Tudorița Lungu
Tudorița Lungu
Sittings of the Chamber of Deputies of March 6, 2019
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.31/21-03-2019

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2019 > 06-03-2019 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 6, 2019

  1. Declarații politice și intervenții ale domnilor deputați:
  1.78 Tudorița Lungu - declarație politică cu titlul "Pacienții sunt în pericol ca spitalele să se dărâme peste ei!";

Doamna Tudorița Lungu:

"Pacienții sunt în pericol ca spitalele să se dărâme peste ei!"

S-au împlinit 42 de ani de la cel mai mare cutremur care a zguduit România, cutremur care a lăsat în urma sa mii de drame. Viețile pierdute în urma seismului din 4 martie 1977, familiile distruse, clădirile dărâmate ca după bombardamente par să nu fi fost argumente suficient de puternice pentru ca starea clădirilor cu structura de rezistență afectată de trecerea timpului sau de alte mișcări seismice să reprezinte o prioritate pentru autorități. Primul exercițiu serios, în care a fost testată capacitatea de reacție în cazul unui seism major, "SEISM 2018", a dus la concluzii zguduitoare: "Spitalele din București, și nu numai, dar și clădirile ISU, sunt la pământ." Iar diagnosticul nu l-am pus noi, parlamentarii, ci chiar cel care a coordonat întreaga operațiune, domnul Raed Arafat, secretar de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență.

În spatele acestei declarații se ascunde realitatea cifrelor. În cadrul exercițiului, potențialele victime au fost transportate către spitale de renume din București. Așa am aflat că Spitalul Universitar de Urgență, Spitalul "Bagdasar-Arseni", Spitalul Clinic de Urgență București, Spitalele "Elias", "Sfântul Pantelimon", sau Spitalul pentru copii "Grigore Alexandrescu" nu au nici măcar expertiza corpurilor de clădiri, pentru a se vedea în care clasă de risc seismic se încadrează. Cine va garanta că, în cazul unui seism major, acestea vor mai putea fi utilizabile, ținând cont de vechimea unora dintre ele? Cine garantează că acestea nu se vor transforma, de fapt, în adevărate capcane pentru bolnavii deja internați, peste care clădirile șubrede s-ar putea prăbuși?

Exercițiul a presupus ca, în cazul în care spitalele bucureștene sunt în incapacitatea de a primi pacienți, să se apeleze la Spitalele Clinice de la Iași, Cluj, Timișoara sau Craiova, dar și la alte unități sanitare cu acoperire județeană, unde ar trebui internate și victimele locale. Dimensiunea dezastrului din spitalele românești a căpătat un contur și mai accentuat. 18 corpuri din cele pe care autoritățile ar miza pentru tratarea celor afectați de seisme sunt încadrate în clasa de risc seismic I, adică au risc ridicat de prăbușire; 45 sunt în clasa de risc seismic doi, cu probabilitate redusă de prăbușire, dar cu degradări structurale majore, iar 38 de corpuri de clădire sunt cu risc seismic III, cu degradări importante, în total, peste 100 de clădiri spitalicești care nu știm cum se vor comporta în cazul unui real seism major, iar 32 dintre acestea, adică mai bine de o treime, se află în București.

Să ne mai mire, dragi colegi, că specialiștii, experți tehnici autorizați de inspectoratele de stat în construcții, au constatat că activitatea medicală a spitalelor din Argeș, Brăila, Botoșani, Buzău, Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Iași, Mehedinți, Neamț, Olt, Teleorman, Vrancea, Vaslui și București se desfășoară în clădiri incerte din punctul de vedere al rezistenței lor, încadrate în diferite grade de risc seismic, în timp ce pentru spitalele din Bacău, Dâmbovița, Galați, Gorj, Ilfov, Prahova, Suceava, Tulcea sau Vâlcea, autoritățile nu au la dispoziție nicio informație pe această temă, pentru că unitățile medicale nici măcar nu au fost expertizate. Și asta nu este tot, pentru că exercițiul "SEISM 2018" a luat în calcul doar o parte dintre spitalele românești, nicidecum pe toate.

La fel ca mulți dintre dumneavoastră, dar și ca milioane de alți români, am sperat că accidentul dramatic din Clubul "Colectiv", unde 64 de tineri și-au pierdut viața, va reprezenta un punct de cotitură în abordarea autorităților față de tot ceea ce pune în pericol viața semenilor noștri. M-am înșelat! Asistăm la aceeași lipsă de responsabilitate, la aceeași lipsă a măsurilor care să prevină situațiile catastrofale. Oare câți români trebuie să moară, pentru ca starea de siguranță a spitalelor românești să devină o prioritate? Oare la câte drame trebuie să asistăm, pentru ca autoritățile locale și centrale să aloce fondurile necesare expertizării, dar și consolidării clădirilor cu risc seismic? Oare chiar nu ne-am săturat să moară oameni din cauza lipsei de implicare a celor care încasează lună de lună salarii deloc mici, indiferent că vorbim despre simpli funcționari, directori, primari, președinți de consilii județene sau miniștri? Oare chiar nimeni să nu gândească că printre victime s-ar putea afla o fiică, un frate, un părinte sau un prieten?

Mă tem că, dacă nu va exista o strategie privind reabilitarea structurii de rezistență a spitalelor românești, într-o situație limită, acestea ar putea produce mai multe victime decât pacienți tratați. Iar responsabilitatea pentru asta vă aparține tuturor celor care au preferat să găsească tot felul de justificări, în loc să se intervină eficient și la timp!

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 24 février 2020, 8:08
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro