Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/29-03-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 18-03-2019 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2019

6. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate "Lăcomia PSD-istă subminează economia națională", inițiate de membri ai Grupurilor parlamentare ale USR, PNL și PMP.  

 

Domnul Eugen Nicolicea:

  ................................................

În continuare, la punctul 4 al ordinii de zi avem înscrisă dezbaterea moțiunii simple inițiate de 103 deputați.

Întreb, în temeiul art. 190 din Regulament, dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune? Nu-și retrage nimeni.

Pentru dezbaterea moțiunii, Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele.

Moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor. Pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați, se prezintă astfel:

Grupul parlamentar al PSD - 24 de minute;

Grupul parlamentar al PNL - 11 minute;

Grupul parlamentar al USR - 5 minute;

Grupul parlamentar al UDMR - 4 minute;

Grupul parlamentar ALDE - 3 minute;

Grupul parlamentar al PMP - două minute;

Grupul parlamentar al minorităților naționale - 3 minute;

Deputații neafiliați - 4 minute;

Total - 56 de minute.

Dacă există obiecții? Nu există.

Vă supun votului propunerile prezentate.

Vă rog să votați.

Cu 163 de voturi pentru, adică unanimitate, propunerile au fost aprobate.

Înainte de a trece la prezentarea moțiunii, rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista cu numele deputaților înscriși la dezbateri.

Da, avem o astfel de listă.

Dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Mădălina Prună, pentru citirea textului moțiunii simple.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos.

Moțiune simplă: "Lăcomia PSD-istă subminează economia națională".

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru al finanțelor publice, Eugen Orlando Teodorovici,

Ne-ați mințit, iar pentru asta trebuie să plecați din funcția de ministru al finanțelor. Ne-ați amăgit că nu veți introduce taxe noi în România și cu ce ne-am ales? Ați spus una și ați făcut alta. Măsurile adoptate prin O.U.G. nr. 114/2018 îi lovesc cel mai tare exact pe cei pe care dumneavoastră v-ați lăudat că vreți să îi apărați, anume consumatorii români.

Domnule ministru, la finalul anului trecut, România încă nu avea o proiecție de buget pentru anul 2019. Ministerul condus de dumneavoastră încă aduna, de pe unde mai putea, bani pentru a închide, târâș-grăpiș, bugetul pe anul 2018. Nu exista nicio prognoză publică despre veniturile și încasările pe anul 2019. Am văzut doar o poză în care câțiva politruci - printre care și dumneavoastră -, rupți de realitate, zâmbeau și pretindeau că fac bugetul țării. Fără niciun calculator în față pentru a lucra sutele de pagini din buget.

În întâmpinarea bugetului ce avea să fie anunțat abia în februarie 2019, ați elaborat și ați semnat o infamă ordonanță de urgență cu consecințe dezastruoase - O.U.G. nr. 114/2018.

Vreți, cu lăcomie și tupeu, să puneți mâna pe banii românilor de la Pilonul 2 și să faceți pierduți banii munciți și obținuți cu trudă și sacrificii de cetățenii acestei țări, aruncându-i în găurile negre bugetare!

Și că tot veni vorba de lăcomie, ați ales să insultați contribuabilii la bugetul României, numind "taxa pe activele bancare", "taxă pe lăcomie." Câtă lipsă de respect să ai, să-i taxezi întruna pe cei care lucrează într-o economie care dă semne de picaj și tu să fii cel care îi acuză pe ceilalți de lăcomie?!

Vreți să transformați ANRE - adică Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei - din arbitrul pieței de energie, într-o pușculiță de partid de miliarde de euro, numai buni pentru interesele personale ale acestei guvernări. Același lucru vreți să îl faceți și cu Autoritatea Națională de Administrare și Reglementare în Comunicații din România, adică ANCOM.

În final, efectele nefaste se vor sparge tot în capul consumatorului român, care nu va înțelege cum se va modifica tariful la care el își va procura energia electrică, nu va înțelege de ce îi va fi din ce în ce mai greu să se împrumute la bănci și nu va înțelege de ce serviciile de telefonie și de utilități se vor scumpi, dar nu se vor îmbunătăți.

Deja ANRE anunțase că tarifele de distribuție a energiei electrice vor crește de la 1 martie cu 2,5%. Companiile care vor fi taxate cu 2% vor merge să recupereze acești bani tot de la români, cu girul instituțiilor statului! În plus, i-ați lăsat de izbeliște pe consumatorii vulnerabili, și ei sunt primii care resimt impactul creșterilor de preț din energie, care se vor întâmpla!

Pe baza datelor domnului Ghizdeanu, ați proiectat un buget de stat pe o creștere economică nerealistă și ați promis niște cheltuieli disproporționate în raport cu cele mai optimiste estimări de venituri. Ați estimat o creștere economică de 5,5%, iar O.U.G. nr. 114/2018 ne va arunca direct în recesiune! Deja prognoza de creștere inițială, a Comisiei de Prognoză, a fost încălcată masiv. De la 6,1%, cât ni se promitea, INS ne comunică că vom face abia 4%; Comisia Europeană - 3,8%.

Ați destabilizat producția românească de cărbune și ați vulnerabilizat locurile de muncă din industria energetică autohtonă, ați periclitat securitatea energetică a României și ați distorsionat piața internă de gaze și de electricitate!

Ca urmare a O.U.G. nr. 114, România a devenit importator net de energie electrică, în condițiile în care înainte era exportator. Acestea sunt consecințele O.U.G. nr. 114! Ați spus că este ordonanța lăcomiei? Ei bine, ea este de fapt ordonanța ticăloșiei și a prostiei!

Ați creat, având la bază această ordonanță, un buget pe nevoile personale ale PSD - stoarceți de resurse orice entitate, fie ea de la stat sau de la privat, pentru a avea acces la resurse financiare înainte de alegerile electorale din următorii doi ani.

Domnule Teodorovici, ați mai spus că O.U.G. nr. 114 are menirea de a asigura venituri consistente la bugetul României, pentru ca românii să o ducă mai bine, nu-i așa, dar ați trecut în buget încasări de zero lei și zero bani de pe urma acestei ordonanțe! Adică, mai pe românește, ați recunoscut că această ordonanță este degeaba și că nu este în interesul acestei țări!

Ați vrut să pedepsiți "lăcomia" companiilor de-afară, dar primii pe care i-ați lovit, din cauza populismului ieftin de care ați dat dovadă, sunt companiile românești și românii care lucrează în ele.

Să ne aducem aminte că Bursa a avut cel mai mare picaj de la criză și până în prezent, iar angajații Complexului Energetic Oltenia, o companie românească care a avut un rol fundamental în asigurarea securității energetice a României, au intrat în grevă, în luna ianuarie. De unde le veți da măririle de salariu dacă CEO a terminat anul trecut cu un minus de 930 de milioane de lei?

Haideți să vedem și ce face O.U.G. nr. 114!

Întâi de toate, O.U.G. nr. 114 a adus o serie întreagă de noi taxe și impozite în economia României. Aceste taxe au venit intempestiv pe final de an, au intrat în vigoare de la 1 ianuarie, unele dintre ele, și au bulversat sectoare întregi de activitate care stau la baza economiei românești.

O.U.G. nr. 114 a introdus o taxă nouă pentru instituțiile bancare. Deși mai există taxe asupra activelor bancare și în alte țări, Guvernul nu putea pur și simplu să copieze una dintre ele. Nu, Guvernul României trebuia să inoveze pe seama românilor. Așa că, domnule Teodorovici, ați născocit o taxă unică în lume. O taxă pe activele bancare, legată de dobânda interbancară, adică de ROBOR. O taxă pe care băncile o vor pune, în final, tot în spatele românilor, prin comisioane mai mari, dobânzi mai mici la depozite și mai mari la credite. Pentru că, în final, tot românii le plătesc pe toate, nu-i așa?

O.U.G. nr. 114 desființează practic administratorii de pensii private, prin a le cere să mai aducă încă 800 de milioane de euro pentru a funcționa în România, în condițiile în care aceștia nu își asumă niciun risc suplimentar și majoritatea investițiilor lor sunt în titluri de stat.

O.U.G. nr. 114 introduce și o nouă taxă pentru companiile din energie, de 2% din cifra de afaceri. Atenție, din cifra de afaceri! Asta, doar în teorie, deoarece în realitate taxa aceasta va fi suportată de cine? Tot de consumatorul român.

Tot în energie, ați revenit la prețul plafonat la electricitate și la gaze. Adică la prețurile stabilite din pix de politicieni și de funcționarii din ANRE. Ați suprabirocratizat tot acest proces, punând în pericol securitatea aprovizionării cu energie a consumatorilor români! Practic, oferiți un preț subvenționat celor cu posibilități financiare, iar cei cu venituri mici devin și mai săraci, gradul lor de confort din locuințe rămânând la nivelul perioadei comuniste sau mai rău.

Pentru cei din industria telecomunicațiilor, O.U.G. nr. 114 înseamnă o taxă între 2% și 4% din cifra de afaceri. Creșteți povara fiscală asupra activității din aceste sectoare, a căror activitate depinde de investiții masive pentru a ține pasul cu inovația și a oferi clienților cele mai bune servicii. Vom deveni codași în unul dintre puținele domenii în care România era printre primele în lume, și anume Internetul.

Haideți să vedem și care au fost efectele O.U.G. nr. 114, stimați colegi, poate asta vă va determina să votați această moțiune simplă!

De curând, consilierul premierului, domnul Darius Vâlcov, adică eminența cenușie a programului economic al PSD și un condamnat la Înalta Curte, la opt ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influență, a anunțat public că O.U.G. nr. 114 nu va suferi schimbări.

Apoi s-a răzgândit chiar și dumnealui și a spus că s-ar putea să mai fie modificată.

Vă mai aduceți aminte cum s-a resimțit pe Bursa de la București primul efect al acestei ordonanțe? Foarte dur - două dintre cele mai mari bănci din România au pierdut aproape 800 de milioane de lei din capitalizare în primele ore de tranzacționare, după anunțul domnului Vâlcov! Odată cu scăderea bursei au scăzut și sumele acumulate de români în fondurile private de pensii.

Taxa pe activele bancare înseamnă comisioane mai mari, dobânzi mai mici la depozite și mai mari la credite, să nu ne mințim vreo clipă! Iar acest lucru se va vedea în curând. "Taxa pe lăcomie" este, de fapt, o naționalizare mascată și a Pilonului 2!

Ordonanța aceasta înseamnă și pierderea locurilor de muncă! I-ați silit pe investitorii din România să sisteze proiecte strategice pentru țara noastră, iar cea mai mare investiție din Marea Neagră a fost amânată. Și știți și dumneavoastră foarte bine acest lucru.

Nu v-ați gândit că plafonarea prețurilor la gaze și taxa de 2% pe cifra de afaceri lovesc din plin securitatea energetică a României și fac ca țara noastră să fie nevoită să importe mai multe gaze rusești? Sau poate că acesta era planul dumneavoastră de la bun început? Un cadou frumos pentru Gazprom, cu alte cuvinte!

Iar, apoi, plafonarea prețului gazelor la producător nu-i ajută nici pe oameni să plătească un preț mai mic la energie și nici pe companiile furnizoare să investească în proiecte de extindere a infrastructurii. Am văzut deja că furnizorii de electricitate au mers la reglementatorul pieței, adică ANRE, și au cerut deja ca acest preț să crească pentru a-și acoperi costurile. Cu 2,5%! Urmează creșterea prețurilor la gazele naturale pentru români, după același principiu, domnule Teodorovici?

O.U.G. nr. 114 a fost încă un exemplu negativ de impredictibilitate fiscală, adică ceea ce a văzut mediul de afaceri, de doi ani încoace, sub Guvernarea PSD-ALDE. De lipsă de viziune și de consultare cu aceștia. Mediul de afaceri din România a ajuns în ultimii ani să fie mai preocupat de riscurile politice și de noile reglementări care pot apărea peste noapte decât de extinderea în regiune, sau de creșterea competitivității, sau de crearea de noi locuri de muncă pentru românii pe care chiar dumneavoastră spuneți că vreți să-i apărați.

Multe firme caută deja să fugă legal de efectele acestei ordonanțe. Potrivit datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, peste 2.000 de companii care au activitate în construcții au solicitat schimbarea codului CAEN, încă din prima lună a anului 2019. Oare de ce, domnule Teodorovici?

În perioada decembrie 2018 - ianuarie 2019, leul s-a depreciat cu aproape 10 bani. Și vedem foarte bine că trendul acesta de depreciere continuă. La nivel de economie de țară, datoria externă a României a crescut cu peste 9 miliarde de lei, ca urmare a acestor fluctuații. Într-o singură lună, PSD ne-a îndatorat cu încă 450 de lei pe cap de locuitor.

Companiile din telecomunicații au anunțat că nu vor mai dezvolta rețele 5G din cauza noilor taxe impuse prin O.U.G. nr. 114. Acest lucru va împiedica dezvoltarea comunicațiilor în România și va da un handicap țării noastre în locul în care ea de fapt avea un avantaj comparativ față de alte țări. Și asta atrăgea investitori în România. România este acum pe lista scurtă a țărilor cu progrese în ceea ce privește rețeaua 5G, însă această taxă este atât de împovărătoare încât companiile de telefonie nu vor mai avea bani să susțină investițiile pentru astfel de inovații.

Stimați colegi, haideți să vedem și care au fost reacțiile în urma O.U.G. nr. 114!

Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială din cadrul BNR consideră că acest OUG afectează negativ întregul sector bancar al României și a cerut abrogarea lui.

Ministerul Energiei a cerut amânarea implementării măsurilor acestui OUG cu un an, după ce a semnat, culmea, cot la cot cu Ministerul Finanțelor Publice, acest act normativ.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și International Finance Corporation, divizie a Băncii Mondiale, au formulat o scrisoare comună și prezintă îngrijorările cu privire la adoptarea schimbărilor aduse de acest OUG.

Banca Centrală Europeană a transmis autorităților române că nu au respectat obligația de a o consulta în prealabil, atunci când au adoptat O.U.G. nr. 114, încălcând prevederile art. 127 din Tratatul Uniunii Europene și decizii ale Consiliului.

Și continui.

O companie din domeniul exploatării gazelor naturale a anunțat amânarea investițiilor din Marea Neagră și și-a micșorat investițiile planificate pentru anul 2019, iar o alta a lăsat de înțeles că va acționa România la Curtea de Arbitraj.

Asociațiile oamenilor de afaceri din România, precum Coaliția pentru Dezvoltarea României și Romanian Business Leaders, cât și alte federații patronale locale și europene avertizează despre riscurile de pierderi din economie pe care acest O.U.G. le va aduce, argumentând nevoia de abrogare urgentă a acestei ordonanțe.

Și lista continuă.

50 de profesori de la facultățile de economie din România au cerut Guvernului renunțarea la O.U.G. nr. 114.

În paralel cu toate acestea, un studiu independent anunță că jumătate dintre companiile care vor fi afectate de acest O.U.G. intenționează să sesizeze Comisia Europeană și instanțele locale.

Acum o săptămână, chiar Comisia Europeană a trimis o scrisoare Guvernului României, prin care spune că O.U.G. nr. 114, prin plafonarea prețului la gaze naturale, nu va apăra în niciun fel consumatorul român și practic dă un semnal Guvernului că România poate intra în infringement, prin acest O.U.G. nr. 114, dacă se merge cu această prevedere.

Stimate domnule ministru Teodorovici, parcă și dumneavoastră aveți o urmă de îndoială asupra utilității acestui O.U.G., din ultimele dumneavoastră declarații, iar dacă avertismentele acestor autorități din societatea românească, dar și organisme internaționale, vi se par de ignorat, haideți să ne uităm și peste cifrele reale și atunci poate vă veți gândi să abrogați acest O.U.G.

Domnule ministru, având O.U.G. nr. 114 ca piatră de temelie, ați elaborat un buget cu multe semne de întrebare. În realitate, avem în față un buget care nu este al României, nu este unul pentru români, ci este o creație a unui grup restrâns de indivizi care și-au pus interesele personale mai presus decât interesele acestei țări.

Domnule Teodorovici, sunteți primul ministru al finanțelor din lumea aceasta cu datorii la bănci, care se folosește de funcția sa pentru a semna o lege împotriva băncilor!

Domnule ministru, ați dat vina pe capitalul străin pentru insuccesele guvernării PSD-ALDE, dar O.U.G. nr. 114 a lovit tocmai în cele mai profitabile companii românești! Deci este o totală aberație.

Domnule ministru, ați luat parte, alături de domnul Ion Ghizdeanu și alături de domnul Darius Vâlcov, la distrugerea economiei românești! Sunteți groparul capitalului românesc - s-o spunem pe șleau! - și ați împins această țară spre sărăcie!

Domnule ministru, în final, ceea ce vă transmitem noi, opoziția, este că trebuie să abrogați acest O.U.G și apoi să plecați!

Aș vrea, în expunerea dumneavoastră, să renunțați la orice atac la persoană, care pare că e specialitatea dumneavoastră, și să vă referiți strict la chestiunile tehnice din această ordonanță, pentru că O.U.G. nr. 114 este o ordonanță nocivă pentru economia românească și nu face decât să gonească investitorii și, de fapt, nu este în niciun fel în interesul românilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Deputații nu vor lua în considerare textul citit care nu era cuprins în textul moțiunii, pentru că acum eram la perioada în care se citea textul moțiunii și nu se spuneau păreri personale. (Vociferări.)

E în regulă!

Dau cuvântul întâi și întâi grupurilor parlamentare.

Încep cu Grupul parlamentar al PSD, care... (Vociferări.)

Am înțeles. Tocmai voiam să spun că domnul ministru are timpul alocat pentru Domnia Sa și Grupul parlamentar al PSD îi cedează din minutele pe care le are, cât consideră domnul ministru necesar.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici (ministrul finanțelor publice):

Bună ziua, tuturor, în primul rând.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

18 minute și 44 de secunde. O liniște deplină în sală și mă bucură acest lucru.

Mă văd din nou pus în fața unui simulacru de compunere de clasă primară, semnată de o serie de colegi care, din păcate, sunt angajați și plătiți de Parlamentul României, din banii contribuabililor, a căror soartă o deplâng prin această moțiune.

Sunt parlamentari care, nefăcându-se remarcați nici măcar prin idei năstrușnice, ca să nu le numesc nerealiste, darămite cu propuneri de soluții eficiente pentru problemele cu care ne confruntăm, încearcă din nou cu disperare, invocând aceleași false argumente, să acrediteze ideea că, fie vrem să furăm banii românilor, fie am realizat un buget țesut pe argumente extrase din imaginație, sau vrem, prin anumite acte normative, să ne însușim anumite venituri.

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Din anul 2014 și până în anul 2019 - cinci ani, cinci moțiuni și nenumărate, nenumărate minciuni. Nu pot însă să nu remarc, atât cu satisfacție, cât și cu tristețe, pe de altă parte, că în Senat colegii din opoziție sunt mai puțin dispuși să dea curs spectacolului politic, decât în Camera Deputaților, pentru că majoritatea minciunilor... - scuze! - a moțiunilor dumneavoastră mi-au fost adresate de la această tribună.

Și aș mai remarca ceva, stimați colegi din opoziție, ați greșit titlul. Vă rog frumos să corectați și să scrieți cu litere mari: "Demagogia PNL-istă, USR-istă subminează economia națională!". (Aplauze.)

De altfel, această a cincea moțiune ca ministru, a treia ca ministru de finanțe, nu face decât să-mi accentueze dezamăgirea că partidele parlamentare permit evidențierea unor scribi sau copiști demagogi care nu înțeleg că lucrul cel mai rău pe care-l poți face este să nu faci nimic, și aceasta în detrimentul adevăraților profesioniști care nu-și mai găsesc locul, din cauza primilor. Spun toate acestea, având convingerea și nutrind, totodată, speranța că, totuși, specialiștii care există în partidele parlamentare, în special când vorbim despre acel PNL care trebuie, poate și are încă resursele necesare care să-l poată legitima ca un continuator al marelui partid istoric, vor înțelege să ia atitudine și să nu-i mai lase să-și dea cu părerea pe acești învățăcei în alfabetul economic.

Stimați colegi din opoziție,

Recunosc că mi-e din ce în ce mai greu să înțeleg ceea ce scrieți în moțiunile dumneavoastră - greșeli gramaticale încă de la primele paragrafe; enunțuri incorecte din punct de vedere economic; corelații înțelese greșit; date statistice incorecte sau interpretate partizan; în general, prea multă poezie, prea multă politică în interpretarea unor fenomene economice de bază, un ghiveci de greșeli, neînțelegeri și inconsecvențe.

Pentru că m-am săturat chiar și eu să vă tot contracarez greșelile economice, mi-am propus să fac un experiment. Am rugat un student de la Facultatea Economică să-mi spună punctele tari și punctele slabe ale moțiunii, fără să divulg cine își asumă acest document. Vă spun întâi ceea ce a observat el și ulterior vă spun punctul meu de vedere.

Ce spune studentul - și acum vă citez analiza lui.

1. Se spune că nu există nicio prognoză publică privind încasările pe 2019.

Răspuns: "Chiar eu am citit prognozele, atât în proiecția pe buget, cât și în strategia fiscal bugetară. Le-am găsit pe site".

2. Se afirmă că efectele Ordonanței nr. 114 vor aduce pierderi pentru consumatorii români.

Răspuns: "Cum sunt afectați românii, dacă vor plăti facturi mai mici la utilități? Pierdem dacă vom plăti dobânzi mai mici la credite? Este o pierdere pentru români, dacă salariul..." (Vociferări.)

Domnule președinte,

Ori îl scoateți din sală, ori, dacă nu, ne oprim, nu este niciun fel de problemă!

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să ignorați acele sunete din sală, și pe colegii care le emit i-aș ruga să se abțină.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici:

"Este o pierdere pentru români dacă salariul minim net în construcții va fi de 500 de euro? Nu ne dorim stațiuni de turism balnear sau investiții în orașele noastre? Sunt întrebări legitime".

Acum, ce vă răspund eu, pentru a câta oară, cu argumente tehnice?

În primul rând, veniți din nou cu teza prognozei optimiste privind creșterea economică și de anul acesta, deși v-au fost prezentate de nenumărate ori argumente tehnice și strict economice.

Dacă ne uităm la comparațiile dintre creșterea economică prognozată de organismele internaționale pentru România, în ultimii doi ani, vedem o medie anuală a estimărilor acestora de 4,15%, iar media anuală a realizărilor este de 5,5%.

În condițiile în care în ultimii trei ani creșterile economice au fost ridicate, considerăm că, în raport cu investițiile suplimentare prevăzute în buget pentru anul 2019, precum și cu fondurile europene absorbite, creșterea economică de 5,5% este mai mult decât realistă.

Dacă privim pe partea de formare a produsului intern brut, pe partea de ofertă, din ce sectoare vine valoarea adăugată mai mare, avem în anul 2019, față de anul 2018, un plus de 0,2 puncte procentuale la contribuția industriei, un plus de 0,4 puncte procentuale la construcții și un plus de 1,1 puncte procentuale la total servicii.

De unde să vină aceste creșteri? Deja am explicat de prea multe ori și aveți date publice privind măsurile adoptate în aceste sectoare.

În al doilea rând, constat că nu doriți să vă uitați în date statistice oficiale și în analize comparate care ne arată exemple de bune practici din țările europene dezvoltate.

Spuneți dumneavoastră că România a inovat noi taxe și acestea nu se mai aplică nicăieri în Uniunea Europeană.

Din contră, sunt foarte multe țări europene care aplică corecții, pentru a stopa creșterile explozive de prețuri la utilități, pentru a contracara diferențele imense dintre rata dobânzii la credite și rata dobânzii la depozite, sau, pentru a proteja consumatorii de practici incorecte.

Iată, puteți verifica. Mecanismul de protecție al consumatorilor, pe care-l propunem pentru România, funcționează și în Italia, în Franța și se reglementează acum și în Marea Britanie.

În domeniul comunicațiilor se discută de cel puțin cinci ani despre Legea taxării giganților tech, drept o chestiune de justiție fiscală.

Cât privește taxa pe activele financiare, uitați-vă la raportările privind profiturile record ale sistemului bancar din România și în același timp citiți statisticile oficiale ale Autorității Bancare Europene.

România are cea mai mare diferență între rata dobânzii la credite și rata dobânzii la depozite din Uniunea Europeană, o diferență de 5 puncte procentuale, adică dublu față de media Uniunii Europene, cu 40% mai mare decât cea din Polonia și de 2,5 ori mai mare decât în Republica Cehă.

România are cel mai ridicat randament al capitalului în sectorul bancar, dintre țările Uniunii Europene, 20,2%, de trei ori mai mare decât media europeană, și de aproape 7 ori mai ridicat decât în Germania, și față de cel din Austria și Polonia.

Din pricina dobânzilor mult prea ridicate, băncile comerciale nu mai creditează economia reală. Raportul credite-depozite a scăzut puternic, ajungând la 75%, față de media Uniunii Europene, de 116%.

Desigur, știați toate aceste lucruri când ați scris textul moțiunii.

În al treilea rând, când vorbiți despre abrogarea Ordonanței nr. 114 trebuie să le spuneți românilor că nu doriți să le crească nivelul de trai, că, de exemplu, nu doriți majorarea pensiilor în avans față de prevederile legale.

Prin Ordonanța nr. 114 Guvernul a îndeplinit astfel cerința legală de stabilire a nivelului punctului de pensie, de 1.100 de lei, valabil de la 1 ianuarie 2019, și de 1.265 de lei de la data de 1 septembrie 2019. Majorarea prevăzută de lege a fost din nou devansată, de această dată, cu trei luni.

Mai mult, nu sunteți de acord cu majorarea indemnizației sociale pentru pensionari de la 1 septembrie 2019 cu 10%, la 704 lei.

De asemenea, nu doriți acordarea voucherelor de vacanță și drept normă de hrană acordarea anuală a două salarii minime pe economie.

Explicați-le, vă rog, românilor că propunerea dumneavoastră de abrogare a Ordonanței nr. 114 nu este pură demagogie.

În al patrulea rând, constat că nu ați citit tot textul Ordonanței nr. 114. Sau, să înțeleg că, dacă doriți abrogarea ordonanței, sunteți împotriva stimulării unor sectoare economice prioritare?

Poate nu doriți să susțineți proiectele comunităților locale și ale universităților.

Poate nu știți că avem 40 de stațiuni balneoclimaterice în România și resurse naturale pentru 200 de astfel de stațiuni.

Poate nu vă interesează că deținem o treime din potențialul balneoclimateric din Europa.

Nu are sens să mai continui analiza, pentru că știți toate acestea și doar din pură demagogie ați mai promovat această moțiune. Sau poate din calcul politic.

Am pregătit - și, dacă doriți, vi-l pun la dispoziție - un dosar cu toate denigrările și acuzațiile nefondate pe care le-ați făcut de-a lungul timpului la adresa Guvernului, la adresa mea și a ministerului pe care îl conduc, doar pe finanțe. Sunt sute de pagini și sute, sute de astfel de minciuni.

Cred însă că trebuie să avem cu toții un minimum de decență, pentru că memoria nu iartă, iar faptele rămân.

Să vă dau câteva exemple.

27 ianuarie 2018. Domnul renumit coleg declară - pe scurt -: "În anul 2017 au crescut taxele, au scăzut investițiile și au crescut cheltuielile neproductive.

În anul 2017, investițiile au fost tăiate, banii s-au dus către electoratul PSD și buzunarele baronilor acestui partid".

Care este realitatea?

În anul 2017 economia României a crescut cu 7%, marcând cel mai ridicat nivel de creștere economică post-criză. Nivelul PIB-ului a atins 856 de miliarde de lei, 187,5 - aproximativ - miliarde de euro, ceea ce o face a șaisprezecea economie a Uniunii Europene.

Tot același domn senator, în 29 ianuarie 2018: "Mult promisa relaxare fiscală trebuia să aibă loc în 2017-2018".

Care este realitatea? Se pare că ați uitat că Programul de guvernare al PSD, de-a lungul anilor, a adus cele mai mari reduceri de taxe din istoria recentă. Ați uitat, probabil, că am eliminat 102 taxe, am redus TVA-ul de la 24% la 19%, am redus TVA la alimente de la 24% la 9%, am redus impozitul pe venit de la 16% la 10% și, nu în ultimul rând, am redus impozitul pe dividende de la 16% la 5% și, desigur, sunt multe altele pe care le puteți simți chiar și dumneavoastră.

În 28 octombrie 2018, un alt coleg deputat, de la un alt partid din opoziție, spunea așa: "Prin urmare, mă întreb și eu de ce România împrumută miliarde de euro și dolari în fiecare an? Am primit cifrele oficiale legate de împrumuturile pe care România le-a făcut în primele șase luni ale anului 2018".

Realitatea? Este surprinzător că dânsul nu știa că la acea dată datoria publică se situa la 34,9%, România ocupând locul 5 în topul țărilor cu cea mai redusă datorie publică estimată ca pondere în PIB.

De-a dreptul revoltătoare este și acuzația aceluiași domn senator, de acum câteva săptămâni, 8 martie 2019: "Totul vine după ce Teodorovici a fost în Cuba, cu escală la Moscova. Și pentru ce s-a dus în Cuba? E ca și cum s-ar fi dus la un trib din Amazon pentru a aduce leacuri. Da, și de aceea am cerut investigații la CSAT, la Parchet, și au crescut imediat importurile de gaze".

Care este realitatea? Este o manipulare grosolană pe marginea deplasării în Cuba, unde am fost împreună cu ministrul sănătății, doamna ministru Pintea - și toate elementele și documentele referitoare la această deplasare pot fi verificate, le am cu mine, pentru cei care vor să studieze.

Începând de la condițiile stabilirii întâlnirii cu partenerii cubanezi - vizita într-o zi de duminică, singura disponibilă pentru Domniile Lor, la achiziționarea biletelor de zbor, pentru singura rută de zbor posibilă la acel moment, cu escală la Moscova și până la mandatul deplasării, legat, pe de o parte, de relațiile comerciale, dar mai ales acelea privind identificarea unei soluții medicale legate de maladia cancerului sau diabetului, așa cum au făcut-o și alte state europene precum Franța, Slovacia sau Germania.

Deci ne-am deplasat cu un scop nobil pentru țara noastră și cu speranța că de succesul acestei misiuni va depinde viața copiilor din România, fără deosebire în privința apartenenței la familii sărace sau bogate, bune sau rele, cu viziuni sau ideologii pro sau contra, sau din România unora, sau din România altora.

Tot ipocrizie și populism este și maniera apocaliptică în care colegi politicieni din opoziție au înțeles să se exprime și să se antepronunțe pe tema evaluării Agenției de rating Standard & Poor's cu privire la ratingul de țară, spunând că România iese efectiv de pe piețele internaționale.

În cazul în care nu-l aveți deja, vă pun la dispoziție raportul final primit vineri, fără a vă oferi acum detalii, dar știți foarte bine că ratingul nostru este confirmat, stabil și în perspectivă, de asemenea, stabilă. Și ar trebui să vă bucurați pentru acest lucru, indiferent din ce partid faceți dumneavoastră parte.

Totodată, vă anunț deschis că întotdeauna am fost un om al dialogului și am s-o repet de câte ori va fi nevoie. Și, da, ca urmare a dialogului din ultima perioadă, nu din constrângere, nu la presiunea companiilor, ci pentru interesul mediului de afaceri din România și a cetățeanului român, vom veni în perioada următoare cu o propunere de modificare a Ordonanței nr. 114. Și aici vreau să subliniez foarte clar sprijinul și propunerile foarte bune, venite din partea colegilor de la UDMR, atunci am construit bugetul pe 2019, cât și în cazul Ordonanței nr. 114, fapt pe care-l doresc și din partea altor partide din Parlament.

Iar pe cei care nu cred în efectele acestui act normativ îi rog să facă o analiză de impact, în care să compare situația economică înainte de acest act și după ce vom avea noua formă aprobată.

Văd însă că în continuare în textul moțiunii nu ați încetat să mă acuzați că nu-mi respect promisiunile. Minciuna însă vă aparține. Am promis că românii vor avea salarii mărite. Față de 2016, când salariul minim brut pe economie era de 1.250 de lei, după doi ani de guvernare avem un salariu minim brut pe economie de 2.080 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 66%, față de anul 2016.

O să se găsească unii critici de serviciu care doar asta știu să facă, care să se declare îngrijorați că salariile cresc mai rapid decât productivitatea. Este o legendă că nu există o corelare între evoluția acestor indicatori în România. OECD a confirmat, chiar acum două săptămâni, că România a avut cea mai mare creștere a productivității muncii dintre țările analizate. Datele EUROSTAT arată că în perioada 2013-2017 România a avut cea mai mare creștere a productivității muncii în termeni reali plus 25%, dinamică de peste patru ori mai mare decât media Uniunii Europene.

Am promis că pensionarii vor avea pensii mărite. Față de anul 2016, când valoarea punctului de pensie era 871,7 lei, după doi ani de guvernare PSD-ALDE valoarea punctului de pensie va fi 1.265 de lei, de la 1 septembrie 2019, ceea ce reprezintă o creștere de 45%, față de anul 2016.

Am promis mai mulți bani pentru educație și pentru sănătate - și i-am alocat. 7,3 miliarde de lei în plus, în anul 2019, față de 2018, pentru sănătate, sumele atingând un nivel de 49,8 miliarde de lei și 9,9 miliarde de lei mai mult în anul 2019, decât în anul 2018, pentru educație, sumele ajungând la 30,97 de miliarde de lei în anul acesta.

Am promis o creștere economică sănătoasă și incluzivă care să permită reducerea decalajelor sociale.

Produsul Intern Brut a crescut din 2016, de la 765,1 de miliarde lei, la un nivel prognozat de 1.022,5 miliarde de lei, în acest an, ceea ce înseamnă o creștere de peste 33% în doi ani de zile. Probabil că vi se pare puțin!

Mai mult, creșterea economică a României într-un ritm susținut nu reprezintă o simplă declarație politică, ci este validată de Comisia Europeană care confirmă creșterea economică robustă în anul 2018, după o creștere economică de 7%, în 2017. Asta scrie în Raportul de țară al Comisiei Europene, din anul 2019.

În plus, potrivit EUROSTAT, România a avut a doua creștere economică în UE, în anul 2019, după Irlanda, care a avut o creștere de 7,2% și a cincea în anul 2018, în timp ce media de creștere economică în UE, în anul 2018, a fost de 1,9%.

Și acum, să vă întreb cine minte - Comisia Europeană și instituțiile europene care certifică acțiunile și realizările acestui Guvern sau mint și dezinformează cei care fac afirmații de genul: "Ministerul condus de dumneavoastră încă aduna, de unde mai putea, bani pentru a închide târâș-grăpiș bugetul pe anul 2018".

Cine subminează economia națională cu astfel de declarații iresponsabile care generează costuri crescute pentru împrumuturile pe care le face Ministerul Finanțelor Publice pe piețele financiare?

În ultima vreme am observat că opoziția face tot felul de statistici cu privire la numărul zilelor în care România a fost condusă de PSD în ultimii 30 de ani, în detrimentul altor partide politice, precum PDL, PNL, mai noul PNL, alături de fresh new camers precum USR și plus sau minus Plus.

Vă întreb - este vina PSD că opoziția nu a fost prea mult timp la guvernare, după Revoluție, sau este un indicator care arată clar dorința alegătorilor din această țară? Sau poate și acesta este doar un indicator al "încrederii" pe care ați reușit să o câștigați în tot acest timp? V-ați gândit totuși că este, de fapt, sau în fapt, rezultatul unei moțiuni de neîncredere a românilor la adresa dumneavoastră?

Este dezamăgitor faptul că tot dumneavoastră, opoziția, ați transformat tribuna Parlamentului într-o scenă de spectacol, de stand- up comedy de multe ori, sau chiar în arenă de circ, cu momente de o calitate îndoielnică. Ați adus în interiorul instituției dezbaterile de campanie electorală și utilizați instrumente democratice precum moțiunea, ca mijloc de campanie electorală.

Ceea ce este și mai dezamăgitor este că președintele țării și însăși instituția pe care o reprezintă au devenit în sfârșit puternic implicați partizan în jocul de campanie și aceasta dovedește sau justifică acțiunile și mesajele accentuate în acest ultim an al mandatului Domniei Sale.

Este dezamăgitor să privesc cum ipocrizia și demagogia sunt ridicate la rang de virtute și cum se manifestă atât de intens și atât de constant, prin minciună și insultă.

Este dureros să văd cum se duce în derizoriu calitatea și nivelul limbajului politic și cum din ce în ce mai mulți oameni percep superficial și distorsionat mesajul public, doar pentru că este promovat și asumat de liderul X sau de partidul Y. Este în același cadru lingvistic al formelor fără fond, al acuzațiilor fără niciun fel de acoperire, fără argumente, fără dovezi, al invectivelor care sunt mai tari, doar dacă stilistic ne afectează mai mult, și nu prin gravitatea acuzațiilor. De aceea se poate considera că "urât" sau "prost" sunt apelative mult mai grave sau mai jignitoare decât acelea precum "groparul României", sau "trădător de țară", sau "hoț".

Ce este și mai grav este faptul că opinia publică nu se sesizează atunci când se aduc astfel de acuzații, indiferent de forma lor, la adresa unui membru al Guvernului sau a unui demnitar al statului român.

Stimați colegi, de ce considerați că groparul este acela care în timpul mandatului de ministru al fondurilor europene a făcut ca România să aibă cea mai mare creștere la nivel de absorbție a fondurilor europene, confirmată de Uniunea Europeană? Sau acela care în 2015 a promovat, cu sprijinul colegilor, cel mai liberal Cod fiscal al României, ale cărui efecte le-ați resimțit cu toții în creșterea economică ce a urmat? Sau cel care a promovat schema de ajutor de stat, prin care au fost finanțate importante proiecte de investiții ale mai multor companii cu capital românesc și străin, începând cu anul 2015, iar cel mai mare nivel a fost atins anul trecut, când s-au semnat proiecte în valoare de 3 miliarde de lei cu ajutor de stat de aproximativ 850 de milioane de lei.

Vă invit să faceți o pauză, vă invit să lăsați deoparte ipocrizia, căci ipocrizia nu salvează România!

Sau doriți câteva dovezi de ipocrizie?

Spre exemplu. Dacă puteți să confirmați că niciunul dintre apropiații dumneavoastră, membri ai familiei sau din cercul de prieteni, cunoștințe și colegi, nu au achiziționat titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor începând de anul trecut și în acest an?

Sper, la acel moment, când vom vorbi cu toții, reprezentanți ai Guvernului, ai Parlamentului și ai Președinției, să vorbim același limbaj economic, fără patimă politicianistă, fără ipocrizia jocului de scenă, în fața unor camere de luat vederi și fără exces de zel.

Sper la acel moment, când teme foarte importante pentru economia țării, cum ar fi inclusiv cea legată de aprobarea bugetului țării și temele de importanță națională și europeană, să fie excluse de pe lista subiectelor asimilate arsenalului de luptă politică, în special în perioadele de campanie electorală și în special atunci când însuși președintele țării este evident și activ implicat în jocul politic.

Nu este prima dată când spun aceste lucruri. Și, tocmai de aceea, chiar dacă voi fi nevoit să o mai repet, vă propun să facem, cu toții, parlamentari din toate partidele politice, un pact politic de neagresiune pe temele de importanță strategică ce țin de economia, siguranța și bunăstarea cetățenilor acestei țări.

Mai mult, va trebui să ne aplecăm mai mult asupra vizibilității rezultatelor importante și măsurilor pozitive pe care le-am luat și care au generat efecte pozitive în economie și în viața cetățeanului și a întreprinzătorului privat.

Dialogul și încrederea sunt foarte importante nu numai în ceea ce privește relațiile stabilite la nivel mondial sau european, dar mai ales la nivel național, căci cum altfel putem să promovăm coeziunea ca valoare comună la nivel european, dacă la noi acasă se promovează din ce în ce mai mult dezbinarea, dezinformarea și denigrarea.

Da, stimați colegi, indiferent din ce partid politic faceți parte, fac și acum un apel la dialog, la încredere și la colaborare, în numele și pentru cetățeanul român.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Bogdan-Iulian Huțucă, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Mii de agenți economici din România v-au solicitat, chiar în ziua în care ați fost învestit ca ministru, un lucru simplu, dar extrem de important pentru economie - Guvernul să nu mai modifice reglementările fiscale, cel puțin doi-trei ani de acum încolo.

Antreprenorii nu au cerut bani, nu au cerut avantaje, au cerut un cadru fiscal sigur, să-și poată organiza afacerile.

Distrugând predictibilitatea... (Vociferări.)

Domnule ministru, distrugând predictibilitatea mediului de afaceri din țară, ați măcinat și ultima fărâmă de încredere a investitorilor în România.

Aceste măsuri, fără niciun fel de logică economică, au anulat multe investiții private, au generat pierderi de resurse bugetare valoroase care ar fi putut finanța școli, spitale, autostrăzi sau ar fi putut stimula întoarcerea românilor în țară.

Cea mai legitimă întrebare a mediului de afaceri din țară este următoarea. Cum se poate face business în România și pentru România când Guvernul schimbă constant regulile jocului?

Despre Ordonanța nr. 114 îmi voi permite să fac doar câteva scurte aprecieri.

Primul fake news - taxa pe lăcomie apără românii. Explicați-mi cum îi ajută această ordonanță pe români. Cursul de schimb valutar a ajuns la maxime istorice, generând creșteri de prețuri la bunuri și servicii. Este afectată capacitatea tinerilor de a accesa credite. Au fost generate pierderi uriașe pentru băncile cu capital românesc. A fost afectată capacitatea statului român de a contracta datorie pe piața internă.

Poate e preferabil să vorbim de taxa pe energie care urmează să oprească creșterea facturilor.

Pe principiul "unde dai și unde crapă", această taxă afectează producția de energie pe bază de cărbune, adică producția românească de energie. Cresc importurile scumpe de energie și generează un val de scumpiri pentru electricitate și gaze, pentru gospodării.

Despre taxa pe comunicații nu știu ce să spun în primul rând. Faptul că au crescut tarifele? Cu toții primim acte adiționale la contracte. Faptul că sunt afectate investițiile în cel mai competitiv sector din economie? Sau faptul că ați uitat să citiți regulamentele europene înainte de a proiecta această prevedere?

Aș prefera să vorbesc despre măsura din domeniul construcțiilor. O măsură aparent pozitivă, dar care subliniază incapacitatea Guvernului de a anticipa consecințele propriilor acte normative.

Explicați-mi, ce Guvern din Europa a mai lovit, printr-un act normativ, în propriul său program guvernamental - Programul Național de Dezvoltare Locală?

Domnule ministru, ați ocupat funcția de interimar la MDRAP și știți - contractele de finanțare sunt contracte ferme, care nu pot fi modificate nici măcar atunci când Guvernul greșește. Astăzi, toți constructorii vin cu acte adiționale la lucrările în curs de execuție, ca urmare a creșterii salariilor. Valoarea devizelor urcă peste valoarea la care s-a efectuat licitația și peste valoarea contractului de finanțare.

Cum o să explicați sutelor de beneficiari că există riscul reluării procedurilor - studiu de fezabilitate, proiect tehnic, organizarea licitației? Cine răspunde pentru această harababură din administrație? Cine suportă costurile? Aveți de răspuns la câteva întrebări. Care este impactul acestei măsuri asupra lucrărilor în curs de execuție din fonduri europene? Care este impactul acestei măsuri asupra lucrărilor finanțate prin PNDL? Care este impactul asupra prețului locuințelor pentru tineri? Dar, mai ales, cum pot contribui angajații din construcții la Pilonul 2 de pensii?

Dacă vorbim despre Pilonul 2 de pensii, cred că a devenit evident pentru toată lumea - scopul acestei măsuri a fost acela de a retrage din România administratorii fondurilor private de pensii. Vorbim de o primă etapă, într-o naționalizare mascată a 7,2 milioane de pensii. (Aplauze.)

Domnule ministru, în ce țară din Europa, Guvernul emite un act normativ cu implicații macroeconomice majore și își propune în 3 luni să-l modifice? Nu vi se pare că vizionăm un film în care Guvernul joacă rolul pompierului piroman?

Doamna Dăncilă ne spunea, zilele trecute, că ar fi bine să gândim românește. Sunt sigur că toți cei din această sală gândesc românește. Dar cei care au proiectat această ordonanță nu au gândit deloc. Au lovit cu ea în capitalurile românești... (Aplauze.)... au generat dezechilibre interne și externe în România.

Din această perspectivă, Partidul Național Liberal nu vede decât o singură soluție - asumați-vă răspunderea și abrogați anomalia! (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Ați vorbit 6 minute și 49 de secunde.

Dau cuvântul domnului deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, de la Grupul parlamentar al USR - care are în total 5 minute. (Vociferări.)

Am înțeles, este o schimbare, vorbește întâi doamna deputat Cosette-Paula Chichirău.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Cred că a fost o eroare, domnule președinte. Eram anunțată eu, inițial, dar...

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Eroarea aceasta este scrisă.

Mulțumesc.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Aș vrea să spun astăzi câteva lucruri evidente, pe înțelesul tuturor.

În primul rând, vorbim despre o ordonanță de urgență și trebuie spus că Guvernul abuzează de puterea sa de a da ordonanțe de urgență.

Care era urgența, pe 28 decembrie, într-o vineri seara, să schimbăm fiscalitatea în România, într-un mod atât de profund? Un Guvern serios, probabil, s-ar fi gândit mai devreme să facă aceste schimbări, și cu o consultare amplă.

Măsurile au fost publicate în Monitorul Oficial pe 29 decembrie. De ce? Vă e teamă de propriile măsuri? Vă este rușine de propriile măsuri?

Aș vrea să avem un Guvern care să dea ordonanțe joi dimineața, în timpul anului, în timpul săptămânii și, mai bine, cu consultare.

Dar, mai mult decât atât, am vrea să avem un Guvern care nu mai dă ordonanțe de urgență decât atunci când sunt urgențe. Și urgențe avem puține, poate o dată pe an.

Ce vreau să spun este că aceste măsuri trebuiau să fie într-un pachet legislativ amplu dezbătut, înaintat Parlamentului, pentru că sunt taxe și impozite care trebuie dezbătute.

Al doilea lucru evident, pe care vreau să vi-l spun, este că această ordonanță de urgență introduce taxe noi. Guvernul, care a promis că nu va crește taxele și nu va introduce taxe noi, iată că a introdus taxe noi.

Dar, bine, să zicem că aveți o scuză. Au trecut doi ani de la publicarea Programului de guvernare și ați putea spune, ei, bine, lucrurile s-au schimbat. Putem înțelege.

De asemenea, într-o dezbatere ideologică între stânga și dreapta putem înțelege argumentele celorlalți, chiar dacă nu suntem de acord cu ele.

Chiar dacă nu suntem de acord cu argumentele dumneavoastră, le-am putea înțelege. Dar ce nu putem înțelege este absurdul, lipsa de sens.

Și această ordonanță are mai multe elemente absurde. Și voi trece în revistă 4-5 astfel de elemente.

Primul este taxa pe activele bancare. Desigur, în toată lumea există taxă pe active bancare, dar nicăieri în lume nu există această taxă legată de dobânzile interbancare. Puteați să aveți o taxă care nu are nimic de-a face cu dobânzile care se stabilesc pe piața liberă. Deci, dumneavoastră ați încercat, în mod absurd, să interveniți pe o piață liberă, și nu veți putea implementa de fapt această prevedere.

Al doilea lucru absurd este să introduceți o taxă pe energie - de 2% - pe care în mare parte o plătesc companiile statului român. Adică Guvernul își ia bani dintr-un buzunar și-i pune în alt buzunar. Nu are prea mult sens.

Ceea ce mă duce la al treilea lucru absurd, și anume lipsa încasărilor, pe care dumneavoastră o previzionați pentru anul 2019. De ce să introduci taxe noi dacă crezi că nu vei încasa nimic? Nu are sens. Doar dacă intenționați să folosiți aceste măsuri ca armă politică, și nu ca instrument de taxare. Ceea ce nu este bine, pentru că introduce un risc politic mai degrabă decât un risc economic.

Apoi, în această varză de măsuri, avem un nou Fond de Dezvoltare și Investiții care nu este Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, ci este altul, un fel de PNDL, deși avem alt PNDL, dar acesta este în subordinea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Asta este complet absurd, pentru că această Comisie are câțiva oameni care se ocupă de prognoze macroeconomice. De ce să nu avem acest program la Ministerul Dezvoltării? De ce să nu avem stațiunile balneare la Ministerul Turismului? De ce să nu avem programe normale gestionate de Guvernul României, de ministerele abilitate și le avem gestionate de această Comisie de Strategie și Prognoză? N-are niciun sens.

Efectele nu au fost bune. Avem căderea Bursei de la București, deprecierea imediată a Leului, costul împrumuturilor a crescut și, bineînțeles, riscul politic. Banii acum vor fugi din România, vor fugi de politicienii din guvernare, și nu de economie. Pentru că în economia românească s-ar putea face bani buni dacă am avea o guvernare stabilă.

Așa că, domnule ministru, vă rog să asigurați o guvernare stabilă! Și, dacă nu puteți, poate lăsați pe altcineva să guverneze în locul dumneavoastră!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulțumesc.

Ați vorbit 5 minute și 8 secunde.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Benedek Zacharie.

Are 4 minute la dispoziție Grupul UDMR.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al UDMR este consecvent în ceea ce a declarat, de la publicarea Ordonanței de urgență nr. 114, din 2018 încoace. Nu astfel trebuiau reglementate modificările de largă anvergură pe care le vizează actul normativ. Mai precis, nu printr-o ordonanță care modifică peste 50 de acte normative, instituie programe de investiții noi, introduce taxe noi, suspendă și prorogă aplicarea unor prevederi legale, unele în vederea elaborării Bugetului de stat, altele fără legătură cu acesta.

Așadar, prin ordonanță, și mai ales nu în regim de urgență, unele măsuri ar fi necesitat consultări cu actorii implicați. Și nu mă refer doar la operatorii din sectorul bancar, sau de comunicații, sau cel energetic, ci și al autorităților administrației publice locale, sindicate sau așa mai departe.

Parlamentul este în prezent pus într-o situație dificilă, în fața unui act normativ care deja produce efecte majore în domenii de maximă importanță, de la energie până la bugetele locale, asupra cărora ar trebui să se pronunțe fără să aibă la dispoziție simulări, modelări clare, opinii pro sau contra ale celor interesați sau ale celor implicați.

Mai mult de atât, dezbaterea parlamentară a început cu stângul. Proiectul de Lege de aprobare a Ordonanței a trecut tacit prin Senat, iar pare-se că în comisiile Camerei Deputaților discuțiile sunt doar de formă, în lipsa răspunsurilor și clarificărilor pe care reprezentanții ministerelor vizate ar fi trebuit să le ofere.

Exemplul grăitor este cel al Comisiei pentru transporturi și infrastructură, unde săptămâna trecută dezbaterea nu a existat, votul fiind doar o chestiune de număr.

Abrogarea ordonanței nu poate fi un curs al acțiunii de luat în serios nici măcar de opoziție, din cauză că unele prevederi au fost deja luate în calcul la adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2019, abrogarea lor conducând la invalidarea premiselor pe care a fost construit acesta.

Propunerea UDMR este ca prevederile Ordonanței nr. 114 să fie supuse unei largi și transparente dezbateri parlamentare, astfel ca într-un orizont de timp rezonabil să avem un act normativ aplicabil, acceptat de partenerii sociali și de mediul de afaceri, benefic pentru toate părțile implicate. Iar pentru asta trebuie amânată aplicarea măsurilor care bulversează domeniile energetic, bancar sau de comunicații, piața forței de muncă și cheltuielile cu investițiile în sectorul construcțiilor, întreaga arhitectură a sistemului de pensii.

Membrii Grupurilor parlamentare ale UDMR au depus peste 40 de amendamente, solicitarea noastră fiind, domnule ministru, să avem o dezbatere serioasă pe acestea și să acceptați faptul că ajustarea pe fond a ordonanței este imperativă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Trei minute și 37 de secunde.

Dau cuvântul domnului deputat Eusebiu-Manea Pistru-Popa, de la ALDE. Are timp alocat 3 minute.

Domnul Eusebiu-Manea Pistru-Popa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar ALDE respinge conținutul moțiunii simple, depuse de către PNL, USR și PMP, deoarece ideea ordonanței este bună pentru că ea urmărește câteva lucruri necesare pentru români.

În primul rând, reducerea dobânzilor pe care românii și companiile le plătesc băncilor; aducerea la suprafață a muncii la negru din construcții, prin creșterea veniturilor din domeniu, care are și implicații în readucerea în țară a românilor care muncesc pe șantierele europene și, nu în ultimul rând, fixarea prețului la energie pentru familiile nevoiașe.

Am văzut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114 produce efecte care nu au fost corect estimate. Din această cauză au fost accelerate discuțiile, au fost făcute întâlniri și am încercat să preluăm de la diferite sectoare problemele pe care le-au sesizat.

Am înțeles că sunt probleme și am lucrat mult, în ultima perioadă, în așa fel încât să încheiem acest capitol.

Săptămâna aceasta ne vom concentra pe zona energetică și de telecomunicații, ca până la sfârșitul lunii să facem o nouă rundă de consultări cu operatorii din domeniu și apoi urmează partea administrativă.

Un lucru este cert, și anume că ordonanța nu va fi abrogată. Dar anumite modificări sigur că se pot face, dacă din aceste discuții și consultări, pe baza unor analize, rezultă soluții mai bune.

Vrem să găsim o formulă mai bună care să protejeze populația, dar să fie acceptată și de sistemul bancar.

Semnalele primite din partea reprezentanților mai multor domenii afectate de această ordonanță trebuie avute în vedere. Dacă sunt efecte nedorite, putem să le corectăm aici, în Parlament, fără să schimbăm ideea ordonanței.

În ceea ce privește ordonanța, solicitarea opoziției are în vedere doar opinii nefondate exprimate în spațiul public.

Trebuie subliniat faptul că această ordonanță are o serie de măsuri ce vizează stimularea dezvoltării economice, prin creșterea nivelului investițiilor și susținerea proiectelor cu beneficii directe pentru cetățeni.

Mai mult, această ordonanță are un capitol important în care instituie o serie de măsuri în domeniul investițiilor publice.

O altă componentă o reprezintă măsurile care vizează îmbunătățirea activității în câteva domenii strategice.

În sectorul energetic vor fi protejați consumatorii casnici și de energie electrică, prin instituirea unui mecanism nou care funcționează și în alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Italia și Franța.

În privința gazelor naturale, prețul acestora va fi plafonat la nivelul stabilit ca medie a prețului gazelor din producția internă.

Măsurile luate au vizat asigurarea unui echilibru între beneficiile reprezentanților industriei și cele ale României și românilor.

Sunt convins de faptul că Guvernul este deschis la dialog, domnul ministru este deschis la dialog, iar în zilele următoare vor avea loc discuții cu reprezentanții din domeniul privat.

Pe sectorul bancar, dorința noastră este de a avea dobânzi mai abordabile, mai ușor de suportat pentru firmele românești și pentru persoanele fizice, având în vedere că nivelul dobânzilor în România e ridicat și, de multe ori, reprezintă un obstacol atât pentru firme, cât și pentru persoanele private, de a se finanța pentru nevoile pe care le au.

Această ordonanță nu a fost făcută ca să facă viața grea băncilor, ci să facă o viață mult mai ușoară multora dintre români.

Pentru ALDE, Ordonanța nr. 114 este bazată pe o serioasă serie de discuții.

În privința discuțiilor Pilonului 2, ALDE nu va permite ca Pilonul 2 de pensii să fie pus în pericol sau să fie distrus. Nu vrem să periclităm Pilonul 2 de pensii, care a fost înființat de Guvernul Tăriceanu.

Orice nemulțumire ar exista...

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați expunerea.

Domnul Eusebiu-Manea Pistru-Popa:

... orice neînțelegere, putem să le rezolvăm prin dialog.

Mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Ați depășit timpul. O să-l scădem de la Grupul PSD.

Bun. Grupul parlamentar al PMP are două minute.

Domnul deputat Adrian-Mihăiță Todoran.

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran:

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Văd că, după expunerea dumneavoastră, în țară curge doar lapte și miere. După ce fluturați dumneavoastră în fața camerelor, la televizor, în presă, în România ați terminat autostrăzile, creșele, grădinițele, spitalele.

Domnule, vedeți să nu vă încurcați cumva și să treceți cu autostrăzile în Bulgaria, la vecinii noștri din Bulgaria. Pentru că, după ritmul alert cu care faceți autostrăzi în România, nu e mare lucru să treceți la unguri, la bulgari. Pentru că în acte stați foarte bine.

Dumneavoastră vorbiți, domnule ministru, de greșeli gramaticale? Păi, să înțeleg că lipsiți la toate ședințele de Guvern? Nu sunteți alături de șefa dumneavoastră, doamna Dăncilă? Văd că aveți doar oameni competenți. Aveți și ați girat la ANAF o domnișoară sau o doamnă care, sigur, din cauza emoțiilor, a căzut de 5 ori examenul, dar cu girul dumneavoastră și al eminenței cenușii, domnul Vâlcov, domnul ministru al cimitirelor, a ajuns șefa ANAF. După ce de 5 ori a căzut examenul!

Sigur că o să spuneți că sunt răutăți, domnișoara a avut emoții.

Sigur că, dacă stăm să analizăm, Guvernul din care faceți parte a adus României doar deservicii.

Sper că nu uitați că, în februarie, inflația era de 3,8%, peste media europeană, care în momentul de față este de 1,5%. Sigur, conform Eurostat. Acestea sunt niște date oficiale.

Cred că ați uitat un lucru, domnule ministru. În momentul în care dumneavoastră aveți un an de zile, imediat, de când conduceți acest minister, nu v-ați dat seama că avem o execuție mică și un deficit mare în România.

În momentul de față, unde este reducerea poverii fiscale, pe care ați promis-o românilor?

Toate aceste lucruri se văd în prețuri ridicate, în accize mai mari și mai mari. În momentul de față România este expusă în fața unei guvernări incapabile.

Dumneavoastră, împreună cu toți miniștrii colegi, ați dovedit Europei că România este o țară în care nu se poate investi. Fug investitorii. Acum două-trei săptămâni, când ați mai avut o moțiune...

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați expunerea.

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran:

... la Timișoara s-au închis 3 fabrici mari - 2.000 de șomeri.

Ce-o să faceți, domnule ministru... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, ați depășit timpul cu un minut. V-am atenționat și v-am retras cuvântul după un minut.

Da.

Grupul parlamentar al minorităților naționale, timp alocat - 3 minute. Nu există vorbitor.

Deputați neafiliați, timp alocat - 4 minute. (Vociferări.)

Transferul de timp, de colo-colo, se poate face cu acordul părților.

Deci, cei de la ALDE care au vorbit în plus... scădem timpul de la PSD.

Cel de la PMP nu știu de unde dorea să ia un timp suplimentar, pentru că nu a spus.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Radu-Adrian Pau:

Bună ziua!

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Domnule ministru, îmi revine mie sarcina astăzi să vorbesc, având în vedere că mulți dintre colegii mei au avut o reținere, având în vedere ca nu cumva să fie urâți sau mincinoși. (Vociferări.)

Dar eu o să fiu sincer cu dumneavoastră și o să vă spun, domnule ministru, câteva aspecte pe care vi le-am mai adus în atenție în câteva rânduri, cu care nu s-a întâmplat absolut nimic.

Vizavi de Ordonanța nr. 114. În noiembrie, la Comisia pentru buget, finanțe discutam de faptul că pariurile online nu sunt impozitate. Acum ați făcut un lucru bun, le-ați impozitat - 2%. Dar ați uitat ceva. Ați uitat să le luați banii din 2014 până acum. Nu au dat niciun ban la bugetul de stat. Și vorbim de câteva miliarde de lei. Și asta este la dumneavoastră, domnule ministru... și dacă nu interveniți urgent, s-ar putea să intervină termenul de prescripție.

Mergem mai departe, domnule ministru, că știți foarte bine, ne găsim în situația în care instituția pe care o coordonați - Loto - a încasat bani pentru două extrageri și a avut una singură. Și în momentul de față există niște hotărâri ale Oficiului pentru Protecția Consumatorului, la Cluj, unde va trebui să luați niște măsuri. Și aș vrea să știu ce faceți.

Mai mult decât atât, domnule ministru, ne găsim în situația în care - discutam cu dumneavoastră - în care nu avem structura de personal reliefată pe fiecare unitate de finanțe publice, în fiecare județ în parte.

Astfel, în Timiș, având în vedere că, la nivel regional, Timișul reprezintă, ca nivel de contribuabil, ca nivel de încasări, 50% din activitatea regională, în momentul de față personalul de la Timiș este mai mic decât personalul din alte județe care au activitate mult mai mică. Și asta ne-ați promis că analizați. Dumneavoastră vorbiți de încărcarea structurii, domnule ministru. Și am convingerea că veți putea face acest lucru.

Acestea sunt, dacă vreți, parte din argumentele pe care eu vi le-aș reproșa, vizavi de activitatea dumneavoastră.

Și am convingerea că le veți nota și că veți face ceea ce este de făcut cu aceste aspecte. Sunt mai multe de făcut.

Aveți pe site-ul instituției faptul că trebuie mutate contestațiile - vorbeam încă de acum 3 ani de zile - de la ANAF la Ministerul Finanțelor și mă bucur că ați luat această măsură. Aș vrea s-o faceți cât mai repede.

Dar, încă o dată, sunt foarte multe de făcut în domeniul finanțelor publice și am convingerea că puteți s-o faceți.

Îmi aduc aminte de acel Eugen cu care eram coleg de comisie și cu care făceam bugetele trecute.

Vreau să vă aduc încă o dată la cunoștință că din 2014 până acum este pentru prima dată când nu avem buget la această dată.

Nu știu a cui e vina, dar va trebui să căutăm și să vedem ce avem de făcut.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Și vă doresc spor la treabă, dacă mai rămâneți în continuare în funcție!

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Mulțumesc.

Două minute și 41 de secunde.

Dau cuvântul reprezentantului PNL, domnul deputat Florin-Claudiu Roman.

Deci... s-au vorbit 6 minute și 49 de secunde, din 11 minute. Deci mai aveți 4 minute și 10 secunde.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așteptam astăzi de la domnul ministru ca, în spiritul dialogului pe care l-a invocat, să înceapă prin a-și cere scuze colegului nostru, senatorul Florin Cîțu, pentru atacul mizerabil pe care l-a făcut săptămâna trecută.

În spiritul aceluiași dialog, m-aș fi așteptat de la domnul ministru să spună că regretă concedierea jurnalistei de la TVR, pe care a solicitat-o. Pentru că așa e când PSD e la guvernare, trebuie să avem cenzură.

Așteptam de la domnul ministru să-și ceară scuze pentru cele 174 de noi biruri și taxe pe care le-a impus.

Domnule ministru, eu nu o să vă răspund cu aceeași monedă. O să vă spun însă că românii vă consideră un Guvern de hoți, de bandiți și mafioți.

Eu nu sunt neapărat de acord cu chestiunea aceasta, deși ați furat alocațiile copiilor. Mafioții aveau...

 

Domnul Eugen Nicolicea:

V-aș ruga să vă...

 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... onoare.

Domnul Eugen Nicolicea:

... să vă încadrați într-un discurs de parlamentar. Ați proferat deja insulte și injurii de la această tribună.

 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mă așteptam...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă atrag atenția...

 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule președinte...

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă atrag atenția...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Trebuia să-i atrageți atenția colegului, înainte.

De ce mă tot întrerupeți, domnule președinte?

Trebuia să-l întrerupeți...

 

Domnul Eugen Nicolicea:

V-am motivat întreruperea.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... pe domnul prim...

Domnul Eugen Nicolicea:

Puteți să continuați, timpul se scade. Dar, atenție, comportați-vă ca un parlamentar!

Bun.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Același apel vă rog să-l faceți și către domnul ministru când insultă deputații și senatorii, de la această tribună.

Și, cu siguranță, dacă va învăța și Domnia Sa să respecte Parlamentul, vom învăța și noi să respectăm membrii Guvernului. (Aplauze.)

Stimați colegi,

În calitate de președinte al Comisiei pentru administrație, vă spun, domnule ministru, că veți rămâne în istoria administrației publice ca un om... (Vociferări.)... ca un om care a distrus administrația publică. Ați tăiat un miliard din bugetele locale, iar prin așa-zisa revoluție fiscală nu ați făcut decât să ciuntiți din nou bugetele locale.

Ați lăsat copiii fără alocații, ați lăsat copiii fără navetă școlară, ați lăsat copiii fără bursă, ați lăsat persoanele cu handicap cu grija zilei de mâine! Acești oameni nu mai au garanția că vor primi aceste indemnizații.

Urmăriți lucrurile cu adevărat importante pentru români și, atunci, cu siguranță, veți avea și respectul lor!

Și vă mai rog un singur lucru. Nu mai luați la mișto nici România, nici Parlamentul României!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Deci ați vorbit două minute și 52 de secunde. Mai aveți la dispoziție un minut și 20 de secunde.

Dau cuvântul domnului deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui. Nu mai dau cuvântul, a expirat timpul.

Bun. Cu aceasta, lista...

Mai este de la PNL cineva care poate să vorbească. Este înscris domnul deputat Virgil-Daniel Popescu, care are la dispoziție un minut și 20 de secunde.

Vă rog să folosiți timpul.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Stați puțin, domnule Popescu, că nu dumneavoastră dați... (Vociferări.)

Nu, pe doamna o invit să vină puțin aici, și dumneavoastră continuați.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Bine, vă rog să-mi indicați...

 

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să-mi spuneți, ce articol considerați că s-a încălcat?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule președinte,

Mă înscrisesem la cuvânt. Domnul ministru a plecat din sală și voiam să vă propun să întrerupem dezbaterile până revine. Nu mi se pare normal ca deputații opoziției să vorbească aici și să aducă puncte valide despre această moțiune simplă, și domnul ministru să părăsească sala.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bine. Mulțumesc pentru aceste cuvinte adresate domnului ministru.

Puteți să-mi spuneți pe ce articol din Regulament vă bazați?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Pe articolul bunului-simț.

Domnul ministru a plecat din sală înainte să se termine...

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... dezbaterile.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulțumesc.

Deci, domnule Popescu, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Înțeleg că domnul ministru s-a supărat și a plecat. Că l-aș fi întrebat cum se numește o ordonanță care, aprobată în 29 decembrie, își face efect cu 1 ianuarie și modifică întreg Codul fiscal în multe domenii prioritare? Proastă, domnule ministru, poate aflați și asta. Proastă, pentru că induce în mediul de afaceri o frică de investiții în România. În mediul de afaceri atât românesc, cât și străin.

Domnule ministru, ați mai fi aflat, dacă rămâneați, cum se numește o ordonanță care introduce o taxă de 2% în domeniul energiei, iar companii precum Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Compania Energetică Oltenia trebuie s-o plătească. Practic, iar le luați banii de investiții prin acest subterfugiu, domnule ministru. Tot proastă se numește și această ordonanță.

Iar companiile petroliere din domeniul gazelor naturale trebuie și ele să plătească 2%. Același lucru - proastă. Le luați banii de investiții și ne duceți frumos, ușor, ușor, în brațele Rusiei, ca să importăm mai multe gaze naturale. Că probabil așa, dacă știm că s-au oprit la Moscova, că parcă a zis ceva domnul ministru. O fi promis ceva pe acolo.

Cum se numește o ordonanță care plafonează prețurile la gaze naturale, dar nu pentru populație, domnule ministru, care plecați, ci pentru furnizori? Pentru că producătorii sunt obligați să vândă cu un preț fix la furnizori.

Se numește proastă, pentru că este cu dedicație, este bună pentru furnizori, dar proastă...

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să...

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

... pentru români și pentru...

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să limitați...

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

... industria românească.

 

Domnul Eugen Nicolicea:

... intervenția.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Iar dacă ați fi...

O să termin...

Iar dacă ați fi... domnule ministru, dacă ați fi vrut ca românii să plătească mai puțin, ați fi pus în vigoare acea Lege a consumatorului vulnerabil.

În concluzie, domnule ministru, dacă doi, trei oameni, două, trei partide, patru, cinci - PNL, USR, PMP, UDMR și parțial ALDE - vă spun că e proastă, atunci modificați-o și abrogați-o! Că dacă doi, trei oameni spun unuia că bea, se duce acasă și se culcă. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Somn ușor!

Bun. Ținând cont că timpii de dezbatere s-au epuizat... deci, ținând cont că timpii s-au epuizat, nu mai avem un alt vorbitor, fapt pentru care declar ședința închisă.

 

Ședința s-a încheiat la ora 17,51.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 august 2019, 4:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro