar. Dar dovada cum funcționează acum serviciul de eliberare al buletinul este că funcționează mult mai bine.

Hotărârile privind vânzarea și cumpărarea - aș dori să închidem, încă o dată - se face cu două treimi. Nu există alte legi. Cu adevărat s-au redus la patrimoniu, la 50 plus unu, aprobările pentru administrarea domeniului public - și aici la sesizarea Asociației orașelor și municipiilor și a comunelor privind absorbția fondurilor europene și a proiectelor europene, unde erau, inițial, se încurcau cu ceilalți din consiliu și nu-și puteau depune în timpul necesar proiectele pe fondurile europene.

Indemnizațiile primarilor, ale președinților de consilii județene și ale viceprimarilor. Nu vreau să mut inițiativa către asociații. Toate asociațiile au susținut acest lucru. Nu sunt pensii speciale. Pensiile speciale, știm foarte bine - și haideți să devenim un pic și corecți. Pensii speciale, de exemplu, au toți angajații Parlamentului României.

Păi, noi vorbim despre indemnizații. Nu sunt niște indemnizații astronomice. Același lucru ni-l arătați și acum, când s-au făcut indemnizații pentru parlamentari, pentru care unii nu au votat, dar beneficiază de ele. Vă repet, în ultima zi de mandat puteți frumos merge la Biroul permanent să vă dați demisia și să nu aveți aceste indemnizații.

Nu se acordă aceste indemnizații unui primar care este în funcție, să ia și indemnizație, sau unui primar sau președinte de consiliu județean care a fost condamnat pentru fapte de corupție, lucruri foarte bine corectate.

Incompatibilitățile. Un singur lucru - s-a lucrat la incompatibilități. Persoanele fizice autorizate, PFA-urile. Când sunt alegeri în comune, fiecare partid caută cel mai gospodar om din comună. El poate să aibă o fermă, poate să crească albine, poate să cultive roșii și așa mai departe.

Am avut peste 200 de astfel de primari, foarte buni gospodari, aleși de oameni, și pentru că au luat fonduri europene, au fost depistați de ANI și au pierdut mandatul. Aveau de ales - ori dădeau toți banii înapoi, bani care, de altfel, dezvoltau comunitatea respectivă și dezvoltau România, sau renunțau la mandat. Cei mai mulți - în toate cazurile care au fost la ANI, persoane fizice autorizate care au luat fonduri europene - nu au renunțat la PFA, cum este și normal, să dea banii înapoi, au renunțat la mandat. Nu cred că vreun primar de municipiu sau din reședință de consiliu județean va avea un PFA ca să vândă roșii în comună. Cei care nu aveau fonduri europene își treceau aceste PFA-uri pe numele soției, al copiilor, al nepoților.

Oameni buni, haideți să lăsăm oamenii... să nu-i impulsionăm să caute soluții de a ocoli legea! Haideți să vedem concret realitatea! Aceasta este realitatea. Cel mai gospodar din comună este normal să aibă o fermă, să fie dezvoltat și este normal ca oamenii să-și dorească un astfel de ales la conducerea comunei.

La celelalte, voi fi mai scurt.

Dreptul de proprietate publică și privată a UAT-urilor. Procedura de atestare a fost simplificată total. Până acum, atestarea se făcea numai prin hotărâre a Guvernului. În momentul acesta, se face prin hotărâre a consiliului local, cu avizul MDRAP, iar avizul are și un termen foarte clar, în cât timp MDRAP trebuie să dea acest aviz. Aceasta înseamnă cu adevărat o descentralizare concretă!

Avem proceduri-cadru privind licitația publică și închirierea bunurilor, ca să fie un lucru uniform la toate autoritățile.

Avem reglementări privind proprietatea publică sau privată și pentru vânzare.

Avem foarte clar detaliate darea în administrare, conținutul, durata, drepturile și obligațiile.

Avem reglementări clare privind concesiunea, închirierea, darea în folosință gratuită. Este pentru prima dată când va fi o unitate. Nimeni nu va inventa alte lucruri și niciun primar nu va mai fi anchetat că el a inventat, cu Juridicul lui, cu serviciul suport, un alt lucru. Sunt lucruri care ajută autoritățile locale.

Funcția publică.

Funcția publică există și acum. Este recunoscută și întărită. Funcția publică, în schimb, nu poate fi stat în stat, o autoritate aleasă.

ANFP a rămas în continuare cu atribuții de control. Noi nu vorbim aici despre avize date unor UAT-uri care se înființează mâine. Toate UAT-urile din România sunt înființate. Toate au organigrame funcționale. Dacă eu respect numărul maxim de angajați pe care trebuie să-i am în primărie, dacă eu respect cei 12% să fie conducerea, de ce să îmi mai trebuiască aviz de la ANFP?

Eu am câștigat alegerile în localitatea mea - poate vreau o direcție pentru învățământ, să mă implic mai mult, ca primar, cu consiliul local - de ce trebuie să merg pentru aviz, la ANFP?

Înștiințez ANFP-ul. Dacă ANFP constată vreo ilegalitate, atenționează Prefectura. Aceasta atacă în contencios, suspendă actul, decizia.

Oameni buni, nimeni nu are ceva cu funcționarul public sau cu ANFP! Dar de ce ANFP să fie, undeva, și peste prim-ministru - el ține de un minister de resort - ministerul de resort din administrația publică. Deci nu putem.

Am creat un monstru în toți acești ani, dându-i drepturi prin ordonanțe, prin HG-uri, prin legi, întotdeauna! Nimeni nu are ceva cu vreun funcționar public, dar nu putem continua, în anul 2018, să umblăm, să ne ploconim pentru avize, sau primarii să-i sune pe parlamentari, indiferent din ce partid, cei care au primari - "... dacă cunoașteți pe cineva la ANFP, că trebuie să țin un examen și nu știu cum să fac, că nu îmi dă avizul, nu mi-a venit la termen...".

Oameni buni, acesta este atributul autorității locale, să țină examenul!

Cum poți să...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați, domnule coleg!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, am înțeles.

Serviciile publice. Avem o definire uniformă, pentru prima dată, privind transparența, legalitatea, continuitatea.

Partidul Social Democrat își asumă acest Cod administrativ.

Este un Cod administrativ bun, poate perfectibil.

Eu vă invit, indiferent de culoarea politică, să-l votați. Dacă mai sunt lucruri pe care le putem reglementa la amendamente, în plen, mâine.

Nu se votează astăzi, așa că stați liniștiți. Nu dăm votul astăzi pentru ....

 
     

Domnul Florin Iordache:

Luni!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Am finalizat aici dezbaterile.

Nu este drept la replică. A făcut o prezentare. Nu s-a referit...

Mergem mai departe.

Vă rog domnule Suciu.

Deci am finalizat. Dezbaterea celor 1000 de amendamente se va face în ședința plenului de luni.

Vă rog, domnule lider.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă propun ca, după dezbaterea următorului proiect de lege, de fapt după dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind vacantarea unui mandat de deputat - și având în vedere că am încheiat dezbaterile generale vizavi de Codul administrativ - să fiți de acord să sistăm lucrările de astăzi, și la ora 13,00 să revenim pentru votul final.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră sistarea dezbaterilor la încheiere susținerii Proiectului de Hotărâre privind vacantarea unui mandat de deputat.

Să înceapă votul.

 
   

127 de voturi pentru, un vot împotrivă, 18 abțineri.

Vom sista dezbaterile.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Petru Gabriel Vlase) (PHCD 48/2018). (rămas pentru votul final)  

Mai avem un singur proiect.

1. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Petru Gabriel Vlase - PHCD 48/2018.

Domnul deputat Petru Gabriel Vlase și-a depus demisia din calitatea de deputat, ca urmare a numirii în funcția de Director al Serviciului de Informații Externe

Întreb dacă stăruie în demisie? Da.

Comisia juridică, proiectul de hotărâre.

   

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică de disciplină și imunități a hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită Proiectul de Hotărâre privind vacantarea postului de deputat solicitat.

Președintele Camerei Deputaților a luat act de încetarea mandatului de deputat al domnului Petru Gabriel Vlase, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău, ca urmare a demisiei, începând cu data de 4 iulie 2018, dată înscrisă în demisie.

În baza art. 7 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, republicată, Camera Deputaților adoptă prezenta Hotărâre:

Camera Deputaților declară vacant locul de deputat deținut de domnul Petru Gabriel Vlase, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă la titlu aveți intervenții? Nu.

La preambul, intervenții? Nu.

La articolul unic, intervenții? Nu.

Dezbaterile au fost finalizate.

Proiectul rămâne la votul final.

Sistăm aici. Ne vedem la ora 13,00, la votul final.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

   

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii să ia loc, să putem începe ședința de vot final.

Mulțumesc.

Vă propun să facem un vot de control. Să înceapă votul.

 
   

231. Suntem în cvorum. Dacă liderii de grup solicită listing? Nu. Bun.

 
  Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Petru Gabriel Vlase) (PHCD 48/2018); (adoptat)

Primul punct al ordinii de zi, Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Petru Gabriel Vlase; PHCD 48/2018.

Să înceapă votul.

   

Unanimitate. 251 de voturi. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea art.109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (PL-x 112/2018); (adoptat)

2. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 112/2018.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică și Comisia pentru transporturi propun adoptarea.

Să înceapă votul.

   

226 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, 5 abțineri. Adoptat.

Explicarea votului. Vă rog, domnule Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

USR a votat împotriva acestui proiect de lege. Este un proiect de lege iresponsabil, care va duce la creșterea numărului de accidente și de morți pe șoselele din România. Sunteți părtași la acest lucru. Vom vedea rezultatele în momentul în care va deveni lege, moment care sper să fie cât mai îndepărtat sau să nu se întâmple similar cu alte modificări care au loc zilele acestea în Parlament. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Roman, Grupul PNL.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur că se poate face politică și prin minciună, manipulare și dezinformare. Cei care doresc să facă treaba aceasta erau probabil credibili dacă veneau să prezinte un studiu de impact, dacă veneau cu argumente și nu să facă doar declarații politice de la tribuna Parlamentului.

În calitate de inițiator, alături de colegul de la Suceava, domnul deputat Balan, de alți colegi din cadrul Parlamentului, care au muncit la acest proiect și cărora le mulțumesc. Vă mulțumesc și dumneavoastră, celor care ați dat votul pentru acest proiect de lege.

Vă spun doar câteva lucruri.

În primul rând, la ora actuală, sunt oficial 1.900 de victime rezultate în urma accidentelor rutiere. Nu cred că este bine și acesta cred că este cel mai important argument că aici trebuia făcută o modificare. Avem 1.900 de morți și suntem în topul țărilor europene, ca număr de victime din accidente rutiere.

Asociații din zona ONG-urilor apropiate de colegul deputat spun răspicat - și cred că ați primit fiecare dintre dumneavoastră la cutia deputatului acea situație - spun: "Se moare din cauza accidentelor rutiere în România, din următoarele motive: 1. numărul mare de autovehicule pe o infrastructură precară; 2. neglijența la volan; 3. consumul de alcool excesiv; și de abia pe locul 4 discutăm despre viteză".

Sunt date pe care le folosesc susținătorii acestei idei. Am avut și eu curiozitatea să mă uit cine este în spatele acestui ONG care ne-a trimis această scrisoare de informare. Este un ONG de la Iași. Iar în spatele acestui ONG este un fost jurnalist și un fost avocat care, întâmplător sau nu, este membru al partidului care astăzi a votat împotriva acestui proiect de lege.

Bun. Este dreptul Domniilor Lor să-și spună punctul de vedere.

Este foarte clar, stimați colegi, că Poliția Rutieră a uitat de principalul său rol, cel de prevenție.

Cred că fiecare dintre noi sau mulți dintre noi suntem conducători auto și simțim nevoia prevenției, din partea Poliției Rutiere.

De ce prima sancțiune este - "Îți iau permisul, îți dau amendă, îți iau puncte..." - dacă timp de câțiva ani de zile nu am greșit? De ce? Suntem ca la armată, cu pedeapsă colectivă? Dacă unul a greșit, trebuie să le tăiem capul la toți?

A doua chestiune. Trebuie să-i scoatem pe agenții de la Poliția Rutieră, care-și fac datoria în stradă, și este foarte bine că-și fac datoria, avem nevoie de ei în stradă, de sub acel plan... care nu este în regulă... acel plan de amenzi. Adică, dacă nu-ți faci planul de amenzi, trimestrial nu mai poți urca ierarhic.

Eu cred că lucrurile s-au schimbat și acei oameni, care, de regulă, stau la aer condiționat, pentru că șefii stau la aer condiționat, ei nu stau în stradă, alături de amărâții de agenți, dar impun planuri de amenzi celor care stau în stradă.

Acest proiect de lege este similar unui alt proiect pe care l-au folosit francezii. În urma folosirii acestui proiect, s-a demonstrat, în practică și nu în povești, că numărul victimelor rezultate din accidente rutiere a scăzut.

Și vă mai spun un singur lucru, stimați colegi, pe care vi l-am mai spus. Acolo unde există machete ale Poliției, puse pe drumurile naționale, spre Brașov, spre nordul Moldovei, statisticile Poliției demonstrează că acolo sunt mai puțini morți din accidente rutiere.

Cu toții circulăm în Uniunea Europeană, ai cărei membri suntem...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați, domnule coleg.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Peste tot sunt acele panouri de avertizare.

Datoria noastră este să încercăm să reducem numărul victimelor, iar prin acest proiect asta și facem.

Spre deosebire de alții, muncim. Depunem proiecte, depunem amendamente. Că sunt bune, că sunt rele, vom vedea. Dar ceea ce ne spun dânșii, la ora actuală, fără să depună amendamente, fără să depună proiecte de lege, numai să vii, să critici, dar să nu pui în loc, nu este în regulă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Rădulescu, vă rog. Un singur vorbitor de grup. Explicarea votului, vă rog.

 
   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi, colegii din PSD, am fost coinițiatori la acest proiect, așa că mulțumesc colegilor din PSD și celor din PNL, pentru faptul că am inițiat și am susținut acest proiect.

Este un proiect pentru cetățenii României, în primul rând, este un proiect care schimbă o cutumă - din amenzi, în prevenție. Este o cutumă care va demonstra că numărul de morți care a fost în creștere până acum, va scădea. Este un pariu pe care ni-l facem noi cu noi, și cu cetățenii României și vom demonstra că, așa cum am făcut lucruri bune în continuare, facem lucruri bune pentru cetățeni.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Gerea, Grupul ALDE.

 
   

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Grupul ALDE a susținut această inițiativă și pentru faptul că noi ne dorim, într-adevăr, ca Poliția Rutieră să facă prevenție și mai puțin pândă.

Cu toții știm - și cred că știu și colegii de la USR, pentru că ei utilizează foarte mult aparatele acestea mobile, telefonia mobilă, Facebook-ul și așa mai departe.. Probabil că sunt familiarizați și cu Waze sau cu alte, să spunem, programe. Și știu foarte bine că acolo pozițiile radarelor rutiere, poziția poliției - toate sunt raportate, fără nicio problemă.

Deci care vor să încalce legea, să apese mai tare pe pedala de accelerație, o pot face liniștiți. După ce au trecut de poziția radarului, au accelerat și își văd liniștiți de treabă. Deci nu aici este problema.

Problema și soluția - eu cred că poliția trebuie să patruleze și, prin prezența sa mobilă, pe străzi, poate tempera tentația șoferilor vitezomani. Totodată poate să vadă și multele mașini care se află în trafic și care nu respectă normele de poluare, pot descoperi eventuali infractori și așa mai departe.

În rest, vreau să salut poziția colegului Roman. Vedeți, cine a fost o dată liberal, mai are, așa, tresăriri și țin să remarc că în sfârșit și-a dat și el seama cam cine sunt domnii de la USR și cum stau ei cu demagogia și cu minciuna în politica românească.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Grupul PMP, domnul Simionca.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Mișcării Populare a votat pentru acest proiect legislativ.

Noi credem că prin prevenție putem să salvăm vieți omenești și astăzi am arătat cu toții că nu suntem împotriva românilor, că noi nu urmărim să-i taxăm la orice colț și că ne gândim proactiv la sănătatea și siguranța lor.

Noi am votat pentru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

S-au încheiat dezbaterile.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică (PL-x 839/2015); (adoptat)

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică; PL-x 839/2015.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea.

Să înceapă votul.

   

261 de voturi pentru, două abțineri. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică (PL-x 377/2011); (adoptat)

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică; PL-x 377/2011.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea.

Să înceapă votul.

   

261 de voturi pentru, o abținere.

Doamnă președinte a Comisiei pentru învățământ, înțeleg că aveați o eroare de anunțat? Vă rog.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o chestiune de tehnică legislativă, pentru formularea mai explicită. Fac precizarea referitoare la PL-x 377/2011.

În raportul comisiei noastre, la nr. crt. 45, în coloana aferentă comisiei, la pct. 6 din raport se face referire la art. 68 alin. (1), în sensul că alineatul respectiv se abrogă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România (PL-x 509/2017); (adoptat)

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România; PL-x 509/2017.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Să înceapă votul.

   

173 de voturi pentru, 82 de voturi împotrivă. Adoptat.

Vă rog.

Domnul Popescu, Grupul PNL.

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Partidul Național Liberal a votat împotriva acestei legi, pentru că nu este o lege făcută pentru turism, este o lege făcută pentru clientela dumneavoastră politică.

Practic, inclusiv secretarul de stat de la Ministerul Turismului, în comisie, ne-a spus că se grăbește cu această lege, întrebându-l de ce nu putem sta până în toamnă, ca să avem o definiție clară a organizațiilor de management a turismului, destinației, pentru că trebuie să trimită la post zece oameni atașați în turism, în condițiile în care Ministerul Comerțului are 83 de trimiși la post și pot să preia din atribuții.

Iar în condițiile ordonanței existente, date tot de Guvernul dumneavoastră, nu putea trimite la post decât salariați ai Ministerului Turismului. Așa, poate să trimită și de la partid.

Vă atrag atenția aici, de la tribuna Parlamentului, că definiția organizației de management a destinației, ca asociație conform Legii fundațiilor și asociațiilor, nu poate fi făcută în așa fel încât un membru fondator să aibă un alt vot, mai puțin important decât alt membru fondator, în funcție de cum plătește o taxă, cum este scris în lege.

Practic, ați făcut o lege care nu va fi funcțională, o lege care se va întoarce, evident, și va fi modificată printr-o altă ordonanță de urgență, doar ca să puteți trimite în vara aceasta la post zece oameni.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Iancu, vă rog, Grupul PSD.

Noi susținem turismul, domnule Iancu, nu?!

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Afirmații neadevărate nu mai sunt o chestiune de fantezie, ci o chestiune de caracter, pentru că ieri doamna lider, doamna Turcan, a susținut, într-un mod imperativ, ca neapărat această lege să fie pe ordinea de zi și să fie votată de noi, toți, pentru că este o schimbare fundamentală și absolut necesară pentru activitatea de turism în România. (Aplauze.)

Astăzi înțelegem că n-o mai susțineți!

Dar, în esență, ca să înțelegem despre ce vorbim...

Este pentru prima dată când legiuitorul oferă șansa autorității locale și tuturor operatorilor dintr-o anumită regiune să participe în mod direct la deciziile privind dezvoltarea activității turistice a localității lor. Adică, nimeni nu știe mai bine, decât autoritatea locală și operatorul din turism din zona respectivă, care este obiectivul țintă, care sunt prioritățile și care sunt modalitățile prin care ei pot atrage turiști și pot dezvolta activitatea turistică.

Ce am făcut noi? Am realizat această instituție, am dat posibilitatea tuturor operatorilor, fără excepție, și autorității locale, ca împreună cu decidentul la nivel central să stabilească, de comun acord, politica de promovare a turismului, modalitatea în care își concep dezvoltarea turistică și promovarea localității lor. Aceasta este, în esență, legea noastră și acesta este instrumentul pe care-l oferim autorităților locale și operatorilor din turism.

Credem cu toții că merită acest instrument, fiecare localitate din România care, din fericire pentru noi, are oportunități deosebite turistice, încă nevalorificate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Drept la replică, doamna Turcan.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Cel mai bine este să faci muncă temeinică și să ai hârtiile în față, pentru că, în momentul în care am văzut că ați pus pe ordinea de zi, m-am gândit că s-ar putea să apară un populism de la dumneavoastră care să facă referire la intervenția mea de ieri.

Așadar, citez: "Ce faceți, domnilor?! Ați scos - făcând referire la acest proiect - un proiect de lege pe care nici măcar reprezentantul Ministerului Turismului nu l-a susținut în comisia de specialitate, pentru că vă este rușine să recunoașteți un proiect prost făcut de reprezentantul ministerului dumneavoastră?!". Și continui acum - "...veți ajunge să remaniați acest ministru slab al turismului, probabil cel mai slab pe care l-ați avut până acum...".

Și, în plus, mai adaug. Punctul c) - angajatorii din cadrul destinației turistice nu sunt operatori economici, domnule! Adevărul de la acest microfon va ajunge să fie o raritate!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
  Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică - S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome Editura Didactică și Pedagogică prin transformare, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.249 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.456 din 31 mai 2018 (PL-x 600/2017/2018); (adoptată Legea în forma de la Senat)

6. Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică - S.A., ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică și Pedagogică" prin transformare, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 249 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 31 mai 2018; PL-x 600/2017/2018.

Comisia pentru învățământ, Comisia pentru politică economică și Comisia juridică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

   

254 de voturi pentru, 3 abțineri, un coleg nu și-a exprimat votul. Adoptată.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente (PL-x 376/2016); (adoptat)

7. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente; PL-x 376/2016.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun adoptarea.

Să înceapă votul.

   

260 de voturi pentru, o abținere. Adoptat.

Domnul Raețchi, explicarea votului. Vă rog.

 
   

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De doi ani și patru luni aștept votul acesta. Chiar ieri îmi scrisese cineva și îi spuneam că am ajuns la concluzia că nu se dorește să facem ceva, înainte să avem un cutremur în România, că poate cineva așteaptă ca aceste clădiri cu bulină roșie, de maxim pericol, să se prăbușească la cutremur, din cine știe ce interese imobiliare, și dimineață am avut plăcerea, bucuria, să descopăr această lege.

Vă mulțumesc pentru vot și cred că astăzi am făcut un pas înainte, pentru protejarea românilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Dan Nicușor, USR.

Și apoi domnul Suciu.

 
   

Domnul Nicușor Daniel Dan:

Stimați colegi,

Este o lege importantă, o problemă importantă, riscul seismic.

Vreau să salut colaborarea între grupurile politice și cu Ministerul Dezvoltării, pe proiectul acesta de lege.

Trei chestiuni importante.

Autoritățile publice locale pot să mute persoanele care sunt afectate, care au clădirile afectate, în locuințe pe care să le închirieze, nu doar în locuințe pe care le au în proprietate.

Se extinde accesul la acea finanțare, fără dobândă, inclusiv la spațiile comune, cum ar fi: teatre, cafenele și așa mai departe, nu doar la apartamente.

Se unifică niște competențe care erau împărțite între primar, consiliul local și consiliul județean și se impun două obligații pentru autoritățile locale. Una - să vină în fiecare an cu un raport anual, ca să spună ce au făcut. Și a doua - se dau niște termene-limită, atunci când proprietarii nu acționează ei, înșiși. Primăriile au obligația să acționeze ele, fie pentru evaluare, fie pentru intervenție, și acum se dau niște termene limită în care ele să o facă.

Deci este un pas înainte. De acum problema rămâne la autoritățile locale. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnule Suciu, vă rog. Grupul PSD.

Voce din sală:

Suplimentați ordinea de zi!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, nu suplimentăm ordinea de zi!

Am asistat astăzi la câteva premiere care, în mod normal, ar trebui să constituie normalitate în Parlamentul României și, dacă fac un mic apel la memoria recentă, un coleg de la Partidul Național Liberal lăuda un Cod administrativ, făcut în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale.

Mai recent, acum câteva secunde, doi reprezentanți ai opoziției, lăudau Ministerul Dezvoltării Regionale. Da, aveți dreptate, este un proiect de lege foarte bun, Ministerul Dezvoltării Regionale a insistat foarte mult, iar Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat l-a susținut.

Vă mulțumesc pentru susținerea dumneavoastră și o să-i transmit domnului ministru Stănescu toată aprecierea dumneavoastră, a grupurilor din opoziție. (Aplauze. Vociferări.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PMP, domnul Corneliu Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Vedeți, atunci când ai o intenție bună, fiind un simplu deputat de la opoziție, îi dai idei domnului Suciu. Și întotdeauna pe adversar trebuie să-l apreciezi și să nu-l lauzi.

Sigur că proiectul este foarte bun, dar eu nu vreau să vorbesc despre proiect, ci despre revenirea domnului Nicușor Dan aici. (Rumoare.)

Astăzi ați avut două intervenții foarte, foarte bune! Veniți, vă rog, la serviciu, că ...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Explicarea votului, vă rog!

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Lăsați-mă! Când sunt în formă, nu mă opriți! (Aplauze.)

Veniți la serviciu, pentru că vă dă târcoale la grup...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

... domnul Cioloș!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (PL-x 350/2017). (adoptat)

8. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni; PL-x 350/2017.

Comisia pentru comunitățile de români și Comisia pentru buget propun adoptarea.

Să înceapă votul.

   

230 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 20 de abțineri. Adoptat.

Vă anunț că, în conformitate cu prevederile art. 15... (Vociferări.)

(Domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie solicită să ia cuvântul.)

Imediat!

Explicarea votului. Vă rog.

Am finalizat legile.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Grupul USR a votat abținere la acest proiect de lege. Nu vrem noi sinecuri să se creeze, nu vrem această agenție, care n-are practic niciun fundament. Nu știm ce va face, nu are atribuții clare, nu are un buget clar, astfel încât suntem nevoiți ca punctele bune din proiect... să nu votăm pentru acest proiect. Și, mai mult decât atât, românii din afara granițelor au cu totul alte priorități.

Trebuie să extindeți votul prin corespondență și să-l îmbunătățiți.

Trebuie, de asemenea, nu să creați noi instituții, ci să îmbunătățiți sprijinul privind informarea, privind drepturile și obligațiile pe care le au românii de pretutindeni, în România, și în țările în care trebuie să se integreze.

De asemenea, trebuie create condiții pentru ca ei să se poată reîntoarce.

Mai mult decât atât, este necesar să se asigure asistență juridică pentru cazurile în care, iată, avem prea multe cazuri în care copiii sunt luați, în care familiile au probleme în diverse situații, în diferite țări, și trebuie să cunoască legislația, trebuie să li se asigure asistență juridică.

Nu este suficient să creăm structuri lipsite de conținut, este nevoie de acțiuni concrete.

Mai mult decât atât, domnule Iordache, pentru modul în care ați condus astăzi ședința, o să ajungem să-l regretăm pe domnul Vlase. Deja ne este dor de el! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Asta este!

Doamna Natalia Intotero.

Citiți Regulamentul și apoi puteți discuta!

Vă rog.

 
   

Doamna Natalia-Elena Intotero:

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vreau să le mulțumesc tuturor parlamentarilor care au susținut modificarea Legii nr. 299, lege foarte importantă pentru românii din afara granițelor, pentru românii de pretutindeni.

După un an de dezbateri, venim în fața românilor de pretutindeni cu o lege actualizată la nevoile de astăzi.

Am să amintesc câteva modificări: crearea cadrului legal pentru atașații pe diaspora, pentru serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe; posibilitatea acordării burselor pentru românii de pretutindeni și, nu în ultimul rând, înființarea, crearea cadrului legal de înființare a acestei agenții, prin intermediul căreia se pot realiza politici publice, strategii pentru românii din afara granițelor.

Mulțumesc tuturor.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Ultima intervenție, domnul Codreanu.

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Le mulțumesc și colegilor, chiar dacă pleacă în acest moment din sala de plen.

Este un vot foarte important pe care îl dăm pe un proiect de lege, la finalul unui an de dezbateri și mă bucur că există astfel de proiecte, când canibalizarea politică nu-și are locul în Parlamentul României și când putem să ne dăm mâna - guvernare, opoziție - pentru binele românilor.

Este un pas important pentru românii din afara granițelor țării, în acest an Centenar, și mă bucur că voi anunța adoptarea acestui proiect legislativ la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului, acolo unde îi voi întâlni pe cei mai reprezentativi lideri ai mediului asociativ românesc.

Mulțumesc.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituțională, a următoarelor legi:  

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Vă anunț că, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 47 a Curții Constituționale, au fost depuse, pentru exercitarea dreptului de sesizare legile adoptate de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul de sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, două zile pentru cele în procedură de urgență. Termenul se calculează începând de astăzi.

Lista legilor se află la secretarul general.

Legea pentru modificarea art.109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (PL-x 112/2018); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică (PL-x 839/2015); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică (PL-x 377/2011); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România (PL-x 509/2017); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică - S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică și Pedagogică" prin transformare(PL-x 600/2017/2018); (Adoptată în procedură de urgență.)

Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente (PL-x 376/2016); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (PL-x 350/2017); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi (Pl-x 442/2017); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României (Pl-x 87/2018). (Adoptată în procedură de drept comun.)

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Îi rog pe colegii membri ai Biroului permanent - la ședința Biroului permanent.

La revedere!

     

Ședința s-a încheiat la ora 13,38.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 5 iunie 2020, 17:38
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro