Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 16, 2019
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.142/20-12-2019

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
03-06-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2019 > 16-12-2019 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 16, 2019

3. Adoptarea Declarației Parlamentului României consacrată marcării a 30 de ani de la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.  

 

Domnul Teodor-Viorel Meleșcanu:

  ................................................

Practic, am încheiat intervențiile din partea grupurilor parlamentare. Așa că vă propun să o invităm la tribună pe doamna deputat Biró Rozália-Ibolya, pentru prezentarea "Declarației Parlamentului României consacrată marcării a 30 de ani de la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989", pe care o vom supune votului.

Vă rog, microfonul central.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Domnule președinte al României,

Domnule președinte Emil Constantinescu,

Majestatea Voastră,

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Preasfințiile Voastre,

Domnule prim-ministru,

Distinși membri ai Guvernului,

Stimați colegi senatori și deputați,

Dați-mi voie să dau citire proiectului de declarație.

"Declarația Parlamentului României, consacrată marcării a 30 de ani de la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989".

După cel de-al Doilea Război Mondial, în noul context geopolitic și ideologic, România a fost forțată să devină membră a lagărului socialist. A început o nouă pagină în istora țării, o epocă cu transformări politice și socio-economice majore. În anii dictaturii comuniste, întreaga societate românească a fost supusă unei transformări forțate, nedorite de marea majoritate a populației.

Cetățenii țării au fost privați de multiple drepturi fundamentale: dreptul la proprietate privată, dreptul la liberă exprimare, dreptul la liberă circulație, secretul corespondenței, dreptul la informație, dreptul de vot democratic, libertate economică. În acești ani a avut loc oprimarea tuturor formelor de opoziție, industrializarea forțată, însoțită de multe ori de muncă silnică, sistematizarea localităților, încercări de omogenizare a societății, atacarea furibundă a cultelor și a bisericilor, precum și tentativa de asimilare a minorităților naționale.

În anii '80, marea utopie a umanității din secolul al XX-lea, ideologia comunistă, a ajuns și în țara noastră în pragul colapsului. În timp ce în Europa de Est se vorbea despre perestroika și de glasnost, regimul lui Nicolae Ceaușescu se afla într-o gravă criză economică, socială și chiar politică, fără posibilitatea de a se reforma, privând societatea românească de perspectiva unei tranziții pașnice de la comunism la un alt sistem politic, democratic. Promisiunile referitoare la societatea multilateral dezvoltată, mobilizarea societății prin sloganuri naționaliste provocau deja profunda nemulțumire a cetățenilor români.

Anul 1989 a marcat căderea regimurilor comuniste în țările Europei Centrale și de Est. România a fost singura țară din această zonă în care trecerea de la totalitarism la democrație s-a făcut prin violență și în care conducătorii vechiului regim au fost înlăturați prin forță. Acum 30 de ani, cetățenii României, indiferent de apartenența socială, religioasă sau de naționalitate, s-au ridicat împotriva dictaturii comuniste.

Între 16 și 22 decembrie 1989, până la căderea dictaturii lui Ceaușescu, în mai multe localități - Timișoara, Iași, Lugoj, Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, Târgu-Mureș, București - au avut loc manifestații ample împotriva regimului comunist, ciocniri violente cu forțele de ordine, soldate cu zeci de morți și sute de răniți. În evenimentele tulburi de după 22 decembrie au murit sute de cetățeni.

Revoluția Română din Decembrie 1989 arată dorința de libertate a societății românești, capacitatea acesteia de a-și croi soarta în momentele de mare importanță istorică și demonstrează foarte clar faptul că locul României este în rândul țărilor democratice din Europa. Totodată, lupta împotriva regimului comunist totalitar a demonstrat faptul că în momentele critice se poate crea unitate în rândurile cetățenilor români, indiferent de apartenența politică, socială, religioasă sau etnică.

Toate aceste repere ne îndeamnă la reflecție asupra evenimentelor din 1989, asupra perioadei de tranziție și, nu în ultimul rând, asupra ideilor și valorilor Revoluției Române. În contextul aniversării a 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989 și căderea comunismului, Parlamentul României:

Condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările flagrante ale drepturilor omului săvârșite de regimul comunist;

Își exprimă recunoștința față de toate actele de dizidență manifestate sub orice formă împotriva regimului comunist, începând cu lupta de rezistență anticomunistă din munți, revolta muncitorilor din Brașov din 1987 și încheind cu recunoștința față de curajul și jertfa revoluționarilor români din decembrie 1989;

Își manifestă respectul profund față de fiecare victimă a regimului comunist totalitar și a revoluției;

Reafirmă atașamentul față de principiile, valorile și țelurile Revoluției Române;

Susține necesitatea continuării consolidării democrației și a valorilor universale ale drepturilor omului, accelerarea procedurilor de retrocedare a bunurilor confiscate abuziv în perioada regimului comunist, dezvoltarea economică echilibrată a țării, întărirea statului de drept, acțiunile pentru o solidaritate puternică între națiunile Europei;

Condamnă hotărât manifestarea sub orice formă a ideilor totalitariste, comuniste, populiste și naționaliste;

Dezaprobă orice manifestare care urmărește denaturarea faptelor istorice și utilizează un simbolism și o retorică specifice propagandei totalitare, inclusiv rasismul, antisemitismul și ura față de minoritățile naționale;

Accentuează importanța continuării demersurilor justiției de a identifica și de a trage la răspundere vinovații pentru decesul a peste o mie de persoane în Revoluția din Decembrie 1989;

Sprijină demersurile autorităților abilitate în procesul de deconspirare a tuturor celor care au contribuit la funcționarea regimului comunist odios;

Subliniază că lupta poporului român împotriva comunismului și Revoluția Română din Decembrie 1989 trebuie să constituie în continuare surse de inspirație morală și politică, pentru a face față provocărilor lumii de astăzi, printre care necesitatea edificării unei lumi mai echitabile, a României democratice, a unei societăți și comunități deschise și tolerante.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Teodor-Viorel Meleșcanu:

Mulțumim foarte mult.

Domnilor deputați și senatori,

Supun votului nostru proiectul Declarației Parlamentului.

Vă propun să facem prin ridicare de mâini.

Vă rog să ridicați mâna.

Cine e pentru?

Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Un vot. Doamna Crețu...

Abțineri? O abținere.

(Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, explicarea votului?

Domnul Iulian Bulai:

Domnule președinte de ședință,

O intervenție personală, pentru a explica acest vot.

Nu este poziția USR, dar mi se pare puțin absurd ca dumneavoastră, comunist cu ștate vechi, să conduceți această ședință, prin care noi celebrăm victimele, comemorăm Revoluția și transformăm într-un paradox de neimaginat acest moment solemn.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Teodor-Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu pentru gluma foarte reușită pe care ați făcut-o!

Doamnelor și domnilor,

Înainte de a închide ședința solemnă comună, vă adresez rugămintea să rămâneți pe loc.

Și adresez rugămintea, pentru vicepreședinții Camerei Deputaților și Senatului, doamna Mihălcescu și domnul Corlățean, să vină să preia în continuare.

Avem un singur punct pe ordinea de zi, referitor la acordarea titlului cetățeniei române, cu titlul de "cetățenie de onoareˮ, domnului Menachem Hacohen.

Deci, vă rog să stați jos, ca să putem să-l conducem pe domnul președinte, împreună cu domnul Ciolacu.

Vă mulțumesc foarte mult.

 

Ședința s-a încheiat la ora 13,46.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 5 juin 2020, 20:12
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro