Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 februarie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/07-03-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 13-02-2019 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 februarie 2019

4. Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2019. (L88/2019)
 
consultă fișa PL nr. 26/2019

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................

Pentru dezbaterea generală asupra acestor două proiecte de lege Birourile permanente și Comitetul liderilor au stabilit următoarele, și vă propunem:

- Guvernului să i se aloce 50 de minute (care să fie utilizate la începutul și la încheierea dezbaterilor generale);

- pentru grupurile parlamentare din Cameră și Senat se alocă timpul maxim corespunzător, luându-se în calcul 10 secunde pentru fiecare parlamentar, astfel încât: PSD - 35 de minute; PNL - 16 minute; 7 minute - USR; 5 minute - UDMR; 5 minute - ALDE; 2 minute - PMP; 2 minute - minorități; 5 minute - parlamentarii neafiliați.

Dacă sunt comentarii.

Dacă nu, supun votului dumneavoastră...

Da, doamna Prună, vă rog, aveți comentarii vizavi de acest timp.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Am cerut și astăzi în Biroul permanent ca timpii de dezbatere alocați pe fiecare parlamentar să crească de la 10 la 20 de minute, așa că mai supun o dată votului... 20 de secunde, de la 10 secunde la 20 de secunde!

Așa că vă rog să mai supuneți o dată votului plenului.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Supun, stimați colegi, propunerea USR de dublare la 20 de secunde.

Să înceapă votul.

140 de voturi pentru, 218 împotrivă, 5 abțineri.

A fost respinsă.

Supun votului, stimați colegi, programul pe care vi l-am citit și numărul de minute.

Să înceapă votul.

225 de voturi pentru, 131 împotrivă, 2 colegi nu și-au exprimat votul.

Au fost adoptate.

Înainte de prezentarea proiectului de lege, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să comunice celor doi secretari colegii care doresc să intervină.

Pentru început, îl invit pe domnul ministru Eugen-Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice, să ia cuvântul pentru prezentarea Proiectului bugetului pe anul 2019.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici - ministrul finanțelor publice:

Domnilor președinți de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Prezentarea bugetului de stat a reprezentat întotdeauna un moment important de dezbatere a proiectelor guvernamentale și, în mod inerent, de catalizare a criticilor și scenariilor pesimiste ale anumitor voci de pe scena politică românească.

Astăzi, noi prezentăm mai mult decât bugetul pe anul 2019, prezentăm o viziune pentru România anului 2019, o viziune care are la bază angajamentele asumate prin programul de guvernare, multe dintre ele fiind deja îndeplinite. Viziunea pentru România anului 2019 este definită într-un context mai amplu: pe de o parte, un mediu macroeconomic european și mondial marcat de creșterea gradului de incertitudine, tensiuni comerciale internaționale și de eventualele efecte ale ieșirii Marii Britanii din familia europeană, pe de altă parte, avem obiective naționale strategice cuprinse în programul de guvernare 2018 - 2020, unde ne-am asumat o creștere economică sustenabilă și inclusivă, care să susțină dezvoltarea unei societăți echilibrate și reducerea decalajelor sociale și, nu în ultimul rând, dorim să asigurăm cu succes Președinția Consiliului Uniunii Europene. Și vreau să subliniez, ca persoană implicată în mod direct, că România este deja apreciată pentru eficiența și pragmatismul cu care reușește să rezolve dosarele aflate pe agenda europeană.

Toți trebuie să înțelegem un lucru deosebit de important: pentru a ajunge economiile dezvoltate din Uniunea Europeană, România trebuie să crească mai rapid decât acestea, pentru a deveni un actor important în regiune și în plan european, România trebuie să se dezvolte într-un ritm alert și sustenabil. Chiar nu mai avem timp de pierdut.

Astfel, proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 5,5% prevăzută pentru anul 2019 și un ritm mediu anual de 5,2% pe întregul orizont de timp 2020 - 2022. Această creștere este semnificativ mai mare, comparativ cu cea estimată la nivelul țărilor europene, în condițiile tendinței de încetinire a creșterii la nivel european, care va continua și în următorii doi ani, conform prognozei de toamnă a Comisiei Europene. O asemenea performanță demonstrează în mod clar că viziunea economică din ultimii ani a fost bine fundamentată, cu o combinație optimală de politici fiscale și bugetare care să mențină o creștere economică sănătoasă.

Mai mult, perspectiva vizând creșterea economică a României nu reprezintă o simplă declarație politică, ci este validată de către Comisia Europeană care confirmă creșterea economică robustă din anul 2018 după o creștere economică de 7% în anul 2017. În proiectul de Raport de țară - 2019, la care unii dintre dumneavoastră au făcut referire, este menționat acest lucru.

La construcția bugetului am avut discuții cu toate instituțiile implicate, dar bugetul nu poate rămâne o construcție statică, atunci când contextul este unul dinamic. Nu mai putem și nu mai trebuie să alocăm resurse bugetare doar pe considerentul că anii trecuți a fost la fel. Această abordare: "Merge și așa!", trebuie să înceteze.

În același timp, să nu uităm că România a preluat Președinția Consiliului Uniunii Europene, un moment important, care asigură vizibilitatea acțiunilor României, pune în valoare eficiența și determinarea poporului român, certifică aportul României la succesul proiectului european.

Acesta este contextul în care noi am definit viziunea de dezvoltare a României pentru anul 2019, pornind de la următorii indicatori macroeconomici:

  • creștere economică de 5,5%, o valoare a PIB-ului de 1 022,5 miliarde de lei, fiind pentru prima dată când valoarea PIB-ului depășește 1 000 de miliarde de lei;
  • un deficit bugetar care se va reduce în 2019 la 2,55% din PIB, în limitele Tratatului de la Maastricht;
  • deficitul de cont curent este în scădere față de anul precedent, respectiv de 3,3%;
  • câștigul salarial mediu net lunar este prognozat să se majoreze cu 14,9% și include majorarea de la 1 ianuarie 2019 a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 2 080 de lei și la 2 350 de lei pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare;
  • numărul mediu de salariați continuă trendul ascendent și se va majora în anul 2019 cu 3,4%, ajungând la peste 5,2 milioane de salariați;
  • inflația prognozată va fi de 2,8% în anul 2019.

Există voci care pun la îndoială creșterea economică prognozată pentru anul 2019, care confundă viziunea economică cu literatura science fiction, fără să țină cont de factorii care contribuie la această creștere, de măsurile și programele deja lansate de Guvern până în prezent pentru a susține mediul de afaceri și piața muncii.

Acum este, poate, momentul să vă reamintim că și anul 2018 a fost marcat de dezbateri largi legate de situația macroeconomică a României: de la date statistice interpretate incorect, la propagandă negativă privind evoluția anumitor parametri economici. Poate că, de fapt, enunțurile de tip "Inflația va ajunge la 12%!", "Cursul de schimb al euro va fi de 6 lei!", "România va intra în recesiune!", "Criza lovește România!" sunt cele care țin de sfera science fiction, dacă nu ar reprezenta, în realitate, dovezi de rea-credință care au condus, în ultimă instanță, la creșterea incertitudinii în rândul populației și al investitorilor și care au generat creșterea costurilor de finanțare ale statului român.

Tocmai pentru a preîntâmpina efectele negative ale prognozelor pesimiste, în cursul reuniunii Consiliului de miniștri de finanțe de la Bruxelles de ieri am propus ca toate datele..., ca toate instituțiile și organizațiile financiare internaționale să aibă obligația, ca bună practică și din respect pentru cetățeni, să prezinte în mod transparent și țintele reale atinse în raport cu valorile prognozate.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În pofida criticilor și a dezbaterilor prelungite în ultima perioadă, în baza datelor analizate și validate apoi de către instituțiile europene și naționale și a evoluțiilor din perioada 2017 - 2018, bugetul de stat pe 2019 este principalul instrument al dezvoltării României, al viitorului, bazat pe reforme și investiții cu efect multiplicator în economie.

Astfel, am structurat prezentarea bugetului în 10 puncte importante, pe care doresc să le supun atenției plenului reunit al Parlamentului României.

În primul rând, bugetul anului 2019 pornește de la realizări concrete, în contextul în care, ca urmare a politicilor Guvernului României adoptate în anul 2018, vom avea pentru prima oară un excedent de 3 miliarde de lei aproximativ, adică un 0,3% din PIB, la bugetul de pensii și nu mai este necesar transferul de fonduri de la bugetul de stat. Se demonstrează astfel că măsura trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat a adus beneficii semnificative în economie și pentru bugetul de stat și, de asemenea, se demonstrează din nou că vocile critice și tendențioase nu au avut dreptate.

Nivelul estimat al datoriei guvernamentale pentru 2019 este de 34,9% din PIB. Astfel, potrivit comunicatului Eurostat din luna ianuarie 2019, la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, la sfârșitul trimestrului al treilea din 2018, România s-a situat pe locul 4 între statele membre ale Uniunii Europene, cu cel mai scăzut nivel de îndatorare după Estonia, Luxemburg, Bulgaria și pe aceeași poziție cu Republica Cehă, sub media datoriei guvernamentale pentru zona euro, dar și sub media datoriei guvernamentale pentru Uniunea Europeană cu 28 de membri.

Al doilea punct. Bugetul anului 2019 contribuie la creșterea veniturilor și bunăstării populației:

  • salariul mediu net va fi de 3 085 de lei, cu peste 50% mai mare față de anul 2016;
  • începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15%, respectiv de la 1 100 de lei la 1 265 de lei;
  • începând cu aceeași dată, 1 septembrie 2019, indemnizația socială pentru pensionari, garantată, se majorează cu 10%, respectiv de la 640 de lei la 704 lei;
  • salariul minim brut în construcții crește la 3 000 de lei și se reduce cota contribuției de asigurări sociale cu 3,75% pentru personalul care lucrează în domeniul construcțiilor;
  • de la 1 ianuarie 2019, s-au majorat salariile de bază, soldele de funcție, indemnizațiile de încadrare cu o pătrime din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018.

Punctul 3. Bugetul anului 2019 este un buget al dezvoltării și al investițiilor.

Astfel, au fost majorate alocările pentru investiții cu 15,5 miliarde de lei față de anul 2018, dintre care 6 miliarde vor fi utilizate pentru priorități, strategii de dezvoltare din sectorul de transport. Se vor finanța, cu precădere, investițiile în infrastructură, în sănătate, educație, agricultură și se va urmări creșterea absorbției fondurilor europene, atingându-se un nivel total al cheltuielilor de investiții în anul 2019 de aproximativ 50 de miliarde de lei.

Cel de-al patrulea punct. Bugetul anului 2019 este un buget echilibrat. Astfel, ne concentrăm atât pe sprijinirea politicilor de dezvoltare, cât și pe susținerea politicilor sociale.

În primul rând, românii au dreptul la servicii medicale comparabile cu cele oferite la nivel european. Cheltuielile pentru sănătate ale Ministerul Sănătății și ale Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care s-au dedus sumele care se transferă din bugetul ministerului în bugetul fondului, prezintă o creștere cu 6,5 miliarde de lei.

De asemenea, educația reprezintă un domeniu prioritar, finanțarea în acest domeniu având impact pe termen lung la nivelul întregii societăți. Dezvoltarea cunoștințelor și abilităților tinerilor, necesare pentru a-și atinge potențialul maxim, le oferă șansa unor locuri de muncă mai bine plătite și la un standard de viață mai ridicat. Astfel, alocăm cu 9,9 miliarde de lei mai mult decât în anul 2018, pentru că investim în viitor.

A cincilea aspect important. Bugetul anului 2019 își propune să sprijine mediul de afaceri și piața muncii din România.

Am creat și am promovat programe dedicate, care conduc la creșterea numărului întreprinderilor și al locurilor de muncă și care contribuie la inserția pe piața muncii a persoanelor defavorizate, la sprijinirea șomerilor și absolvenților și la creșterea investițiilor în tehnologii noi, inovative.

Câteva exemple: Programul "Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor de investiții"; Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii - IMM Invest România; înființarea Fondului de Dezvoltare și Investiții pentru finanțarea proiectelor de investiții ale unităților sau subunităților administrativ-teritoriale și pentru finanțarea proiectelor de investiții ale universităților; înființarea programului de finanțare a investițiilor pentru modernizarea și dezvoltarea stațiunilor balneare; schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice; Programul "gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar", programul "Investim în copii, investim în viitor"; Programul "Investește în tine", care facilitează accesul la finanțare pentru tinerii cu o vârstă cuprinsă între 16 ani și până la 26 de ani.

Punctul nr. 6. Bugetul anului 2019 susține autoritățile publice locale.

2019 este primul an în care toate încasările din impozitul pe venit vor rămâne integral la bugetul local. 47,2 miliarde de lei vor fi lăsate la nivel local, cu 7 miliarde de lei în plus față de anul 2018.

Astfel, din impozitul colectat la nivelul fiecărei localități se repartizează 15% la nivelul județului, 60% la nivel de comună, oraș sau municipiu, 17,5% pentru echilibrarea bugetelor locale și 7,5% la dispoziția consiliului județean, pentru a asigura cofinanțarea proiectelor de dezvoltare locală și pentru a asigura cheltuielile de funcționare a localităților cu fonduri insuficiente. Totodată, anul 2019 este primul an în care se iau măsuri concrete pentru sprijinirea comunităților mai puțin dezvoltate și pentru asigurarea coeziunii economice și sociale și recuperarea decalajelor. Astfel, la nivel de comună se asigură un buget alocat de minim 2 milioane de lei, ceea ce înseamnă respectiv o alocare de 1 000 de lei/locuitor.

Punctul 7. Bugetul anului 2019 susține în continuare cheltuieli descentralizate. Continuăm să alocăm sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea următoarelor cheltuieli ale autorităților administrației publice locale: programul pentru școli, drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale, bunuri și servicii pentru unități de învățământ preuniversitar de stat, cheltuieli de funcționare a căminelor pentru persoane vârstnice, cheltuieli pentru funcționarea creșelor, ajutor pentru încălzirea locuințelor pentru beneficiarii de ajutor social, instituții de cultură descentralizate. De asemenea, se vor aloca sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, în sumă de 11,4 miliarde de lei, pentru a asigura buna funcționare a unităților administrativ-teritoriale.

Punctul numărul 8. Bugetul anului 2019 are o structură echilibrată a cheltuielilor. Pentru îndeplinirea obiectivelor din Programul de guvernare, cheltuielile totale sunt de 368,8 miliarde de lei, cele mai importante categorii fiind finanțate în mod echilibrat:

  • cheltuieli de asistență socială - 107,5 miliarde de lei;
  • cheltuieli de personal - 102,4 miliarde de lei;
  • cheltuieli cu investiții și proiecte cu finanțare din fonduri europene - 87,75 miliarde de lei;
  • cheltuieli cu bunuri și servicii - 48,6 miliarde de lei.

În acest sens, după cum am mai spus, Ministerul Finanțelor Publice va avea un rol cheie și o abordare proactivă în ceea ce privește execuția bugetului. Va exista o monitorizare constantă și aplicată atât pentru a asigura o utilizare eficientă a banilor publici, cât și pentru a realiza investițiile planificate. Fiecare obiectiv de investiții nerealizat nu înseamnă altceva decât o oportunitate ratată pentru comunitate și venituri mai mici încasate.

Cel de-al 9-lea punct. Bugetul anului 2019 are venituri estimate cu peste 50% mai mari decât în anul 2016. Veniturile estimate pentru 2019 sunt de 342,7 miliarde de lei, cu 53,1% mai mari față de 2016.

Creșterea veniturilor în anul 2019, de la 31,1% din PIB în anul 2018 la 33,5% din PIB programat pentru anul 2019, se datorează în principal evoluției următoarelor venituri:

  • veniturile din contribuții sociale vor crește ca pondere în PIB cu 1,2 procente comparativ cu anul anterior, urmând creșterea indicatorilor macroeconomici de pe piața de muncă, mai exact fondul de salarii, ce va crește în anul 2019 cu 18,6% pe total economie comparativ cu anul 2018;
  • veniturile din TVA vor crește ca pondere în PIB cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu anul anterior;
  • măsurile de combatere a evaziunii și îmbunătățire a colectării implementate sau care urmează să fie implementate de către ANAF în anul 2019 vor aduce venituri suplimentare de 7,5 miliarde de lei. Am spus-o și o repet, realizarea țintelor de încasări în cazul ANAF este obligatorie. Alături de sprijinul meu ferm în acest domeniu, nu vor mai fi tolerate greșeli și nici abateri de la țintele asumate.

Stimați colegi,

Ultimul punct asupra căruia m-am oprit, punctul 10, este la fel de important, deși nu conține cifre și referințe statistice. Bugetul nu este un instrument politic. Urmăresc încă de la finalul anului trecut aplicarea cu strictețe de către toate partidele aflate în opoziție a rețetei standard de manual de campanie electorală: atac permanent și poziție ofensivă nejustificată pe mai multe voci, contestarea tuturor măsurilor, a soluțiilor sau a opiniilor, arătând că ele au numai consecințe negative, grave, dezastruoase, care-și produc efectele începând chiar de ieri, fără a lua în considerare date statistice, cifre din rapoartele instituțiilor europene și nevoile reale de dezvoltare a României.

Până acum am fost criticați pentru că nu aveam buget, acum ne criticați pentru că nu ar fi bine construit, pentru că ne propunem, probabil, prea mult. Și la nivelul Uniunii Europene se negociază un nou cadru financiar multianual, 2021 - 2027, cu impact pe termen lung la nivelul statelor membre, se revizuiesc categoriile de venituri proprii ale Uniunii și se redefinesc prioritățile. Un proces extrem de laborios și dificil, un prilej de dezbateri ample, care conduc, prin dialog structurat, la o viziune comună pentru viitorul comun al Uniunii Europene. Eu sper ca acum, în perioada în care România asigură Președinția Consiliului Uniunii Europene, vom urma acest exemplu, iar bugetul de stat nu va mai reprezenta un instrument de luptă sau campanie politică.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Mai aveți 30 de minute, pe care le veți putea utiliza la finalul dezbaterilor.

În continuare, îl invit pe domnul președinte senator Viorel Arcaș, președintele Comisiei pentru buget din Senat, pentru prezentarea raportului comun al comisiilor de buget din Camere asupra Proiectului Legii bugetului pe 2019.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2019.

În conformitate cu prevederile art.21 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților au fost sesizate, cu adresa L88/2019, respectiv PL-x 26/2019, de către Birourile permanente reunite ale Parlamentului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2019.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, de către comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților, care au fost sesizate pentru avizarea proiectului de lege și care au transmis avize favorabile, cu amendamente admise și respinse.

Consiliul Fiscal a elaborat o opinie, care cuprinde considerații de ordin general asupra construcției bugetare, țintei de deficit și strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2019 - 2021.

De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat propunerile de buget pentru anul 2019 ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Întrunite în ședință comună, pe parcursul mai multor zile de dezbateri, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat proiectul de lege și anexele acestuia, avizele asupra proiectului de lege, precum și amendamentele formulate de senatori și deputați și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise din anexa nr.1, iar amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr.2 la prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților supun spre dezbatere și adoptare plenului Parlamentului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art.76 alin.(2) din Constituția României.

Mulțumesc.

Și ca să facem dovada că suntem o comisie... cele două comisii sunt foarte serioase, venim deja ca răspuns la solicitările doamnei Turcan și avem și un raport suplimentar, prin care am corectat erorile respective, identificând acele amendamente.

Și alăturat vă înaintăm tabelul cu amendamentele depuse la anexele nr.3/25 și nr.3/27, care dintr-o eroare materială au fost omise a fi trecute în raportul comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2019, înaintat astăzi cu numărul de înregistrare 4c-2/64 din 13.02.2019.

De asemenea, precizăm că, la numărul curent 47 din anexa cu amendamentele admise, amendamentul depus la Anexa nr.7, poziția 9, Brașov, au fost omiși următorii inițiatori: Roxana Mînzatu, Marius Dunca, Viorel Chiriac, Mihai Mohaci, Mihai Popa, Florin Orțan.

Față de cele de mai sus, atașăm la raportul comun inițial amendamentele omise și eroarea materială în cauză.

Mulțumim frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Oricum, până mâine dimineață toate acele amendamente respinse ale colegilor se vor regăsi în tabelul cu amendamente respinse.

Urmează dezbaterea generală.

Reamintesc că în cadrul dezbaterilor generale, potrivit art.64 din Regulamentul activităților comune, nu pot fi propuse amendamente și pot lua cuvântul reprezentanții grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum și un reprezentant al grupurilor parlamentare care nu au astfel de grupuri.

Pentru început, o invit pe doamna deputat Raluca...

Domnule Cîțu, păi, asta v-am întrebat.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Florin-Vasile Cîțu.

Am și întrebat care-i ordinea și domnul Neagu mi-a spus să respectăm ordinea.

Bun, nicio problemă.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

M-ați surprins neplăcut de la prima intervenție. Mă așteptam ca astăzi să aveți curajul să veniți în fața românilor să le spuneți că i-ați mințit atunci când le-ați promis că nu le introduceți mai multe taxe. Le-ați promis asta de mai multe ori, dar românii au primit taxe. Credeam că aveți tăria să veniți să le spuneți că i-ați mințit.

Domnilor președinți ai Camerelor,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aprobarea bugetului României este cel mai important moment pentru Guvern. Dar românii care înțeleg cum funcționează economia de piață știu foarte bine că atunci când tragem linie bunăstarea este rezultatul acțiunilor individuale ale cetățenilor și nu se întâmplă așa, în urma unui act al Guvernului. Eroii economiei nu sunt la Guvern sau aici, în Parlament, sunt în sectorul privat.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Astăzi avem un paradox: ne certăm pe buget cu niște oameni care nu au făcut bugetul, doar îl prezintă. Și știm bine cine este în spatele bugetului.

Din start, și acest buget, ca și cele din ultimii doi ani de zile, se află sub semnul suspiciunilor referitor la datele pe care a fost fundamentat. Și eu astăzi aici, în Parlament, vreau să eliminăm aceste suspiciuni. Și eu vă promit, senator Florin Cîțu, că sunt gata să accept că informația inclusă în acest buget este corectă, dacă și dumneavoastră sunteți de acord să faceți un singur lucru, în premieră. Și înainte să încep analiza mea pe buget, vreau să faceți un gest prin care să demonstrați poporului român că datele pe care se fundamentează acest buget sunt serioase și că nu ascundeți nimic.

Să vă citez din art.30 alin.(4) din Legea nr.69/2010, de la care v-ați sustras prin OUG 114: "Guvernul are obligația de a prezenta Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară și orice alte prevederi ale prezentei legi, iar prim-ministrul și ministrul finanțelor publice vor semna o declarație ce atestă această conformitate, declarație care va fi prezentată Parlamentului împreună cu bugetul anual."

Domnule ministru,

Eu v-am pregătit aici această declarație și o să v-o las s-o completați până la sfârșitul acestei zile. V-o dau și pe a doamnei prim-ministru.

(Domnul senator Florin-Vasile Cîțu îi înmânează cele două declarații domnului Eugen-Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.)

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, continuați.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:

Până la sfârșitul analizei mele, să prezentați această declarație pe proprie răspundere, că cifrele din acest buget sunt cele reale.

Mai departe. Acest buget, așa cum este el construit, încalcă art.148 din Constituție, prin faptul că nu respectă Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul UE, ratificat de România prin Legea nr.83/2012. În plus, Ministerul Finanțelor spune foarte clar că nu există niciun fel de condiții prin care să ne încadrăm într-una din clauzele care ne permit devierea de la tratat. Citez din ceea ce spune Ministerul Finanțelor Publice: "context bugetar care poate fi apreciat a nu se încadra în aceste circumstanțe". Deci Ministerul Finanțelor Publice spune foarte clar că trebuie să respectăm tratatele și deficitul structural trebuie să fie mult mai mic decât cel din buget.

Am stat și am reflectat, m-am gândit foarte mult cum să rezolvăm această situație. Eu știu foarte bine că nu vă interesează că dumneavoastră încălcați Constituția. Știu foarte bine că nu vă interesează că încălcați tratatele cu Uniunea Europeană. Dar ar trebui să faceți aceste lucruri, să respectați tratatele, nu pentru că ne cer alții, ci pentru că așa este bine pentru România. Astăzi România ar fi trebuit să aibă un surplus bugetar, nu un deficit.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Avem în față un buget al taxelor mai mari și mai multe, al pomenilor electorale, al dezechilibrelor macroeconomice în creștere, dar mai ales al promisiunilor deșarte.

Această guvernare, cu fiecare dezbatere pe buget, a început cu un șir de minciuni - creșterea economică, că tot vorbim de această creștere economică fantastică pentru anul viitor de 5,5% și o inflație de 2%.

Aș vrea să vă aduc aminte două episoade. În primul rând 2008 și de ce este important să avem o creștere economică reală. Pentru că în 2008 Guvernul estima o creștere economică pentru 2009 de 6%. A făcut un buget cu cheltuieli, cu venituri care veneau din 6% creștere economică. Creșterea economică în 2009 - recesiune, minus 8% aproape. Bineînțeles că acea estimare, singura estimare, este responsabilă pentru cel mai mare împrumut pe care l-a luat România de la FMI. O estimare reală ar fi salvat România foarte mulți bani din dobânzi.

Să ne mai uităm la ce s-a întâmplat anul trecut, când același guvern venea și ne spunea la începutul anului că vom avea o creștere economică de - atenție! - 6%, cu o inflație de 2%. Tragem linie, după 12 luni creșterea economică este, să sperăm, la 4%, cu inflația la 6%. Datele sunt pe site-ul Comisiei Naționale de Statistică și Prognoză. Deci de ce am crede noi această estimare pentru anul viitor?

Și aș vrea să mă mai refer la ceva. Ni se promit din nou investiții. Vreau să vă aduc aminte că acest discurs a fost prezentat în fiecare an la buget - "anul acesta se vor face investiții". Așa, pentru informarea dumneavoastră, știți cât ne promitea PSD că va investi din buget în 2019? 6,7% din PIB. Da, atât ne promiteau. Așa au câștigat alegerile, cu promisiuni de 6,7% din PIB. Nu s-a întâmplat nici până acum. Au promis 5% în 2017, execuție - 3%. Au promis 5% aproape în 2018, execuție - 3%. Unde se duc banii și de ce face acest lucru PSD? Pentru că banii se duc în timpul anului către pomeni electorale. Iar în acest buget Guvernul nici nu se mai ascunde că nu este interesat de investiții, pentru că estimează pentru 2020, 2021, 2022 investiții în buget în scădere. Ajunge cu estimarea investițiilor din buget la 3,66. Singuri spun că vor scădea în fiecare an sumele alocate investițiilor.

Și aș vrea să mai dau două exemple care arată clar că acest Guvern nu este interesat de investiții. În buget sunt incluși bani pentru o subvenție la CEC Bank de un miliard de lei, la CFR Călători de 150 de milioane de lei, iar pentru Sibiu - Pitești, care ar fi trebuit să fie prioritar pentru orice guvern, doar 110 milioane de lei. Mai mult de atât n-am ce să vă spun. Lista poate continua.

Dar ce mai contează ce scrie în buget, atunci când bugetul nu respectă Constituția și, mult mai important, cei care fac bugetul nu și-l asumă, nu au curajul să dea o simplă declarație prin care să spună că ceea ce este inclus în buget este adevărat?

Domnule ministru al finanțelor publice, ați completat declarația?

N-ați completat.

Nu aveți curaj, nu-i așa? N-aveți curaj să spuneți că ce este în buget este adevărat. Am înțeles.

 

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Domnule senator, vă rog să vă țineți speech-ul.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:

Dragi români,

Aveți astăzi certitudinea că acest buget nu este fundamentat pe date reale. Ministrului finanțelor publice îi este frică, nu are curaj să semneze o declarație pe propria răspundere.

PNL va vota împotriva acestui buget, în această formă.

Mulțumesc.

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Vă mulțumesc.

Ați mai lăsat doamnei deputat Raluca Turcan 8 minute și 21.

Vă rugăm, doamna deputat.

Doamna Raluca Turcan:

Domnilor președinți de ședință,

Doamnă prim-ministru absentă,

Stimați membri ai Cabinetului absenți, cu două-trei excepții, și cea mai pertinentă prezență este a doamnei Pescariu, cea care a rezistat cu brio tuturor dezbaterilor din comisiile de specialitate,

Domnilor miniștri alții în afară de cei care sunt prezenți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Dragi români,

Știți cum arată bugetul pe anul 2019? Exact ca Guvernul care și-l propune. Acest buget poartă semnătura unui prim-ministru care a picat toate examenele importante ale educației: admiterea la liceu, examenul de treapta a II-a, admiterea la facultate. Marele regres al societății românești este că o asemenea persoană a ajuns ulterior europarlamentar și prim-ministru al României. Mă uit la dumneavoastră, toți cei care v-ați făcut examenele și cursurile la zi: oare cum suportați? Cei care ați luat cu 10 - și cred că sunt - examene de admitere la liceu, la facultate, la treapta a II-a, cum vă simțiți? Cum mă simt și eu.

PSD este la guvernare, o știe toată lumea, are președinții Camerelor, șefii comisiilor parlamentare importante, îl are până și pe domnul Vâlcov, marele guru în finanțe, bugete și cimitire, și, cu toate aceste avantaje, nu a reușit să alcătuiască un buget coerent și care să fie dezbătut în condiții de legalitate optime. Este deja mijlocul lunii februarie. Cu trei luni întârziere, am obținut cu chiu cu vai un buget - improvizat, mincinos și rupt de marile interese ale României. Este îndoielnic din punct de vedere constituțional. Este un buget exact ca prim-ministrul Viorica-Vasilica Dăncilă: pică cu brio toate testele care țin de prioritățile reale ale societății românești.

PNL a solicitat sesiune extraordinară, astfel încât să putem avea un buget de stat până cel târziu la sfârșitul lunii ianuarie. Nu v-a păsat. Au fost mai importante vacanțele domnilor Dragnea și Vâlcov decât faptul că România nu avea buget, decât faptul că primăriile pierdeau zilnic bani, decât faptul că instituțiile au fost paralizate, iar firmele și companiile private s-au pomenit cu planurile de afaceri date peste cap. Iar când, rușinos de târziu, ați venit totuși cu un proiect de buget, constatăm că n-are nimic de-a face cu realitatea pe care o trăim cu toții aici, în România.

Este un buget al celor certați cu Codul penal și mai binevoitor cu infractorii decât cu românii cinstiți. Acest buget "Dragnea și Vâlcov" este cârpit, lăudat, contrazis și amendat exact în stil de interlopi politici. Este bugetul "vitamina D", în loc să fie un buget care să primească un tratament pentru bolile cronice instaurate de guvernarea PSD. Este un buget promovat prin manipulări grosolane și dureroase. Puneți în mod cinic în balanță 4 milioane de copii cu instituțiile esențiale pentru siguranța noastră, a tuturor. Este un buget dezonorat cu falsuri precum "PSD este bun și dă copiilor mâncare din banii de la Autoritatea Electorală", adică de la partidele politice, când de fapt același guvern PSD a mărit cota alocată partidelor politice, autor-impostor Liviu Dragnea, exact același personaj.

Niciodată construcția, promovarea și susținerea unui proiect de buget nu au fost atât de jos.

Prima problemă a acestui proiect de buget este că pornește de la o minciună - execuția bugetară pe anul trecut. Nu aveți încă explicații să spuneți dacă ceea ce ați cheltuit cu veniturile încasate se bat și se suprapun perfect. Continuă cu o altă minciună - principalii indicatori. Nici dumneavoastră nu mai știți la ce indicatori faceți referire: la rata inflației, la creșterea economică. Nici nu mai știți care sunt nivelurile exacte la care vă referiți.

Oricum, manipulați, mințiți și deformați cu premeditare. Îi mințiți din nou pe cei care v-au dat votul și care deja s-au prins că sunt mințiți. Ca să fie limpede, este un buget întemeiat pe jaf, cu prețul distrugerii sectoarelor care susțin din greu bugetul.

Domnul... bănuiesc că domnul blond de acolo, din spate, bate cu piciorușele și cu mânuțele în bancă.

Susțineți-l, vă rugăm, susțineți-l pe domnul Teodorovici, care se comportă ca la... ce, la școală, la grădiniță, bănuiesc.

Ați pus bugetul pe perfuziile Ordonanței 114, ordonanța ticăloșiei, domnilor Dragnea și Vâlcov, care spoliază și demonizează firmele românești și străine, companiile de stat, toată administrația locală, băncile, fură pensiile private ale tinerei generații. Pe asta v-ați întemeiat dumneavoastră bugetul pe anul 2019. Știți cum procedați? Precum Chávez - Maduro, care au adus o țară cu bogății mari, Venezuela, în mari lipsuri și în faliment. Sper ca România să n-ajungă în faliment în guvernarea dumneavoastră, a celor care tropăiți acolo în spate. Ați aruncat pe baze toxice și false, într-un contrasens total cu ceea ce înseamnă dezvoltare și preocupare pentru calitatea vieții oamenilor și a comunităților, acest buget "Dragnea și Vâlcov".

A, poate domnul Teodorovici e supărat că nu-i pronunț numele. Dar, oricum, n-a contribuit, pentru că acest buget este asumat pe persoanele fizice Dragnea și Vâlcov. Îmi pare rău, nu vă menționez.

Conține adevărate amenințări la adresa securității naționale. Știți care sunt adevăratele amenințări? Faptul că vă bateți joc de sistemul de sănătate românesc. Faptul că ați respins cu brutalitate propunerile Partidului Național Liberal de a îmbunătăți infrastructura în sănătate. Pentru că oamenii mor cu zile, nu-și găsesc sănătatea în spitalele românești. Din opt spitale regionale, ați ajuns la trei și nici măcar astea nu vor ajunge să înceapă să fie construite. Și degeaba ați majorat salariile medicilor, dacă în continuare infrastructura este la pământ.

Să mai vorbim de educație? Este o rană deschisă. Și, din nefericire, este specialitatea PSD, din moment ce ați adus-o din nou în fruntea acestui minister pe doamna Ecaterina Andronescu, care știm foarte bine cum a reușit să nenorocească câteva generații de copii și de tineri. Ați furat și ați compromis o propunere a Partidului Național Liberal - asta ca să vedeți până unde ați ajuns -, o propunere a PNL care viza ca toți copiii să beneficieze de o masă diversificată în școală. Domnul Dragnea a furat amendamentul, a propus și l-a redus pentru doar câțiva copii. E o problemă de moralitate furtul. Însă, din nefericire, ați aruncat la coș și alte măsuri bune pentru creșterea calității educației.

V-ați bătut joc de administrațiile publice locale, îi umiliți, în condițiile în care aveți exemple de bună practică, în loc să vă uitați în Occident. Aveți primari performanți care vă pot demonstra ce înseamnă să gestionezi bine o comunitate și care acum au ajuns pe punctul să-și dea demisiile, să se gândească să-și dea demisiile, pentru că le veți trimite asistații sociali în fața primăriilor și nu vor avea de unde să le plătească toate cheltuielile pe care le-ați pus în brațe. De ce îi umiliți? De ce îi batjocoriți?

 

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Doamna deputat...

Doamna Raluca Turcan:

Puteți să răspundeți la aceste întrebări?

 

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

A expirat timpul. Dacă vreți să închideți.

Doamna Raluca Turcan:

Pentru toate aceste motive - închei acum - și pentru unul care arată că ați mai amanetat ceva, investiția... (Discuții, rumoare.)

 

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Doamna deputat, vă mulțumim frumos.

V-am anunțat.

Doamna Raluca Turcan:

Mulțumesc, închei. Vă cer 30 de secunde să-mi închei fraza.

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

10 secunde, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Ați mai amanetat investiția în copii și investiția în infrastructură.

Sunt multe motive pentru care Partidul Național Liberal nu va vota acest buget pentru anul 2019.

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Am înțeles. Anunțase și domnul senator Cîțu, credeam că anunțați altceva, dar văd că sunteți consecvenți.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar USR, domnul deputat Iulius-Gavril Năsui.

Vă rog, 7 minute. Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimate doamne,

În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse, îl rog pe domnul Bacalbașa: stimate domn, încercați să vă controlați aceste ieșiri. Nu face bine acestui...

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Vă mulțumesc.

Ați spus pe procedură.

Vă mulțumesc frumos.

Haideți, domnule deputat.

Am înțeles.

Deci la Grupul USR înțeleg că sunt doi vorbitori: domnul Năsui și, dacă rămâne timp, domnul Iulian Bulai, da?

Drept la replică, domnul Bacalbașa. Vă rog.

Domnul Dobrovici-Bacalbașa Nicolae:

Și, apropo de control, sigur că dumneavoastră sunteți sub control cu epoleți. Eu am numai control psihologic. Dar, deocamdată, am rugat-o numai pe doamna ca să își distileze veninul în cadrul timpului legal. În rest,...

 

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Mulțumim, domnule deputat.

Domnul Dobrovici-Bacalbașa Nicolae:

...poate cele patru milioane de euro care s-au cărat, se pare - din surse am aflat și eu, de la televizor -, pentru ceva aluminiu la Slatina și despre care dumneavoastră știți, și alții știu...

 

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Mulțumim, domnule deputat.

Gata, vă rog frumos să încetați.

Domnul Dobrovici-Bacalbașa Nicolae:

...să le dea copiilor să mănânce călduț.

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Deci Grupul USR are 7 minute. Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mă bucur să văd că ministrul finanțelor publice ne spune că Legea bugetului și aceste dezbateri sunt un moment important, sunt un moment atât de important încât vin cu 4 luni întârziere față de momentul când trebuiau să vină, 4 luni în care România nu a avut buget și în care am mers în continuare pe bugetul anului anterior.

Ați întârziat bugetul și acum ne spuneți că veniți cu o viziune impresionantă asupra României, dar e o viziune a cui, că dumneavoastră, domnule ministru al finanțelor, n-ați venit decât astăzi, la ora 2.00, dimineața, și ați plecat la ora 3.00. Altfel, la cele peste 20 de ore de dezbatere asupra bugetului, nu ați fost prezent.

Acest buget, dragi colegi, este o fraudă. Și este o fraudă pentru că este bazat pe o minciună. Este bazat pe o minciună care-i creșterea economică de 5,5%. Și vreau să țineți minte această cifră, 5,5%, pentru că sunt sigur că vom vorbi de ea și anul viitor.

Anul trecut, am vorbit de o altă cifră, 6,1%. Asta este cifra pe care dumneavoastră, la Guvern, prin Comisia de Prognoză, ați spus că o s-o avem pentru anul 2018 și ați fundamentat un buget pe 6,1%. Ce s-a întâmplat, de fapt, anul trecut? Aceeași Comisie care ne promitea 6,1%, treptat, și-a tot scăzut perspectiva de creștere la 5 și apoi la 4,5% și, în final, dacă ne uităm la INS, vedem 4,2%. Deci avem o prognoză de creștere mult prea mare, mult prea... irealist de mare, făcută parcă politic, pentru a acomoda toate cheltuielile pe care dumneavoastră doriți să le faceți.

În plus, ne mai spuneți altă minciună, că cursul leu-euro va fi de 4,67 de lei, când el și acum, cursul BNR, dacă vă uitați la el, este la 4,74. Și cel mai tare lucru: nici măcar dumneavoastră nu credeți în indicatorii aceștia. Domnul Meleșcanu, ministrul de externe, ne spunea că în ministerul său și-a prevăzut o rezervă, tocmai pentru că cursul n-o să fie chiar ăsta. Deci nici dumneavoastră nu credeți previziunile acestea pe care ni le citați aici, adineauri.

Ați crescut mai toate cheltuielile. Peste tot creșteri și creșteri mari! Dublăm, triplăm unele bugete. Cheltuim banii oamenilor, pentru că, până la urmă, nu sunt banii noștri, nu-i așa? Suntem generoși cu banii altora. Pensiile speciale din buget cresc de la 9,5 miliarde la 12 miliarde. Banii pentru partide explodează, de asemenea. I-ați mai scăzut puțin, prin amendamente, la presiunea publică, din cauza presiunii publice, și bine ați făcut, dar nu este suficient. Tot se dau mult prea mulți bani la partide: de la 170 de milioane la 269 câte au rămas acum.

Banii pentru baronii locali, de asemenea, sunt pe creșteri. Și știți ce altceva mai crește? Crește Jandarmeria. Jandarmeria crește cu 6 300 de oameni. Bugetul ei pentru muniție și armament de tip de război crește cu 520%. Și, atunci, ne întrebăm: dar de ce ați crescut acest buget așa de mult? Ajunge la peste 2 miliarde de lei. De ce se întâmplă lucrurile acestea? Și aici e o întrebare legitimă. Vă pregătiți de război? Știți dumneavoastră că se va întâmpla ceva ceea ce noi nu știm? Poate asta este.

Sunteți, de fapt, într-un război. Deocamdată, sunteți într-un război politic și arma dumneavoastră este acest buget 2019, și ținta sunt primarii. Și ce urmăriți este subordonarea acestora baronilor locali. Doriți să le dați mai mulți bani, așa cum ați spus-o, dar, ca de obicei, fiecare cadou este un măr otrăvit, pentru că le dați în cârcă mai multe cheltuieli decât pot duce. Și, de aceea, au existat și toate discuțiile cu ei. Pentru că au realizat că primesc mai mulți bani, dar, în schimb, primeau și mai multe cheltuieli. Și știți care este problema principală, dragi colegi, că nici nu mă interesează dacă făceați asta. Foarte bine, o faceți. Nu sunt de acord, dar să o faceți. Problema este victima colaterală pe care ați ales-o, și anume persoanele cu dizabilități și asistenții acestora. Pentru că dintre toate cheltuielile pe care le puteați muta la local, deci toate cheltuielile pe care le puteați periclita, le-ați ales tocmai pe acestea. De ce pe acestea și nu altele? Asta este cea mai bună victimă pe care puteați s-o găsiți în toată România? Aceste persoane care au venit și au protestat și au venit și la comisie și au vorbit? Vi se va spune că nu-i nicio problemă, că, de fapt, totul este aranjat, că avem, uitați, articolul în buget care spune că se plătesc cu prioritate. Problema este că niciun primar în țara aceasta nu va putea face o plată, dacă nu are deja banii. Și, când nu va avea banii, ce va face? Se va duce la președintele consiliului județean, se va duce la Ministerul Finanțelor și va cere acolo bani pentru reechilibrare. Și acolo, poate să-i primească sau să nu-i primească, în funcție de culoarea politică, în funcție de opiniile pe care le-a avut. Creați un sistem mai înregimentat și mai ierarhizat politic decât a fost vreodată în România. Și, din punctul acesta de vedere, da, domnule Teodorovici, chiar este o viziune nouă pentru bugetul 2019.

Și totuși, între toate aceste creșteri, avem și vreo câteva instituții care au bugete mai mici. Știți care sunt? DNA și DIICOT, anume, cele două instituții care se ocupă cu combaterea infracționalității de nivel înalt și cu combaterea corupției, acele instituții, care, până acum, și-au făcut treaba și au fost lăudate internațional. La acelea scădeți cu 8% și cu 15% bugetul.

Dar cel mai îngrijorător lucru, cel mai îngrijorător lucru pentru toate acestea... din toate lucrurile pe care le-am spus până acum este impactul asupra mediului privat și asupra economiei private. Pentru că, în fiecare an, ne-ați spus: uitați un buget cu investiții mari, avem un buget al investițiilor, un buget al creșterii economice. Și ce ați făcut? Ați supraestimat veniturile, cum o faceți și acum, cum ați făcut-o și anul trecut și sunt sigur că o veți face și anul viitor. Vom vedea ce prognoză de creștere economică veți avea atunci, dar să anticipăm puțin. Și ce-ați făcut? Ați mărit taxele și impozitele în ultimele secunde, ați tăiat la investiții și ați băgat economia în vrie, așa cum ați făcut-o în 2017, cu creșterea impozitelor pe munca part-time și cu creșterea accizelor de la o lună la alta cu 20% și așa cum ați făcut anul trecut cu OUG nr.114, care a creat cel mai mare crah bursier de la criză și până acum, cu unele companii românești, nu străine, care și-au pierdut până la 30% din valoare peste noapte, așa, pentru că n-ați avut suficienți bani și pentru că a trebuit să puneți mâna mai adânc în buzunarele românilor.

Bugetul, care-mi doresc eu să crească, nu este bugetul de stat, ci este bugetul românilor. Eu aș vrea o economie care să funcționeze pentru români, în care fiecare român să trăiască mai bine și tineretul, care a părăsit deja această Românie, să se întoarcă.

Din păcate, acest buget nu este asta.

Prin urmare, USR nu va cauționa acest buget cu votul său.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă pentru cele 20 de secunde... Da, domnule deputat Iulian Bulai. Da? Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. Sunt aici să cer echitate pentru Moldova. 2 milioane de euro din cele 158 de milioane de euro necesare pentru completarea studiului de fezabilitate pentru legea adoptată în noiembrie 2018 sunt prea puțin. Ne-am angajat că vom susține acest proiect. Cer imperios, în numele tuturor moldovenilor, indiferent de partidul din care faceți parte, să susțineți toate amendamentele pentru A8. Moldova este importantă. Nu este o vacă de muls, este un pilon important din România.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Marius-Constantin Budăi. Vă rog.

Domnule ministru!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne și stimați domni deputați și senatori,

Stimați colegi,

Poate că n-aș fi insistat foarte mult pe bugetul autorităților locale, am crezut că am clarificat această situație în comisie. Se pare că nu, și o să revenim.

Observ cu regret că o categorie de persoane care sunt destul de lovite de soartă, și anume persoanele cu dizabilități și însoțitorii acestora sunt folosite ca material politic. Și este un lucru foarte, foarte grav.

În primul și în primul rând, indemnizația persoanelor cu dizabilități nu a fost transferată autorităților publice locale. Acea indemnizație, alături de venitul minim garantat, este plătită în continuare prin Ministerul Muncii, și anume prin agențiile județene de prestații și inspecție socială. Prima dezinformare.

A doua, indemnizațiile însoțitorilor persoanelor cu dizabilități, a asistenților personali erau, începând cu anul 2000, în grija autorităților publice locale, cu centralizare prin Ministerul Muncii și cu achitare directă a sumei, până la 90%, cum spunea bugetul, din bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

În execuția bugetară a anului 2018 sumele plătite de către Ministerul Finanțelor, la centralizarea Ministerul Muncii, pentru plata însoțitorilor și a asistenților personali... suma totală este de 4,96 miliarde de lei, 5 miliarde de lei.

Suma suplimentară prevăzută pentru suplimentarea bugetelor locale este de 10,2 miliarde de lei. 5 vizavi 10. Vor fi sau nu vor fi bani. Dar și așa, această prevedere din art.5 alin.(7) al Legii bugetului pe anul 2019 este susținută în continuare de prevederile art.6 alin.(10), (17), (19) și (20), care nu fac altceva decât să ne spună în cascadă că, dacă vor fi anumite cazuri răzlețe unde primăriile din reechilibrare, din rămânerea la dispoziția primăriilor, a unităților locale administrativ-teritoriale, a 100% din impozitul pe venit, la echilibrările care vor fi făcute pe parcursul anului, dacă și așa vor fi probleme, e trecut în lege, negru pe alb, că intervine bugetul de stat și rezolvă această chestiune.

Mai mult de atât, alin.(20) al art.6 spune că unitățile administrativ-teritoriale au obligația să asigure cu prioritate aceste cheltuieli.

E foarte trist... e foarte trist că am ajuns să utilizăm și să folosim politic oameni a căror soartă și așa este lovită destul de greu.

Mulțumesc frumos.

Chiar nu mai spun nimic. (Aplauze.)

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Mulțumim frumos, domnule deputat.

Mai sunt 31 de minute și 15 secunde... Grupul PSD.

Grupul UDMR, domnul senator Cseke Attila-Zoltan.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Domnilor președinți de ședință ai celor două Camere,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Aș începe prin a vă spune că UDMR speră că acesta este ultimul an în care Parlamentul este chemat să aprobe bugetul de stat în anul al cărui buget îl discutăm.

Sigur, nu este un caz singular. Din păcate, în ultimii 10 ani s-a mai întâmplat și în anii 2010, 2013 și 2017, dar ar fi bine să fie pentru ultima dată că ne prinde începutul anului cu dezbaterea bugetului de stat.

UDMR a avut o atitudine activă în perioada anterioară acestei dezbateri parlamentare, nu am negat și nu negăm acest fapt. Am avut dezbateri, întâlniri cu coaliția de guvernământ și Ministerul de Finanțe și vom discuta oricând va exista interes din parte a acestora pentru discuții cu UDMR, indiferent de cine formează coaliția de guvernământ.

Scopul nostru a fost acela de a îmbunătăți semnificativ proiectul de buget, față de forma inițială pusă în dezbatere de ministerul de resort.

Împreună cu Guvernul și Ministerul de Finanțe, în mare parte, s-a reușit acest lucru. Evident că nu există buget perfect. Nicăieri în lume nu există resurse financiare suficiente pentru toate provocările existente, dar, în mod cert, acesta este un proiect mai bun decât cel inițial.

La fel de evident este că Ministerul de Finanțe și instituțiile subordonate acestuia au responsabilitatea importantă de a reuși ca partea de venituri estimată a bugetului să fie realizată. Aș face aici mențiunea că decizia Parlamentului de a reda direcțiilor de finanțe județene, administrarea contribuabililor mijlocii, care au fost centralizați de Guvernul tehnocrat, deja și-a arătat părțile pozitive în încasări. Trebuie continuat cu redarea personalității juridice către structurile județene de finanțe, practica arătându-ne că tot ce este mai aproape de cetățean este mai eficient și corect în relaționarea față de contribuabil.

La bugetul autorităților administrației publice locale formula din proiectul bugetului constituie un avans consistent față de versiunea anterioară, cu un buget crescut pentru consiliile județene, cu fonduri mai multe pentru echilibrarea bugetelor locale, cu bugete minimale prevăzute pentru acesta din urmă, cu un buget crescut la nivelul țării pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale.

Am face în mod necesar mențiunea că tot ceea ce se implementează pentru prima dată s-ar putea să aibă nevoie de ajustări ulterioare, ceea ce, în mod evident, dacă va fi cazul, va trebui efectuat în cursul anului.

Guvernul va trebui să fie flexibil și ascultător la eventualele probleme punctuale ale autorităților administrației publice locale, care se pot ivi în cadrul implementării bugetului. Este corectă abordarea guvernamentală și o susținem ca în bugetul Ministerului Transporturilor să fie alocate acele resurse financiare care pot fi cheltuite în anul 2019 la construcția de autostrăzi, inclusiv la autostrada Transilvania. Tot atât de evident este că numai din alocarea de resurse nu se vor construi autostrăzi. Este absolut necesar ca ministerul și compania de autostrăzi să se mobilizeze și să mobilizeze executanții lucrărilor. Așteptăm, deci, faptele și realizările concrete.

De asemenea, este important că în domenii ca sănătate, cultură, infrastructură aeroportuară sunt prevăzute spre finanțare proiecte concrete din zona Transilvaniei. Prin creșterile semnificative ale bugetului sănătății și educației, există premisele financiare pentru îmbunătățirea calității prestațiilor din aceste domenii, cu condiția ca ministerele de resort să gestioneze eficient, prin politici publice sectoriale, creșterile de buget.

Este important că, la propunerea UDMR, în urma discuției și acceptului ministerului de resort și al Ministerului de Finanțe, a crescut finanțarea medicilor de familie cu peste jumătate de miliard de lei.

Credem, în același timp, că la Programul național de dezvoltare locală, program de succes, de altfel, va fi necesară la vară suplimentarea fondurilor alocate pentru acoperirea lucrărilor de infrastructură aferente acestui program, în anul 2019.

În concluzie, este un buget...

 

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Vă rog, domnule deputat. Încheiați, da?

Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Închid, domnule președinte.

În concluzie, este un buget optimist, cu câteva domenii cu creșteri de alocare accentuate, o propunere mai bună decât proiectul de buget inițial pus în dezbatere, dar al cărui succes depinde aproape exclusiv de atitudinea ministerelor de linie de a folosi eficient resurse alocate.

În funcție de dezbaterea din plenul Camerelor reunite, Grupurile parlamentare ale UDMR vor decide asupra atitudinii de vot la votul final.

Vă mulțumesc.

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Vă mulțumesc.

Dar chiar și așa, veți vota "pentru". Da?

Domnul...

Mulțumesc, domnule senator Cseke Attila.

Din partea Grupurilor parlamentare ale ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian.

Vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Am ascultat, ca de fiecare dată, luările de cuvânt ale colegilor mei. Ele sunt reluări ale pozițiilor din anii anteriori. Uneori, adjectivele sunt ceva mai îngroșate, în rest, sensul este aceleași, anume, din partea opoziției că cifrele sunt supraestimate, sunt nerealiste și n-o să reușim să ne îndeplinim obiectivele. Aș vrea mai întâi să fac o mică completare. Aș vrea să evocați și numele meu atunci când vorbiți despre buget. Am fost unul dintre cei care am discutat, să nu spun am negociat, în legătură cu programul de investiții al acestui buget. De aceea, cel puțin în ceea ce privește aspectul acesta novator al unei viziuni unitare, inclusiv despre Moldova, unde eu am crescut și pe care o reprezint în Parlament, mi se pare că aceasta înscrie un moment de cotitură în filozofia bugetară românească.

Întâi, în legătură cu cifrele.

Stimați colegi,

Luați seriile de date din ultimii ani. Cu extrem de rare excepții, întotdeauna, produsul intern brut la care s-a ajuns la sfârșitul anului a fost mai mare decât cel prognozat. Așa s-a întâmplat și în 2017, așa s-a întâmplat și în 2018, atunci când alți colegi spuneau că produsul intern brut este supraevaluat. Veți spune: da, dar a mai fost și inflație. De acord, numai că bugetul se construiește pe cifre nominale. Și, dacă cifrele nominale de sfârșit sunt mai mari decât cifrele nominale de început, e de presupus că acest cadru este suficient de larg pentru a anticipa și o realizare a bugetului.

În al doilea rând, s-a vorbit despre faptul că veniturile ar putea să nu se ridice la nivelul pe care noi l-am preconizat. Aici sunt două variabile: una este colectarea, a doua este nivelul fondurilor europene, care, în mod tradițional, în ani, al cincilea, al șaselea din exercițiul bugetar, încep să crească. Suntem în exercițiul 2014 - 2020. În anul 2019, deja, absorbția va spori. Vă amintiți că și înainte exista cor al Casandrelor care spuneau că n-o să absorbim banii în exercițiul anterior 2007 - 2014. Realitatea a dovedit că am absorbit într-o proporție considerabilă și acești bani.

În al doilea rând, e foarte interesant că la această dezbatere - mărturisesc, e prima oară când mi se întâmplă asta și, când spun prima oară, vă imaginați că am destui ani în spate ca să fie remarcabil - nu s-a pus problema că sunt prea puțini bani pentru salarii, nu s-a pus problema că pensiile sunt prea mici, nu s-a pus problema că alocările pe domenii sunt mici, ceea ce vă mărturisesc, e o bază de plecare remarcabilă într-un buget. S-a spus, în schimb, că acest buget va amenința siguranța națională. Eu nu cred acest lucru. Am avut discuții în comisii, eu nu cred că se va întâmpla acest lucru. S-a spus că va fi un control asupra administrației publice locale. Nu-i adevărat. Acest buget presupune un venit, o cheltuială pe locuitor mai mare decât anul trecut. Deci există o marjă de siguranță mai mare.

Aș vrea să spun câteva cuvinte acum despre Moldova și despre programul pe Moldova. Este pentru prima oară când avem o viziune coerentă despre viitorul Moldovei. În acest proiect de buget se vorbește despre... în sfârșit, despre o cale ferată rapidă, care să lege Giurgiu - București, prin Pașcani, de Iași și Suceava. Este pentru prima oară când se oferă o viziune în legătură cu rețeaua de drumuri. E vorba de tronsonul de la Iași la Târgu-Mureș, care intră pe sistemul de parteneriat public-privat, și tronsonul de la Târgu Neamț la Târgu-Mureș, unde se reactualizează studiul de fezabilitate. Și aș vrea să adaug că de la Târgu-Mureș către frontiera de vest o bună parte din autostradă va fi finalizată în cei doi ani care urmează. Apoi, avem consolidarea pe nivel de autostradă a drumului care leagă Bucureștiul de Suceava. Avem drumuri care leagă București de Chișinău, prin Tișița și Albița, numeroase variante ocolitoare, între care cea din Bacău, în regim de autostradă, va fi gata. Aș putea să continui...

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg! Rog... Numai puțin. Domnule... Numai puțin.

Rog colegii de la PNL... Dacă am solicitat și vrem o dezbatere civilizată, vă rog să ne respectăm. Colegul de la Vrancea!

Vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Închei... închei spunând că acest buget este un pariu cu noi înșine și un pariu cu poporul român. Este, practic, propunerea unei foi de parcurs, cum se spune în engleză, road map, despre România.

Și închei mulțumind celor care mi-au făcut galerie. Așa a debutat romantismul, așa a ajuns "Hernani" a lui Victor Hugo o piesă celebră, prin faptul că a avut distinși lăudători din balcoane, așa cum mi s-a întâmplat mie acum.

Vă mulțumesc tuturor. (Aplauze.)

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Mulțumim domnului deputat.

Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Eugen Tomac.

Vă rog.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte de ședință,

Vreau să vă mulțumesc pentru faptul că l-ați evacuat din sală pe condamnatul Goga.

Aș începe prin a-l întreba pe domnul ministru Teodorovici: de ce încalcă legea? Domnule ministru, vreau să ne spuneți aici, în plenul Parlamentului, pe 13 februarie, de ce proiectul de buget nu este prezent... n-a venit în Parlament în octombrie, așa cum spune legea, ci dezbatem astăzi, în luna februarie, un lucru pe care trebuia să-l decidem anul trecut? Vreau să avem o explicație legată de această chestiune.

Legat de buget, indiferent ce ar spune cei din arcul guvernamental, realitatea este una singură: ați reușit o performanță incredibilă, să vă puneți toți primarii în cap, inclusiv pe cei din PSD i-am văzut pe scările Guvernului cum spuneau că sunt îngrijorați de tăierile pe care le-ați făcut. Nu înțelegem de ce ați blocat posturile în administrația publică, nu înțelegem de ce tăiați banii de la copii, nu înțelegem de ce aveți o problemă cu persoanele cu dizabilități, nu înțelegem de ce, într-o perioadă în care puteam salva economia, alocați doar 4,5% pentru investiții, în condițiile în care în plină criză, în plină criză aveam o alocație de 6,5% din PIB pentru investiții. Deci rugămintea noastră este să vă uitați cu grijă spre români, domnule ministru, și să fiți de acord cu propunerea pe care am făcut-o noi, de a tăia toate pensiile speciale, pentru că vă bateți joc de pensionari. Avem 4,5 milioane de pensionari care iau o pensie sub 1 000 de RON. Dacă am tăia pensiile speciale, am avea bani și pentru autostrăzi, am putea construi și 1 000 de creșe, că tot ați promis. Și doar cu promisiunile ați rămas.

 

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

Domnul Eugen Tomac:

Și, în mod sigur, am avea resurse și pentru ambulanțe și, inclusiv, autostrada Unirii.

 

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Mulțumim.

Domnul Eugen Tomac:

Deci aș vrea să ne răspundă ministrul Teodorovici...

 

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Mulțumim frumos.

Domnul Eugen Tomac:

...de ce a încălcat legea și n-a...

 

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Ați spus o dată.

Domnul Eugen Tomac:

...trimis bugetul, așa cum prevede legea, în octombrie...

 

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Sper că anunțați că votați bugetul.

Domnul Eugen Tomac:

... în Parlament?

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Vă mulțumim.

Grupul parlamentar al minorităților naționale nu s-a înscris.

Grupul de parlamentari neafiliați, domnul deputat Victor Ponta. Nu? Nu este? (Discuții.)

Nu, nu. Bun.

Având în vedere că luările de cuvânt s-au încheiat, îl rog pe domnul ministru Eugen Teodorovici...

(Discuții. Domnul deputat Victor-Viorel Ponta solicită cuvântul.)

Vrea? Am anunțat. Vă rog, domnule. Vă rog. Domnul deputat. Mi s-a spus că nu doriți.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnilor președinți de ședință,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Aș dori, în cele 5 minute alocate, să prezint poziția Grupului deputaților neafiliați și, în special, a celor 21 de parlamentari Pro România.

Vreau să nu luați observațiile noastre de fond și legate de amendamente ca pe niște critici la adresa domnului ministru Teodorovici - nu vor fi critici, domnule ministru, o să vă rog doar să le transmiteți lui Darius Vâlcov -, ci ca elemente care țin de experiență, de faptul că am lucrat împreună cu doamna Pescaru, pe care o salut, și o cunosc, și îi mulțumesc pentru anii în care am făcut împreună bugete bune și alături de o parte din cei din Pro România, atunci când făceau, alături de domnul Teodorovici și de mine, bugete serioase.

Avem următoarele observații legate de fond.

În primul rând, faptul că din tot ceea ce noi am aflat prognozele pe care se bazează bugetul sunt niște prognoze nerealiste, legate de creșterea economică, de inflație și de deficit. S-a mai întâmplat în România acest lucru. În anul 2008, Ministerul de Finanțe prevedea pentru 2009 creștere economică, deficit scăzut. Și a fost un dezastru în 2009. Deci se mai întâmplă acest lucru. Sper să nu se întâmple și în acest an. Nu mai este același ministru, dar, totuși, sper ca de data... sperăm de data aceasta ca aceste prognoze, exagerat de optimiste, să nu se dovedească în a doua parte a anului ca având un impact semnificativ major asupra veniturilor.

În ceea ce privește veniturile, sunt câteva surse, evident, nerealiste, de exemplu: 2 miliarde de euro obținute din licențele de 5G. Din nou, dacă mă gândesc că aceste calcule au fost făcute la Slatina, vă spun că nu sunt la fel cu calculele de la București. Pentru licențele 5G, dacă vor exista competitori, sumele sunt de cel mult 500 de milioane de euro. Până la 2 miliarde, este o diferență de un miliard și jumătate.

La fel, sumele prevăzute ca încasări în baza Ordonanței nr.114. În măsura în care se renunță, am înțeles - și ceea ce ar fi foarte bine -, la prevederile Ordonanței nr.114..., a fi extraordinar de bine să se renunțe, însă veniturile prevăzute de aceasta nu au cum să fie compensate.

Din punctul de vedere al parlamentarilor Pro România, modul în care au fost făcute bugetele pentru autoritățile locale îi transformă pe aceștia în niște sclavi ai ministerului. Vreau să fie foarte clar: am construit bugete alături de Asociația municipiilor, a comunelor, alături de cei care sunt azi aici, și nu a existat niciodată o nemulțumire și o critică venite din partea autorităților locale, așa cum este azi. Sunt critici de fond și sperăm ca Ministerul de Finanțe și Guvernul să poată să îndrepte aceste lucruri pentru a da predictibilitate și stabilitate anului 2019.

Referitor la amendamente, am susținut două amendamente în mod special, le reiau și aici, în plen, cu speranța că vom avea sprijinul dumneavoastră la momentul la care se vor vota amendamentele.

În primul rând, amendamentul referitor la finanțarea pentru partidele politice. 100 de milioane de euro este o sumă exagerată, este o sumă, evident, inacceptabilă. Alaltăieri a fost respins amendamentul nostru, ieri s-au mai tăiat 140 de milioane. Sunt convins că putem să tăiem în continuare și să ajungem la finanțarea din 2015, de exemplu, sau 2016, în care era o finanțare normală și rezonabilă, undeva sub 10% la ceea ce s-a prevăzut acum.

Ultimul lucru - și insist, și cer sprijinul Ministerului de Finanțe, domnului Teodorovici, doamnei Pescaru -, am finanțat împreună programul de grădinițe pentru Republica Moldova. Peste două săptămâni sunt alegeri în Republica Moldova. Un gest de sprijin din partea dumneavoastră pentru românii de peste Prut va fi extrem de bine primit.

Vă mulțumesc pentru aceste 5 minute acordate și, după cum vă rog să constatați, m-am și încadrat la secundă.

Vă mulțumesc.

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Mulțumim și noi.

Așa este, v-ați încadrat. Singurul vorbitor care s-a încadrat la secundă, în afară de Partidul Social Democrat, bineînțeles, care mai are, încă, rezervă foarte mare.

Îi dau cuvântul domnului ministru în încheierea dezbaterilor.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Vă mulțumesc, stimați colegi, pentru..., nu știu pentru ce, dar, în fine, vă mulțumesc, măcar din bun-simț, pentru efortul depus.

Nu știu cu ce să încep. O să încep... așa, în ordine inversă.

Domnule prim-ministru Victor Ponta, cu tot respectul pe care știți că vi-l port, v-aș întreba un singur lucru: dacă știți sau dacă vă amintiți când am spus că se întâmplă într-un fel și a fost altfel decât am spus eu?! (Discuții.)

Fondurile europene. Aduceți-vă aminte, în 2012, când am fost numit ministru al fondurilor europene, că eu v-am spus că România va face minimum, minimum 80% pe primul ciclu financiar postaderare. Nu ați avut încredere și ați spus în programul nostru de guvernare între 50 și 80% și iată că, final, România a făcut undeva la 90%.

În 2015, când făceam împreună Codul fiscal - nu eu, alții dinaintea mea și, tot timpul, cei de după mine, nu am niciun merit eu -, când a fost cel mai liberal Cod fiscal - poate ar trebui să învețe și colegii din dreapta mea, că în dreapta nu sunt sigur -, când vorbeam de cei 9% la produsele agroalimentare, să fie aplicată în primul rând această măsură și, după, cealaltă privind TVA-ul standard de la 24 (unde cei din dreapta mea l-au dus) la 20%. Și a fost bună propunerea mea, îmi cer scuze pentru lipsa de modestie, poate, și efectele au fost cele pe care le-am anticipat.

De asemenea, vizavi de creșterea economică și multe, multe altele. Apropo, 2008 - 2009 au fost, dacă îmi aduc aminte, guvernări diferite și era, implicit, o diferență de abordare și, ca efect, s-a văzut foarte clar și în 2009 față de 2008. Dar nu intru în detalii, poate domnul ministru Varujan Vosganian vă poate spune mai multe, eu eram doar secretar de stat la finanțe.

Asta, vizavi de faptul că ceea ce spun se și întâmplă și nu am nici talentul, nici dorința și nici impertinența să mint vreodată, atunci când vorbesc de cifre, de măsuri în care cred cu tărie și, mai ales, de efectele pe care acestea le vor produce pentru această țară, pentru fiecare român în parte. (Rumoare, discuții.)

Două chestiuni, ca să..., nu intru în detalii pentru că efectiv este o bătaie de joc pe care dumneavoastră, din păcate, o faceți în mod zilnic de la această tribună, în spațiul online - unde vă place să fiți foarte prezenți și e un lucru foarte bun -, dar fără a vă gândi o clipă, o clipă, măcar, la cel care urmărește ceea ce dumneavoastră trimiteți, în mod inconștient, ca informație falsă, cu răutate, în spațiul public.

Spuneați de investiții. Vă dau o scurtă informație... (Rumoare, discuții.)

Dacă-mi permiteți, am să termin foarte repede și puteți să spuneți după aceea pe online ce doriți dumneavoastră. (Rumoare, discuții.)

Investițiile în 2017 - 26,8 miliarde, în 2018 - 34,2 miliarde, adică cu 27,6% mai mult. Mai mult, în 2019, prognoza noastră este de 49,7 miliarde, adică cu 45,3% mai mult. Le puteți verifica, dacă așteptați un an de zile, și veți vedea dacă cifrele se confirmă. (Discuții.)

Și v-am spus încă un lucru... (Discuții.)

V-am spus încă un lucru! (Discuții.)

 

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Domnule deputat, vă rugăm frumos!

Domnule Tomac!

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Ieri, la Bruxelles...

Nu, că, domnul Tomac... O să vă răspund și dumneavoastră imediat, dar cred că mai bine, spre binele dumneavoastră, ar fi bine să nu fac trimiteri la ceea ce dumneavoastră sunteți până la momentul la care ați făcut prima conferință de presă ca secretar general al acestui partid, invocând sau crezând că, dacă mă atacați pe mine, veți crește vreun pic în rândul populației..., în ochii populației. (Discuții, râsete.)

Deci, ieri, la Consiliul miniștrilor de finanțe de la Bruxelles, asta am și cerut, din respect pentru cei care ne urmăresc, să fie în aceste rapoarte puse atât prognozele celor care fac astfel de estimări și..., prognoze de primăvară, sau de toamnă, sau de iarnă, să treacă și execuția fiecărui an în parte pentru a vedea fiecare. Și vă dau un exemplu: ce spunea Comisia Europeană în 2017, prognoză? Undeva la 3 și ceva, 4% creștere economică. Cât a fost? 7%. Cât a spus anul trecut că va fi prognoza de creștere economică? Tot așa, undeva la 3 și ceva la sută, iată că este peste 4%.

Și asta, numai din respect față de cei care ne urmăresc.

Domnul Cîțu, doamna Turcan.

Aș avea, nu știu..., pentru domnul Cîțu, i-aș spune doar atât: că prefer politicienii criticați pentru ceea ce fac cu bună-credință, celor lăudați pentru ceea ce fac cu rea-intenție. Și aveți din partea mea... (Arată un cartonaș roșu.)... că, sincer, cu toți ne-am plictisit de ce sunteți dumneavoastră azi în spațiul public. (Discuții, râsete, aplauze.)

Doamnei Turcan..., doamnei Turcan...

Asta ca să vedeți că anticipam inepțiile pe care le spuneți și cu ocazia bugetului de stat, de asta le-am și pregătit.

Doamnei Turcan: pentru unii e mult mai ușor să comenteze zece idei bune și foarte bune, decât să emită măcar una singură. Și aveți din partea mea, din dorința de a vă mai vedea din când în când în acest spațiu, pentru că trebuie să facem și noi haz de necaz, doar galben. (Arată un cartonaș galben. Râsete, discuții.)

Domnule Năsui, știți cum, dacă mă căutați pe mine pe internet, găsiți anumite lucruri, zic eu - și îmi place să cred -, și lucruri bune. Dar de dumneavoastră..., dacă căutăm împreună pe internet, cred că aveți un trecut de care să vă fie rușine. (Aplauze, vociferări, discuții.)

Vă mulțumesc.

O zi bună!

Domnul Șerban-Constantin Valeca:

Mulțumim frumos, domnule ministru.

S-au încheiat dezbaterile generale, doamnelor și domnilor senatori și deputați. (Rumoare, discuții.)

Domnul Florin Iordache:

Deci dezbaterile generale au fost încheiate.

Vom continua mâine-dimineață, la ora 9.00.

Vă anunț următoarele... (Rumoare, vociferări, discuții.)

Păi, da, la toți a răspuns.

Nu, nu este, nu avem drept la replică.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 6 iunie 2020, 2:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro