Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 2 aprilie 2019
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.48/11-04-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
02-12-2019 (comună)
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2019 > 02-04-2019 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 2 aprilie 2019

  1. Alocuțiuni consacrate aniversării a 15 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică și a 70 de ani de existență a NATO.

 

Ședința a început la ora 14,10.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, și de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, asistați de domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, secretar al Camerei Deputaților, și de domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă rog să luați loc în sală, pentru a putea începe ședința solemnă comună.

Urmează intonarea Imnului național al României.

(Se intonează Imnul național "Deșteaptă-te, române!".)

Domnule președinte al României, Klaus Iohannis,

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea,

Doamnă prim-ministru, Viorica Dăncilă,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Excelențele Voastre, membri ai Corpului Diplomatic,

Stimați invitați,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința comună solemnă a Senatului și Camerei Deputaților, în cadrul căreia vom adopta Declarația Parlamentului României cu ocazia aniversării a 15 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică și a 70 de ani existență a NATO.

În sală sunt prezenți 163 de deputați și 70 de senatori.

Și doresc să salut prezența, în plen, a domnului Pete Sessions, fost congressman, care ne onorează cu prezența sa la acest moment solemn.

Îl invit la tribuna Parlamentului pe domnul Klaus Iohannis, președintele României.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Klaus Werner Iohannis (președintele României):

(Aplauze.)

Mulțumesc!

Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor, membri ai Guvernului,

Excelențele Voastre,

Doamnelor și domnilor,

Aniversăm, în cadrul acestei ședințe solemne, 15 ani de când România a aderat la cea mai puternică alianță din istoria omenirii.

Din 2004, suntem nu numai într-un parteneriat loial cu această solidă organizație politico-militară, ci și membri respectați ai clubului statelor democratice. Și acest aspect este unul foarte important, pentru că trăinicia NATO și forța sa sunt date, în primul rând, de adeziunea la valori fundamentale, pe care inclusiv țara noastră și-a asumat să le respecte. Iar aceste valori sunt libertatea, democrația și statul de drept.

Anul acesta se împlinesc și 70 de ani de la semnarea, la Washington, a actului fondator al NATO, care stă la baza apărării noastre colective și care garantează nu doar securitatea, ci și prosperitatea și exprimarea liberă și democratică a țărilor membre.

Istoria ne-a demonstrat că principiile democratice și o comunitate bazată pe solidaritate și responsabilitate față de securitatea aliaților reprezintă esența proiectului euroatlantic și cheia succesului misiunilor NATO.

Doamnelor și domnilor,

Pentru țara noastră nu a fost deloc ușoară revenirea la democrație, după epoca neagră a comunismului și, tocmai de aceea, merită salutat și apreciat efortul conjugat al tuturor forțelor politice, ale diplomației și ale armatei, care a făcut posibil dezideratul național de a aduce România în NATO și în spațiul valorilor euroatlantice.

Cu atât mai condamnabile sunt acțiunile actualei majorități PSD, care, prin asaltul fără precedent în ultimii treizeci de ani (Aplauze. Vociferări.) la adresa statului de drept, riscă să fragilizeze statutul țării noastre în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană. (Vociferări.)

Vă mulțumesc. Am înțeles! (Vociferări. Aplauze.)

Modificarea legilor în folosul unor persoane, (Vociferări.) demagogia, atacurile la adresa stabilității economice și financiare a României, creșterea inflației și devalorizarea monedei naționale, arbitrariul și lipsa de profesionalism, acestea sunt realele politici ale guvernării PSD. (Vociferări. Aplauze.) Nu întărirea democrației, nu consolidarea justiției, nu responsabilitate și predictibilitate în economie, nu infrastructură care să garanteze inclusiv siguranța oamenilor, nu acestea sunt politicile PSD. (Aplauze. Vociferări.)

Guvernarea PSD, vă spun acum, care a devenit sinonimă cu incapacitatea administrativă și cu diletantismul, vulnerabilizează România. (Vociferări. Aplauze.)

În contextul în care țara noastră are toate atuurile pentru a fi un pilon al democrației și stabilității în regiune, PSD eșuează să se ridice la importanța acestui moment strategic. (Vociferări. Aplauze.)

Lipsa de respect... (Vociferări.) ... da...

Lipsa de respect manifestată de PSD față de Armată a culminat cu demersul de a contesta în justiție Decretul de prelungire a mandatului șefului Statului Major al Apărării. (Vociferări. Aplauze.) Instanța de judecată a respins această acțiune nefondată a PSD, care a pus Armata României într-o situație delicată, din rațiuni strict și numai politicianiste. (Aplauze. Vociferări.)

Dacă adăugăm și incapacitatea de a moderniza legislația în domeniul securității naționale, avem doar câteva aspecte care arată incompetența PSD și o profundă neînțelegere a ceea ce înseamnă să conduci un stat în care cetățenii sunt cu adevărat bine protejați. (Vociferări.)

Ca președinte, am responsabilitatea de a veghea la buna funcționare a autorităților publice. Este atribuția mea constituțională să atrag atenția că o guvernare bună, o guvernare corectă, o guvernare cinstită reprezintă inclusiv o garanție de securitate pentru România, în timp ce această guvernare eșuată reprezintă în sine un risc pentru țară. (Aplauze. Vociferări.)

Ne confruntăm cu amenințări tot mai complexe, atât clasice, cât și asimetrice și hibride, provenind din multiple direcții strategice, care tind să afecteze în moduri tot mai subtile NATO.

De aceea, este nevoie de coeziune politică internă în fiecare stat aliat, precum și de unitate politică și solidaritate la nivelul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Doamnelor și domnilor,

Este nevoie ca NATO să își întărească în continuare postura de descurajare și apărare pe flancul estic. În acest scop, trebuie să îmbinăm rolul unic și cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă, cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor.

Putem realiza această corelare, dacă aducem împreună, într-un efort bazat pe sinergie și complementaritate, instrumentele și resursele de care dispun cele două organizații. Rezultatele vor fi, fără îndoială, în beneficiul cetățenilor, pentru că va crește securitatea europeană și euroatlantică.

De altfel, unitatea și coeziunea definesc fundamental prioritățile Președinției în exercițiu a României la Consiliul Uniunii Europene.

Acordăm o atenție specială avansării cooperării dintre NATO și Uniunea Europeană, în toate domeniile de interes comun și, în special, pentru îmbunătățirea mobilității militare pe continentul european, pentru creșterea rezilienței partenerilor și pentru combaterea amenințărilor hibride.

România va continua să contribuie activ în acest sens.

Totodată, țara noastră va continua să susțină întărirea solidarității în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relației transatlantice.

În NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de Articolul V al Tratatului de la Washington.

Doamnelor și domnilor,

Profesionalismul, devotamentul și spiritul de solidaritate ne permit să avem, în acest moment, o Alianță credibilă și puternică, capabilă să asigure securitatea cetățenilor noștri, precum și să mențină sau să readucă pacea, acolo unde este amenințată sau afectată.

Țara noastră acționează constant și consecvent, pentru a-și consolida profilul în cadrul Alianței, pe mai multe dimensiuni strategice: politică și diplomație, apărare, intelligence și comunicare strategică, ceea ce dă o perspectivă clară obiectivelor pe care ni le propunem în NATO.

Trebuie să înțelegem însă cu toții că apărarea colectivă începe acasă și necesită investiții atât în resurse umane, cât și în capabilități militare din partea fiecărui aliat.

În ultimii ani, am obținut rezultate semnificative, prin alocarea a 2% din produsul intern brut pentru Apărare (Vociferări.)...

La inițiativa mea s-a încheiat această înțelegere... (Gălăgie. Aplauze)

Mulțumesc!

... fapt care a permis dezvoltarea programelor naționale de înzestrare, atât de necesare pentru ca România să își consolideze rolul de furnizor de securitate. A fost rezultatul unui consens politic, obținut la inițiativa mea. (Vociferări. Aplauze.)

Mulțumesc!

Guvernului și Ministerului Apărării Naționale le revine rolul de a pune în practică, prin programe coerente, Strategia de Înzestrare a Armatei, pentru care există premise favorabile de finanțare.

Din păcate, faptele demonstrează cu totul altceva: proceduri de achiziție anulate sau contestate în justiție de chiar cei care le-au inițiat și o incapacitate cronică de a gestiona un domeniu vital pentru securitatea națională, cum este cel al înzestrării Armatei.

Incompetența guvernanților, stimați parlamentari, riscă să afecteze chiar modul în care ne îndeplinim angajamentele și responsabilitățile în cadrul NATO. (Rumoare.)

Doamnelor și domnilor,

La ultimele summituri NATO, desfășurate la Varșovia și la Bruxelles, am susținut necesitatea întăririi procesului de adaptare a Alianței, prin măsuri destinate consolidării apărării pe flancul estic. Mă refer aici la prezența aliată înaintată din România și din regiunea Mării Negre, precum și la cea din Polonia și statele baltice.

Toate aceste eforturi ale noastre au condus la adoptarea de noi decizii cu relevanță operațională. Am înființat Brigada Multinațională Sud-Est la Craiova și participăm cu militari în Polonia, în cadrul grupului de luptă condus de Statele Unite ale Americii.

Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est a primit certificarea capabilității operaționale finale, anul trecut.

Voi susține ferm, în continuare, poziția României, de abordare unitară, coerentă pe întreg flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, condiție esențială pentru gestionarea eficientă a provocărilor, în creștere, la adresa mediului de securitate regional.

Doamnelor și domnilor,

În ultimii ani, România a reușit să consolideze prezența pe agenda aliată a situației de securitate din regiunea Mării Negre, care este acceptată de toți aliații ca fiind esențială pentru securitatea euroatlantică.

Este un efort în care m-am implicat personal, și voi continua să o fac, pentru că este în interesul strategic al României. (Rumoare. Aplauze.)

Creșterea constantă a activităților militare în Crimeea, recentul incident din Strâmtoarea Kerci, conflictul în desfășurare din Estul Ucrainei, precum și actele provocatoare la adresa avioanelor și navelor aliate prezente în Marea Neagră nu fac decât să demonstreze că amenințările din Est continuă să afecteze stabilitatea regiunii.

De aceea, este necesară asigurarea unei prezențe consistente a navelor aliate în Marea Neagră, precum și stabilirea unor structuri militare de comandă și control cât mai eficiente chiar în regiunea noastră.

România este un promotor al continuării politicii "ușilor deschise" a Alianței. Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor țări a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație.

Doamnelor și domnilor,

Nu pot să închei fără a sublinia, încă o dată, faptul că NATO a devenit, în cei 70 de ani de existență, singura organizație care poate oferi un mediu de securitate robust, cu garantarea eficientă a securității tuturor membrilor săi. Efortul comun al tuturor aliaților a permis ca organizația să se afirme pe plan mondial ca un garant al stabilității, păcii și dialogului.

Reafirm cu tărie că România va continua să fie un aliat de încredere, un promotor al valorilor comune împărtășite de membrii Alianței și al consolidării sale, în continuare, și un pilon de stabilitate și securitate în regiunea Mării Negre, astfel încât cetățenii români să fie în siguranță.

Ca președinte, voi continua să acționez cu determinare pentru ca NATO să fie tot mai puternică, iar profilul României în Alianță să fie tot mai vizibil și consolidat.

Vă asigur că vom rămâne un actor relevant și de încredere în cadrul NATO, care își respectă toate angajamentele asumate!

La mulți ani, România!

La mulți ani, NATO! (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Îl invit la microfon pe președintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de la tribună):

Domnule președinte, Klaus Iohannis,

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea,

Doamnă prim-ministru, Viorica Dăncilă,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule președinte, Emil Constantinescu,

Domnule președinte, Traian Băsescu,

Excelențele Voastre, membri ai Corpului Diplomatic,

Stimați invitați,

În data de 2 aprilie 2004, drapelul României era arborat la sediul NATO de la Bruxelles, în rând cu drapelele tuturor statelor membre ale Tratatului Atlanticului de Nord. Prin acea ceremonie, de acum 15 ani, a fost evidențiată simbolic și revenirea României în rândul țărilor din lumea liberă, de care fusese despărțită aproape jumătate de secol.

Aniversăm astăzi, în Parlamentul României, și împlinirea a 70 de ani de la înființarea NATO, la 4 aprilie 1949. Alianța a fost creată atunci pentru a garanta pacea și securitatea colectivă în spațiul dintre Nordul Atlanticului și Europa de Vest, în acele vremuri tulburi, când popoarele Europei erau copleșite de distrugerile și ororile celui de-al Doilea Război Mondial, iar "cortina de fier" devenea, din păcate, o realitate a separării dureroase între occidentul democratic și răsăritul totalitar comunist.

Pentru România, ca membru cu responsabilități și drepturi depline în cel mai mare și cel mai de încredere sistem de autoapărare colectivă din istorie, dubla aniversare de astăzi are o relevanță sporită în actualul mediu de securitate, tot mai imprevizibil și fluid, caracterizat de riscuri care emană de la actori statali și nonstatali, de la forțe militare și de la entități teroriste, cibernetice și hibride. Amenințările balistice, proliferarea armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă constituie, de asemenea, pericole la adresa securității tuturor.

Avem, deci, toate motivele să reflectăm la rolul pe care îl joacă NATO în protejarea libertății și securității cetățenilor noștri. În fața tentativelor de reabilitare a dreptului forței de către actori cu predispoziții hegemonice, este necesar ca multilateralismul și beneficiile perene ale unei ordini globale bazate pe reguli să fie redescoperite și reafirmate, iar încrederea reciprocă și solidaritatea democratică a popoarelor de pe cele două părți ale Atlanticului să nu se diminueze.

Aceasta presupune însă costuri pentru țara noastră și aș dori să evoc sacrificiul pe care bravii noștri soldați l-au făcut în misiunile NATO, la care România participă, și să exprim profunda mea recunoștință familiilor militarilor români care și-au pierdut viața în teatrele de operații, iar celor răniți, slujind sub drapel, le transmit gratitudinea mea deplină. Sacrificiul lor în luptă, alături de militarii altor state membre ale NATO garantează națiunii noastre propria apărare, în legătură strânsă a solidarității transatlantice și indivizibilității securității aliate.

Totodată, reiterăm astăzi profundul nostru respect pentru toți cei care au participat și participă la misiunile asumate de România în cadrul NATO, pentru curajul, profesionalismul și devotamentul lor exemplar.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

În 2018, am organizat, sub egida Senatului României și în parteneriat cu Senatul Poloniei, primul summit parlamentar al Formatului "București 9" sau "B9", cum mai este denumit, care a reunit participare parlamentară de înalt nivel din cele nouă țări ale flancului estic al Alianței. Pe agenda dezbaterilor s-au aflat importanța contribuției acestor țări la securitatea întregii Alianțe, diversificarea și întărirea prezenței înaintate a NATO, de la Marea Neagră la Marea Baltică, partajarea echilibrată a cheltuielilor, proiectarea stabilității, postura de apărare și descurajare, combaterea terorismului și mobilitatea militară.

O concluzie importantă, care s-a desprins atunci, este că unul dintre cele mai importante obiective ale diplomației parlamentare pe flancul estic este de a promova cultura democratică a dialogului și controlului parlamentar real, dincolo de frontierele răsăritene ale Alianței. Pentru că, așa cum s-a consemnat în documentul final al primului summit parlamentar al Formatului B9 de la București, "popoarele și națiunile ajung la unitate autentică prin dialog, și nu prin cantonarea, în principiul de tristă reputație, «o țară, o națiune, un conducător»".

În ultimii 15 ani, România a crescut împreună cu NATO, participând în mod direct la transformarea și adaptarea acesteia și transformându-și valențele pe care le-a arătat permanent și, totodată, demonstrând cu consecvență atașamentul față de valorile, principiile și țelurile Alianței. De aceea, apartenența României la NATO trebuie fructificată prin consolidarea Formatului B9, menit să asigure coeziunea flancului estic, prin continuarea politicii ușilor deschise și menținerea Mării Negre ca prioritate pe agenda aliată.

Închei prin a adresa un apel generațiilor care nu au avut experiența vieții în regimul de dinainte de 1989. Au crescut în societatea liberă și democratică a ultimilor treizeci de ani și nu au termeni personali de comparație cu România totalitară și izolată internațional, cu partidul-stat, care planifica viitorul părinților lor, în opoziție încrâncenată cu Occidentul și valorile liberale.

Adresez acest apel, în egală măsură, tuturor politicienilor români cu activitate în țară sau la Bruxelles. Tinerii noștri trebuie să cunoască și să înțeleagă pe deplin beneficiile apartenenței României la NATO, că umbrela de securitate a Alianței, deopotrivă cu întărirea rolului României, ca furnizor de securitate, ne garantează condițiile de a prospera în pace și libertate.

Totodată, tinerii noștri trebuie să învețe că suntem o națiune mândră, de sine stătătoare și demnă, că suntem de încredere și predictibili, capabili să ne apărăm și să contribuim la apărarea aliaților noștri și, așa cum se întitulează campania internațională care le este dedicată, să știe că "Noi suntem NATO!"

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.) (Revine la prezidiu.)

Acum, îl invit să ia cuvântul pe domnul Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (de la tribună):

Domnule președinte al României,

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă prim-ministru,

Domnule președinte, Emil Constantinescu,

Domnule președinte, Traian Băsescu,

Și, chiar dacă nu este în sală, din cauza unei erori impardonabile a staffurilor celor două Camere, îl salut pe domnul prim-ministru Adrian Năstase, în mandatul căruia România a fost acceptată în NATO. (Aplauze.)

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnule președinte al Curții de Conturi,

Domnule Avocat al Poporului,

Domnule președinte al Consiliului Legislativ,

Domnule vicepreședinte al Academiei Române,

Stimați reprezentanți ai Corpului Diplomatic,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Stimați invitați,

Sunt onorat să mă adresez astăzi dumneavoastră și tuturor românilor, în această zi de o mare însemnătate pentru istoria modernă a țării noastre. Azi, România împlinește 15 ani de la aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Sunt 15 ani de existență activă a României în cadrul NATO, este o cifră rotundă și care se potrivește frumos, așa cum s-a mai spus, cu o altă cifră rotundă, 70 de ani de existență a Alianței Nord-Atlantice.

Alianța este cea mai importantă organizație de securitate colectivă din toate timpurile și cea mai relevantă în complicatul context de securitate al zilelor noastre. Este cu certitudine cea mai importantă garanție de securitate a României.

Așa cum am mai spus, țara noastră a fost tot timpul un membru activ al Alianței. Astăzi, toți partenerii noștri din cadrul NATO apreciază în mod deschis contribuția, loialitatea și mai ales determinarea cu care țara noastră a participat la operațiunile Alianței.

Amintesc faptul că am organizat la București a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO, un eveniment de succes pe linia diplomației parlamentare, la cel mai înalt nivel, care a reunit, la Palatul Parlamentului, peste 600 de participanți din peste 50 de delegații parlamentare naționale din statele membre și din statele cu statut de asociat, de partenerii regionali și mediterani asociați, dar și de observatori din cadrul NATO.

Alături de celelalte două sesiuni ale Adunării organizate în 1997 și în 2011, evenimentul a arătat că Parlamentul României este determinat să promoveze misiunea Alianței, de a fi pilon democratic puternic pe care să se sprijine stabilitatea și securitatea în regiune.

Trebuie însă să subliniez că această bună reputație a României în cadrul NATO s-a câștigat, în primul rând, prin devotamentul și sacrificiul militarilor români. Ca țară, ca stat suveran, ne-am respectat angajamentele în cadrul Alianței, însă proba de foc au dat-o militarii români care au luptat și luptă sub steagul NATO. În acest foc iute a fost călită cu sacrificii reputația României, de membru de bază, de încredere, în această Alianță.

Aniversarea de astăzi poate ar trebui să fie, în primul rând, un omagiu în memoria soldaților români care au căzut în misiuni desfășurate sub drapelul NATO. Ei se alătură eroilor eterni ai neamului românesc. În primul rând, datorită lor România este astăzi un membru respectat și apreciat în cadrul Alianței. În primul rând, datorită acestor eroi români țara noastră beneficiază astăzi de cea mai solidă garanție de securitate a timpurilor noastre.

La acești eroi români, căzuți sub steagul NATO, trebuie să ne gândim și noi, decidenții politici, atunci când luăm decizii cu privire la rolul și la viitorul pe care trebuie să îl aibă România în această Alianță. Și să nu-i uităm niciodată pe eroii noștri.

Stimați invitați,

Pentru o țară ca România, care a parcurs istoria dureroasă a statelor din spațiul ex-sovietic, aderarea la NATO a reprezentat un act decisiv de desprindere totală și ireversibilă de reminiscențele regimului comunist. Așa au gândit atunci românii.

Ca om politic, sunt mândru că partidul pe care îl reprezint a avut un rol major în realizarea acestui obiectiv atât de important pentru țara noastră. Este o dovadă că un partid mare poate face lucruri mari pentru România și poate genera un consens național, în momentele cu adevărat importante pentru țara noastră. A fost un consens pe care, sincer, și eu, ca și mulți alți colegi de-ai mei, ne-am dori să îl regăsim și în zilele noastre, în jurul unor obiective majore ale României, cum ar fi: apărarea intereselor României în Parlamentul European, adoptarea monedei euro de către țara noastră sau menținerea alocării procentului de 2% din produsul intern brut pentru apărare, ca parte a angajamentului nostru ferm față de partenerii din NATO. Nu cred că există un obiectiv mai important decât securitatea României. Nimic nu se poate realiza, nimic nu poate fi durabil, dacă nu avem garanția certă că țara noastră este la adăpost față de toate provocările exprimate, din ce în ce mai des, în zona Mării Negre, și chiar amenințări.

Celor care își dau cu părerea că alocăm prea mult pentru apărare, le spun următorul lucru. În afara scutului NATO, România ar fi nevoită să cheltuiască mult mai mult pentru înzestrarea armatei, fără a obține nici pe departe beneficiile de securitate de care ne bucurăm în prezent.

Și mai trebuie să le spunem românilor că acești bani se cheltuiesc cum trebuie. Se duc la Armata Română, una dintre cele mai importante instituții ale României, se duc în industria de apărare a României, care contribuie la dezvoltarea economică. Se creează locuri de muncă, se creează venituri, valoare adăugată, se plătesc taxe, din care se plătesc, ulterior, pensii și salarii. Industria de apărare trebuie să devină un motor serios de dezvoltare a economiei românești, iar alocarea de 2% din PIB îl pune în mișcare.

Prin urmare, consensul politic pentru respectarea acestui angajament al României, de a aloca 2% din PIB pentru apărare, nu poate fi nici opțional, nici negociabil. Este, în primul rând, cuvântul pe care România și l-a dat în fața partenerilor săi. Este temelia de încredere pe care țara noastră s-a clădit în această Alianță. Partea politică pe care o reprezint - ne-am exprimat în această privință, atât prin vorbă, ca și alții, dar mai ales prin fapte. Am intrat deja în al treilea an al guvernării PSD-ALDE, care coincide cu al treilea buget al României în care este prevăzută alocarea de 2% din PIB pentru apărare.

Ce a făcut acest Guvern atacat în permanență? A mărit salariile militarilor și le va mări în continuare. (Aplauze.) A putut să genereze creștere economică în fiecare an, pentru a putea aloca 2% din PIB pentru a susține industria de apărare a României și armata română. (Aplauze. Vociferări.)

Susține în continuare pensiile și salariile militarilor și, de asemenea, după ultimele întâlniri cu rezerviștii din acest domeniu, urmează ca și aici lucrurile să se pună în ordine și toate nedreptățile din sistem să fie rezolvare. (Aplauze.)

Ar fi fost util, într-adevăr, întocmirea unui pact politic, prin care toate celelalte partide politice să își asume respectarea acestui angajament al României. Spun acest lucru, pentru că văd partide care deja își propun să se abată de la acest obiectiv. Este o temă de reflecție pe care, sincer, aș fi vrut să i-o propun președintelui României, astăzi, dar, după discursul pe care l-am auzit împreună cu dumneavoastră, îmi dau seama că ar fi un demers inutil. (Aplauze.) Este o temă care chiar contează pentru România și ar trebui să fie pe primul loc pe agenda clasei politice, și actuale, și viitoare.

Am spus tot timpul că, înainte de opțiunile noastre politice, înainte de tabăra în care ne aflăm într-o dezbatere sau alta, înainte de apartenența la un partid politic sau altul, înainte de toate celelalte lucruri, suntem români. Înainte de toate, trebuie să gândim și să acționăm românește! Trebuie să fim conștienți cu toții că aderarea la NATO nu a fost un obiectiv politic, cum se mai spune uneori, apartenența la NATO a fost și este un obiectiv național. Românii trebuie să fie mereu uniți în jurul marilor obiective naționale, iar, așa cum am spus, asigurarea securității și stabilității României reprezintă cele mai importante obiective naționale.

Apartenența și prezența activă în NATO reprezintă singura cale pe care putem merge, în actualul context internațional. Și când spun acest lucru nu mă refer doar la beneficiile de securitate pe care ni le oferă acest parteneriat. NATO nu este doar o alianță militară, este mai mult decât atât - este singura garanție a stabilității lumii democratice. În cadrul acestei Alianțe se regăsesc statele cu cele mai consolidate sisteme democratice din această lume. NATO a fost construit, în primul rând, pentru apărarea democrației în fața amenințărilor venite din partea unor state totalitare.

Așadar, NATO a apărut ca o alianță a binelui, a democrației, în fața răului și în fața exceselor totalitare. Aici este locul României și nu poate fi în altă parte.

Și din respect pentru această zi, din respect pentru apartenența noastră la NATO, răspunsurile care meritau date astăzi, în urma unui discurs, le vom da în zilele următoare.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze.) (Revine la prezidiu.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

O invit acum la tribună pe Excelența Sa, doamna Viorica Dăncilă, prim-ministrul României. (Aplauze.)

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă (prim-ministrul Guvernului României):

Domnule președinte al României, Klaus Iohannis,

Domnule președinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu,

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea,

Domnule președinte, Emil Constantinescu,

Domnule președinte, Traian Băsescu,

Stimați reprezentanți ai Corpului Diplomatic,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doresc, în primul rând, să salut, în calitate de șef al Guvernului României, organizarea acestui eveniment, destinat aniversării a 15 ani de la integrarea țării noastre în Alianța Nord-Atlantică, de la revenirea noastră în familia de valori euroatlantice de care am fost despărțiți vreme de aproape 50 de ani. Este un moment cu puternică încărcătură simbolică și valoare istorică în parcursul nostru democratic postdecembrist.

Extind, de asemenea, aprecierea și recunoștința mea deplină către toți cei care au participat la împlinirea acestui proiect major, de altfel primul de o asemenea anvergură pe care România l-a generat la începutul anilor '90, cu un puternic rol unificator pentru societatea noastră. Și aș vrea să le mulțumesc, în acest context, președintelui Ion Iliescu, președintelui Emil Constantinescu, premierilor Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian Năstase și tuturor miniștrilor apărării din acea perioadă.

Mă bucur însă că Guvernul care a realizat aderarea a fost Guvernul PSD, condus de Adrian Năstase. (Aplauze.)

Consensul național care a sprijinit acest proiect, atât la nivelul clasei politice, cât și la nivelul opiniei publice românești, a făcut posibilă înfăptuirea acestui deziderat și a demonstrat că unitatea de voință și acțiune este crucială în înfăptuirea marilor proiecte naționale.

Privind în urmă, este cât se poate de evident că, prin integrarea în NATO, țara noastră a obținut cel mai înalt grad de securitate de la formarea României ca stat național.

Prin dezvoltarea României în acord cu sistemul de valori euroatlantic, am dobândit capacitatea de a contribui la procesul de elaborare și implementare a politicilor NATO.

Să nu uităm că, de-a lungul procesului de integrare, România a întreprins cu succes un amplu proces de modernizare și democratizare a statului, de construcție instituțională în sectoare-cheie, necesare adaptării la standardele aliate.

Observ cu mândrie că, la aproape 30 de ani de la căderea comunismului în România, jumătate din parcursul țării noastre este alături de cea mai puternică Alianță politico-militară din lume.

În toată această perioadă, România a trecut de la statutul de beneficiar la acela de furnizor de securitate. Ne-am asumat nu numai drepturile care ne revin din apartenența la Alianța Nord-Atlantică, ci și responsabilitățile asociate acestui statut, conturându-ne un profil de aliat credibil și predictibil.

Mă adresez, astăzi, ca prim-ministru al unui stat care are o voce respectată și apreciată în formatele aliate de consultare. De aceea, deciziile adoptate la Summiturile din Țara Galilor, în 2014, Varșovia, 2016, și, ulterior, la Bruxelles, 2018, au condus la creșterea securității în țara noastră și în regiunea Mării Negre. Stabilirea unei prezențe avansate, adaptate la Marea Neagră, pe linie terestră, aeriană și maritimă, a sporit la securitatea întregii Alianțe.

Așa cum noi am beneficiat de măsurile istorice adoptate pentru consolidarea posturii NATO de apărare și descurajare pe flancul estic, vom continua să fim un contributor activ și responsabil la asigurarea securității și stabilității spațiului euroatlantic, dar și la proiectarea acestor valori în vecinătatea Alianței.

Guvernul, pe care îl reprezint, rămâne ferm angajat în asigurarea acestui rol activ al României.

Doamnelor și domnilor,

Sfârșitul Războiului Rece a oferit europenilor, nouă tuturor, speranță pentru pace și stabilitate, dar a dus și la apariția unor noi tipuri de amenințări.

Crizele din regiune, de la frontierele spațiului euroatlantic, au determinat adaptarea Alianței la noile provocări ale mediului de securitate. De altfel, observăm că NATO s-a adaptat permanent pentru a putea răspunde optim riscurilor și amenințărilor cu care a fost confruntată. În tot acest timp, NATO a generat pace în întreaga comunitate euroatlantică, garantând atât apărarea colectivă a membrilor săi, cât și un sistem performant de cooperare și parteneriate. S-a implicat în eforturile de gestionare a crizelor, de stabilizare și dialog politic, legitimitatea fiind dată de valorile pe care a fost clădită Alianța și pe capacitatea acesteia de a proiecta aceste valori în vecinătate.

Evoluțiile recente la nivel internațional, chiar în vecinătatea imediată a României, au repus în discuție securitatea spațiului euroatlantic și, în acest context, revitalizarea misiunii principale care a fundamentat existența NATO, respectiv apărarea colectivă.

În actualul context de securitate, complex și impredictibil, capacitatea Alianței Nord-Atlantice, de a oferi un răspuns echilibrat și eficient, rămâne esențială.

Este de datoria noastră, a României, ca, alături de toți ceilalți aliați, să contribuim activ și solidar la consolidarea apărării colective, la reamintirea valorilor care au stat la baza creării NATO, în urmă cu 70 de ani.

Vom depune toate eforturile pentru ca NATO să continue să reflecte angajamentul ferm pentru apărarea tuturor aliaților.

România participă, în acest sens, la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic, pe teritoriul național, la Marea Neagră și în Polonia, acordăm sprijin partenerilor noștri din vecinătatea estică, respectiv Republica Moldova, Georgia și Ucraina, găzduim elemente ale sistemului de apărare antirachetă la Deveselu.

Dorim o Alianță puternică, robustă și relevantă, care să garanteze interesele noastre de securitate și pe cele ale aliaților noștri.

Guvernul, pe care îl conduc, este conștient că acest lucru nu se poate realiza fără un parteneriat transatlantic consolidat, element-cheie al securității europene.

Europa și America de Nord trebuie să acționeze împreună, într-o manieră care să asigure o distribuție echilibrată a responsabilităților pe ambele maluri ale Atlanticului, așa cum ne-am angajat la Summitul din 2014.

Guvernul, pe care îl reprezint, și-a asumat cu toată responsabilitatea obligațiile care îi revin în cadrul NATO. Suntem parte a acestui efort cuprinzător, asumându-ne obligațiile în direcția respectării celor trei cerințe legate de angajamentul privind cheltuielile de apărare: cheltuieli, capabilități și contribuții.

Referitor la cheltuieli. Este al treilea an consecutiv în care România îndeplinește acest angajament asumat prin Programul de guvernare al PSD-ALDE, alocând 2% din PIB pentru apărare. (Aplauze.) Același lucru este valabil și pentru alocările de resurse financiare pentru achizițiile majore de echipamente care, potrivit cerințelor NATO, trebuie să reprezinte 20% din bugetul pentru apărare.

În ceea ce privește capabilitățile, România continuă să investească în echipamente militare moderne, ca parte a diverselor programe militare de înzestrare, pentru a răspunde eficient atât cerințelor NATO, cât și provocărilor regionale de securitate.

Nu în ultimul rând, România a fost și este unul dintre contributorii importanți la operațiunile și misiunile NATO. În 2019, ne vom menține printre primele 5 state contributoare cu trupe la misiunea din Afganistan. Vom contribui, de asemenea, la coaliția globală.

Expresia ultimă a angajamentului asumat de România o reprezintă sacrificiul militarilor români care și-au pierdut viața în teatrele de operații aliate. Gestul lor trebuie să ne reamintească de lecțiile învățate în fiecare etapă a parcursului nostru euroatlantic. Doar astfel vom putea oferi și altora opțiunea alegerii unui drum nou și sigur, având conștiința faptului că securitatea tuturor depinde de angajamentul individual al fiecăruia dintre noi.

Doamnelor și domnilor,

În încheiere, la aniversarea celei mai ample runde de extindere a NATO, care a inclus alături de România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia, doresc să îmi exprim convingerea că Alianța Nord-Atlantică va continua să reprezinte principalul garant al securității României, acționând anticipativ și proactiv în arhitectura globală de securitate, confruntată în prezent cu provocări numeroase.

Prin îndeplinirea Programului de guvernare, vom consolida profilul strategic al țării noastre în cadrul NATO.

România va continua să acționeze cu demnitate în cadrul Alianței, pentru a contribui în mod activ și semnificativ atât la procesul decizional, cât și la misiuni și operații alături de aliații noștri.

Azi, am venit la o ședință solemnă, dedicată aderării țării noastre la NATO. Regret că acest eveniment important a fost transformat de președintele României într-un eveniment de campanie electorală. (Aplauze.)

Îmi cer scuze eu, prim-ministrul României, tuturor celor care astăzi se așteptau la o ședință solemnă, dedicată acestui eveniment major. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 6 decembrie 2019, 10:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro