Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 februarie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 08-02-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 februarie 1996

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la următoarele proiecte de lege:

Ședința începe la ora 8,52.

Lucrările sunt conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de doamna Afrăsâneii Viorica și Alexandru Konya-Hamar, secretari.

 

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 341 de deputați și-au înregistrat prezența 243; 98 sunt absenți, dintre care 12 la diverse acțiuni parlamentare.

Cvorumul prevăzut de articolul 128 din Regulament este întrunit.

Pentru început, potrivit Regulamentului, urmează să instituim trei comisii de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere.

Pentru proiectul de Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe: Agata Nicolau Iliescu - P.D.S.R., Petre Sălcudeanu - P.D.S.R., Mihail Golu - P.D.S.R., Alexandru Sassu - P.D.(FSN), Gabriel Țepelea - P.T.C.D. + P.E.R., Lazăr Lădariu - P.U.N.R., Francisc Arpad Marton - U.D.M.R.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului componența comisiei de mediere. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

La proiectul de Lege privind regimul armelor de foc și l al munițiilor: Severin Baciu - Grupul parlamentar P.D.S.R., Francisc Tobă - P.D.S.R, Corneliu Gavaliugov - P.D. (FSN), Mihail Nică - P.N.Ț.C.D + P.E.R., Ioan Marinescu - P.R.M., Petre Lițiu - P.L.’93 și P.A.C., Gheorghe Răducanu - Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului componența comisiei. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

La proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.42/90 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, celor care au fost reținuți în perioada 16-22 decembrie ‘89, ca urmare a participării la acțiunile Revoluției, precum și a celor care au participat direct în perioada 16-22 decembrie 1989 la luptele pentru victoria Revoluției din decembrie 1989: Emil Stoica - P.D.S.R., Mihail Olteanu - P.D.S.R., Rada Istrate - P.D.(FSN), Ioan Sonea - P.U.N.R., Ervin Zoltan Szekely - U.D.M.R,, Gheorghe Fițion - Grupul parlamentar socialist, Călin Nestor - Grupul parlamentar social-democrat.

Dacă sunt observații în legătură cu componența acestei comisii? Dacă nu, supun votului componența comisiei. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Rugămintea Biroului permanent și a domnului președinte Ciumara este să acceptați ca în timpul dezbaterilor de astăzi, Comisia pentru administrație publică să-și desfășoare activitatea separat, la Bibliotecă, ținând seama de faptul că în cele două zile care au trecut nu au reușit să dezbată decât 15 articole și mai sunt câteva care necesită atenția colegilor noștri. Altfel, va mai trebui să așteptăm 2-3 săptămâni cu raportul. De aceea, v-aș sugera să fiți de acord cu cererea domnului președinte Ciumara.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

În continuare, supun aprobării Camerei cererile unor deputați de a activa în cadrul unor comisii permanente, ca urmare a încetării calității de membru al Biroului permanent. Cererea domnului deputat Ladislau Borbély de a-și relua activitatea în cadrul Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare. Dacă sunt observații în legătură cu această cerere? Dacă nu, o supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Cererea domnului deputat Raymond Luca de a-și relua activitatea în cadrul Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare. Dacă sunt obiecții? Dacă nu, o supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Socialiste Vietnam pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit și pe capital, semnat la Hanoi, la 8 iulie 1995

Intrăm în ordinea de zi și vom trece la dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi a Camerei.

Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Socialiste Vietnam pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnat la Hanoi la 8 iulie 1995.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul președinte Brânzei. Aveți cuvântul, domnule președinte.

 

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că nu aș fi intervenit, că nu aduc nici un fel de noutate la acest proiect de lege, dacă din partea inițiatorului, ar fi venit cineva să facă câteva referiri la acest proiect de lege.

Acest acord a fost semnat de către Guvernul României, prin domnul prim-ministru Nicolae Văcăroiu, în cadrul vizitei oficiale făcute în iulie anul trecut în Republica Socialistă Vietnam. Acest acord pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital concordă cu modificările legislative din țara noastră, intervenite după 1 ianuarie 1990, și corespund practicii în materie promovată de România după această dată, având în vedere și recomandările OECD-ului.

Au fost stabilite în cadrul acestui acord câteva facilități de care beneficiază, în cadrul raporturilor contractuale, de o parte și de alta, cele două țări.

Comisia noastră a avut în vedere și avizele primite de la celelalte comisii permanente din cadrul Camerei Deputaților, care au fost avizate cu acest proiect de lege. De asemenea, și punctul de vedere al Compartimentului tehnic-legislativ pe marginea stratificării și concordanței în ceea ce privește legislația noastră în materie de acorduri bilaterale.

Ca atare, vă propunem să dăm atenție acestui acord și să-l aprobăm, sub forma în care el a fost semnat.

Vă mulțumesc!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc! Precizez că din partea inițiatorului este prezent domnul secretar de stat Gheorghe Raicu.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Dispozițiilor complementare ale statelor referitoare la interpretarea Regulilor uniforme privind contractul de transport internațional feroviar al călătorilor și bagajelor (CIV), precum și al mărfurilor (CIM), Anexele A și B la Convenția cu privire la transporturile internaționale feroviare (COTIF).

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi - proiectul de Lege pentru ratificarea Dispozițiilor complementare ale statelor referitoare la interpretarea Regulilor uniforme privind Contractul de transport internațional feroviar al călătorilor și bagajelor - CIV, precum și al mărfurilor - CIM, Anexele A și B la Convenția cu privire la transporturile internaționale feroviare - COTIF.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Domnul secretar de stat Grozea. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Teodor Groza:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

In transporturile de mărfuri și călători, pe piața europeană s-a constatat că transporturile feroviare au rămas, în general, în urma celorlalte sisteme de transport.

Pentru îmbunătățirea sistemului de transport feroviar, Comunitatea Europeană a elaborat, în 1991, o directivă, numită Directiva 440. Această directivă recomandă separarea gestiunii infrastructurii de exploatarea feroviară propriu-zisă.

Reprezentanții căilor ferate ale statelor participante la COTIF, în luna noiembrie 1993, au adoptat unele dispoziții complementare în caz de separare a gestiunii infrastructurii de exploatare feroviară. Aceste dispoziții complementare oferă un nou concept noțiunii de cale ferată și îmbunătățesc oferta de transport feroviar, compatibilă cu a celorlalte moduri de transport concurente. Ele trebuie puse în aplicare pe teritoriul fiecărui stat, conform legilor și reglementărilor sale.

Având în vedere cele prezentate, considerăm că aceste dispoziții complementare corespund intereselor țării noastre privind dezvoltarea și alinierea transportului feroviar, în consens cu cerințele actuale pe piața de transport european, și le supunem ratificării dumneavoastră.

Mulțumesc de atenție!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc domnului secretar de stat Groza. Ii dau cuvântul, din partea comisiei sesizate în fond, domnului deputat Mihai Părăluță, președintele Comisiei pentru industrii și servicii. Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Mihail Părăluță:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Comisia a examinat acest proiect de lege și nu a avut obiecțiuni. Considerăm că este un document foarte bun, care aliniază transportul nostru feroviar la transporturile internaționale. Deci comisia este de acord.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Dacă dorește cineva să participe la dezbaterile generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Incepem cu titlul legii. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind cadastrul general și publicitatea imobiliară

Următorul punct pe ordinea de zi - Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind cadastrul general și publicitatea imobiliară.

Incepem cu primul punct din raportul comisiei, unde se propune ca titlu titlul adoptat de Camera Deputaților, în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 2 din Raport. Il supun votului dumneavoastră. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 3 din Raport. Il supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Evident, la punctul 3 s-a avut în vedere și propunerea de eliminare a alineatului 4, deci am înțeles toate concluziile de la punctul 3.

Punctul 4 din Raport, un text comun propus de către comisie. Il supun votului dumneavoastră. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 5 din Raport. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 6 din Raport. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 7 din Raport. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 8 din Raport. Cine este pentru?Vă mulțumesc.Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 9 din Raport. Cine este pentru?Vă mulțumesc.Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 10. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 11. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 12. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 13. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 14. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 15. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 16. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 17. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 18. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 19. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 20. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 21. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 21, indice 1. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 22. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 23. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 24. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 25. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 26. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 27. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 28. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 29. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? O abținere. Cu o abținere, punctul 29 a fost adoptat.

Punctul 30. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 31. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? O abținere. Cu o abținere, punctul 31 a fost adoptat.

Punctul 32. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 33. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 34. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 35. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? O abținere. Cu o abținere, punctul 35 a fost adoptat.

Punctul 36. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 37. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? O abținere. Cu o abținere, punctul 37 a fost adoptat.

Punctul 38. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 39. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? O abținere. Cu o abținere, punctul 39 a fost adoptat.

Punctul 40. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? O abținere. Cu o abținere, punctul 40 a fost adoptat.

Punctul 41. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 42. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 43. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 44. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 45. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 46. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Un vot împotrivă. Abțineri? Cu un vot împotrivă, punctul 46 a fost adoptat.

Punctul 47. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 48. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 49. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 50. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 51. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 52. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 53. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 54. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 55. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 56. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 57 din Raport. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 58 din Raport. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 59. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 60. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 61. Cine este pentru?Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 62, doar o clipă, la punctul 62, domnul Dan Marțian. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu nu am aici, de fapt, o obiecție ci, mai de grabă, cer o lămurire. Din păcate, nu am avut posibilitatea sa investighez de dimineată toate implicantele acestei probleme. Despre ce este vorba?

La punctul 62, la litera "c" avem următorul text: "Refuzul de a pune la dispoziția organelor cadastrale a bazei topografice și a altor date și documente necesare lucrărilor de cadastru de către cei care le dețin, cu excepția Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază"

Care este nedumerirea mea? Dacă vă uitați la punctul 13, de la pagina 12 sau 7, numerotat cu cerneală, acolo este următorul text al Camerei Deputaților, pe care l-a însușit și Comisia: "Ministerul Apărării Nationale, Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații execută cu mijloace proprii lucrări de cadastru, geodezice, gavimetrice, topografice, topofotogrametice și cartografice necesare apărării țării și păstrării ordinii publice, precum și altor nevoi proprii, conform normelor tehnice ale Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie"

După câte vedeți, în acest text se face trimitere doar la cele trei instituții - Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații.

La poziția 59 din Raport, la pagina 45, marcată cu cerneală, este vorba de articolul 62, și se reia textul Camerei Deputaților, unde trimiterea se face, de asemenea, la cele trei instituții menționate mai sus. Nicăieri nu apare nici Serviciul de Informații Externe, nici Serviciul de Protecție și Pază, decât aici, la contravenții, la sancțiuni. Și mie mi se pare că din acest punct de vedere exista anumite neconcordanțe între articolele pe care le-am citit anterior și litera "c" de la articolul 66.

Rog, prin urmare, comisia care a analizat în fond să ne lămurească în legătură cu această chestiune.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Cine a făcut parte din comisie? Domnul deputat Gheorghe Roman.

 
 

Domnul Gheorghe Roman:

Deci apare, într-adevăr, la Capitolul sancțiuni aceste trei instituții dar, noi, când am discutat Raportul de mediere, nu am luat fiecare articol în parte, ci numai unde au fost divergențe. Și dacă urmărim, la pozxiția 7, alineatul ultim, titularii cadastrului execută, în funcție de domeniul specific de activitate, lucrări geodezice, topografice, fotogrametrice, cartografice ș.a., pentru satisfacerea nevoilor proprii. Titularii cadastrelor de specialitate, cu excepția Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Serviciului Român de Informații, vor pune, cu titlu gratuit, la dispoziția Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie datele cerute pentru alcătuirea și actualizarea cadastrului, deși apar deja la poziția 7 din această lege. Nu este într-adevăr toată legea, deci nu avem articole în ordine cronologică, și de aceea nu apar în acest Raport de mediere. Dar când vom avea forma finală a legii veți vedea că la anumite articole vor apare aceste trei instituții cu cadastrele specifice.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Dan Marțian.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Sigur, probabil că a fost această gândire a comisiei, dar apare o anumită diferență între anumite instituții care au atribuții în materie de apărare, ordine și siguranță națiobnală în ceea ce privește tratarea lor. Pentru că, potrivit articolului 7, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații își organizează cadastrul cu un anumit regim, pe baza unei metodologii pe care, doar atât, o pun de acord cu Oficiul Național de Cadastru. Și atunci, problema care se pune este următoarea: este acest regim similar pentru cele două servicii de informații externe și pentru Serviciul protecție și pază? Se încadrează și ele, se echivalează regimul lor cu cel al celor trei instituții pomenite mai sus, sau nu? Și dacă nu, sigur că atunci noi trebuie să mergem pe formula care este aici, fiind conștienți însă că în ceea ce privește două instituții cu anumite competențe în materie de apărare, siguranță națională și ordine publică similară, creăm diferențe de statut. Aceasta este toată problema.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, sigur, aceasta este o problemă de fond. Din păcate, la acest moment suntem în fața unei chestiuni de ordin procedural. Deci, noi nu vom putea, practic, la acest moment, decât să alegem între varianta propusă de comisie și, eventual, varianta inițială a Camerei. Dar, vă rog să observați că și în varianta inițială a Camerei, la litera "c" figurau aceste instituții. Deci, practic, noi nu mai putem să intervenim acum pe fond, pentru că în ambele variante pe care le-am adopta, aceste două instituții suplimentare apar. Noi nu putem să introducem acum un text nou.

De aceea, eu cred că aceasta este o problemă care va trebui să fie lămurită în viitor, în aplicarea legii sau, eventual, prin modificarea legii. La acest stadiu, repet, nu avem soluție, chiar dacă... sigur, problema este corect prezentată de către domnul Dan Marțian. Apare o diferență de tratament în succesiunea articolelor. Dar, repet, noi suntem acum la momentul în care avem de ales între două variante - varianta ințială a Camerei și textul Comisiei care, sigur, în acest caz, este de fapt tot acceptarea textului nostru inițial. Și chiar dacă am merge, teoretic să spunem, am accepta textul Senatului, vă rog să observați că la litera "b" Senatul merge pe aceeași concepție.

Deci, practic, aceptând textul în ansamblu, inevitabil vom ajunge tot la această enumerare de instituții. De aceea...

Domnul Știrbu, vă rog să luați cuvântul, dar eu cred că...

 
 

Domnul Aurel Stirbu:

Nu. Ce se întâmplă? Nu este nici o confuzie și este o corelare perfectă, și cu litera b. "Toți proprietarii de imobile sau posesorii sunt obligați să pună la dispoziția organelor de cadastru toate datele care le solicită". Și aici s-a făcut o excepție. Toată lumea, toți proprietarii din România au obligația să pună la dispoziție date, cu excepția acestor organisme în cazul cărora e vorba de apărarea secretului de stat. Chit că își organizează sau nu cadastru, ele nu pun la dispziția acestor organe civile datele pe care le solicită, pentru că sunt date care vizează securitatea națională. Deci, nu este nici o problemă.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Supun la vot propunerea comisiei, de la punctul 62. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abțineri? 2 abțineri. Cu 1 vot împotrivă și 2 abțineri punctul 62 a fost adoptat.

Punctul 63. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 64. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 65. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Puntul 66. Cine este pentru? Vă rog. Domnul deputat Știrbu.

 
 

Domnul Aurel Stirbu:

Aici a fost o scăpare la dactilografiere. Mă rog. E vorba de Institutul de Geodezie, Fotometrie, Cartografie și Organizare a Teritoriului - "se organizează în institut de cadastru agricol" - organizare... și cuvântul "agricol" ne-a scăpat. Vă rog să fiți de acord să completăm: "cadastru agricol", pentru că numai aceasta face acest institut.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul deputat Bold.

 
 

Domnul Ion Bold:

Mulțumesc, domnule președinte. Rugămintea mea este contrară celei a domnului Știrbu, și anume ca și în continuare, la alineatul 2, să scoatem "cadastrul agricol", pentru că nu are rost într-o firmă să fie repetat de două ori cuvântul "agricol".

Deci, este "Institutul de Cadastru și Organizare a Teritoriului Agricol", clar, pentru toată lumea, iar în alineatul - text comun, pe dreapta - la fel să rămână - Cadastrul și Organizare a Teritoriului Agricol, care concordă și cu inițialele firmei care funcționează așa de 40 de ani, OCOTA.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Deci, dumneavoastră vreți ca textul să rămână așa cum este.

 
 

Domnul Ion Bold:

Să rămână așa și să corectăm și jos, aici, să tăiem "agricol" "cadastru agricol". Se înțelege, că este de două ori în același titlu "agricol"...

 
 

Domnul Marțian Dan: (din bancă)

Este acolo agricol. Se înțelege.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul Stirbu. Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Adevărat, apare o repetare a cuvântului "agricol", dar aici se pune întrebarea: Ce fel de cadastru? Cadastrul agricol.. Trebuie să precizăm. Ce organizează? Teritoriul agricol. Deci, chiar dacă se face repetarea, este bine să se precizeze că este vorba de cadastrul agricol, care se ocupă de organizarea teritoriului agricol.

Vă rog să fiți de acord cu această precizare.

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Era acolo că este și în subordonarea Ministerului Agriculturii. Se înțelege că ambele sunt agricole.

 
 

Domnul Ion Bold (din sală):

Este și în subordinea Ministerului Agriculturii, da, mă iertați, domnule președinte.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Ion Bold:

Subliniază în mod deosebit... mulțumesc domnului președinte Marțian, și fiind și în subordinea Ministerului Agriculturii, se înțelege că nu face altceva. Nu are rost să repetăm de două ori în titlu "agricol". Se înțelege: "Cadastrul și organizarea teritoriului agricol". Deci, ambele sunt agricole. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domule deputat Știrbu, acceptați această precizare? Da?

 
 

Domnul Aurel Stirbu: (din loja comisiei):

Da, este și în text.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Deci, rămîne textul așa cum este aici, da? Bun.

 
 

Domnul Aurel Știrbu: (din loja comisiei)

Și rămîne să trecem și jos, acolo. Sunteți de acord?

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Unde anume? La textul ...

 
 

Domnul Aurel Stirbu:

La textul comun, la alineatul 2," cadastrul agricol..." Uitați aici, domnule președinte.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, da. Deci, și la textul comun ar trebui eliminat cuvântul "agricol" pentru a exista corespondență între articolul 69, formularea de la Camera Deputaților, și sugestia ca textul să fie preluat....ca și textul comun să reflecte de fapt poziția acceptată pentru alineatul 1. Domnul Știrbu.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor,

Să nu facem, știu eu, poezie pe texte de lege. Textul acesta a fost omologat. Se repetă cuvântul de două ori .Dar, încă o dată, se denumește cadastrul. Ce fel de cadastru este? Agricol. Ce face acesta? Măsoară teritoriul agricol. Ce ne deranjează că se repetă de două ori cuvântul? Este o precizare. Plus că așa este și la Senat. Vreți să facem mediere pentru un cuvânt, să facem o ședință comună a celor două Camere?

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, eu vă propun să luăm textele exact așa cum ne-au fost transmise.

Deci, la punctul 66, la alineatul 1 al articolului 69 să rămână textul cum este, pentru că aici este vorba de denumire ca atare, iar dincolo, la textul comun, "Oficii de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol",aici este vorba de o formulare generică pentru ele; că ele se vor numi după aceea numai "oficii de cadastru și organizare", este o altă chestiune. Dar aici este vorba de o formulare generică și există elementul procedural, care a fost menționat. Dacă noi ne apucăm și umblăm acum în text, s-ar putea să ajungem pentru acest cuvânt la conciliere în cele două Camere.

Deci, eu vă propun ca textul să rămînă așa cum figurează în raportul Comisiei de mediere.

Supun votului dumneavoastră punctul 66 din raportul Comisiei de mediere. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă?Abțineri? Unanimitate.

Punctul 67. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră punctul 67. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 68. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului punctul 68. Cine este pentru? Vă mulțumesc.Impotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 69. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Punctul 70. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului acest punct. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? O abținere. Cu o abținere, Raportul Comisiei de mediere a fost adoptat. Vă mulțumesc.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

Înainte de aceasta, vă rog să acceptați să vă prezint o cerere din partea domnului deputat Ioan Marinescu, care solicită, ca urmare a încetării funcției de membru în Biroul permanent, să fie repartizat la Comisia pentru sănătate, unde a lucrat de fapt inițial. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

 
Dezbaterea raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități asupra cererii ministrului justiției privind declanșarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare și încuviințarea posibilității trimiterii în judecată a domnului deputat Cornel Sturza-Popovici.

Următorul punct de pe ordinea de zi este Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități asupra cererii ministrului justiției privind declanșarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare și încuviințare a posibilității trimiterii în judecată a domnului deputat Cornel Sturza Popovici.

In legătură cu modul de desfășurare a lucrărilor la acest punct de pe ordinea de zi, vă propun următoarele: pentru început să ascultăm punctul de vedere și elementele care-l fundamentează, solicitarea venită din partea ministrului justiției, după aceea să ascultăm punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități. In continuare să ia cuvântul , conform prevederilor articolului 170 alineatul 1 din Regulament, domnul deputat Cornel Sturza Popovici, după aceea să aibă loc dezbaterile, iar în finalul dezbaterilor, în conformitate cu prevederile articolului 170 alineatul 6 din Regulament, se va supune votului secret cererea de ridicare a imunității. Vă reamintesc că ea se aprobă cu majoritatea de două treimi din numărul membrilor Camerei.

Dau cuvântul pentru început domnului ministru Chiuzbaian, pentru a prezenta punctul de vedere al Ministerului Justiției.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 

Domnul Iosif Gavril Chiuzbaian:

Domnule președinte al Camerei Deputaților

Doamnelor și domnilor deputați,

În executarea prerogativelor pe care legea le conferă ministrului justiției, v-am înaintat, în conformitate cu prevederile articolului 69 din Constituția României și articolului 170 din Regulamentul Camerei Deputaților, cererea de ridicare a imunității parlamentare și încuviințare a trimiterii în judecată a domnului deputat Sturza Popovici Corneliu.

Astăzi mă aflu în forumul Camerei, la invitația dumneavoastră, pentru a vă prezenta temeiurile de drept și de fapt care motivează această cerere. Am convingerea că misiunea mea este bine înțeleasă, ea fiind dominată de imperativele legalității, obiectivității și imparțialității. Legea, mai precis Regulamentul Camerei Deputaților, hotărăște ca ministrul justiției să fie acela care să adreseze președintelui Camerei cererea de ridicare a imunității parlamentare și tot legea, prin prevederile Legii de organizare judecătorească, referitoare la autoritatea ministrului justiției asupra activității Ministerului Public, nu îmi permite să opresc cursul unei anchete legal declanșate.

In același timp, fără a mă erija în judecător, sunt constrâns de realitatea faptelor relevate în actele efectuate de Parchet să constat cu obiectivitate că s-a comis o faptă de natură penală și să acționez fără părtinire pentru a susține descoperirea și sancționarea celui care a săvârșit-o.

Totodată, deși argumentele anterioare îmi par suficiente, vreau să subliniez că demersul meu nu are nici o conotație politică. Fac această precizare pentru a risipi orice urmă de îndoială determinată de unele speculații făcute deja în această cauză în mass-media.

Vă rog să îmi permiteți să vă prezint motivele pentru care v-a fost adresată cererea de ridicare a imunității parlamentare a domnului deputat Popovici.

Mai întâi faptele. In ziua de 9 septembrie 1991, în localitatea Lupac, un copil în vârstă de 8 ani, Prăjescu Mihaela, a fost victima unui accident rutier în care a fost implicat domnul deputat Popovici. Transportată la spital, cu toate eforturile medicilor de a o salva, fetița a decedat în zorii zilei de 10 decembrie... 1o septembrie (vociferări din sală)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimate coleg, dacă mai interveniți din sală ..., o să vă chem la ordine.

 
 

Domnul Iosif Gavril Chiuzbaian:

Diagnosticul înscris în foaia de observație clinică - traumatism cranio-cerebral acut închis, contuzie cerebrală. Organele de cercetare penală ale poliției s-au sesizat din oficiu și au efectuat cercetări pentru infracțiunea de ucidere din culpă, prevăzută și pedepsită de articolul 178 alineatul 2 din Codul Penal.

Examinînd actele premergătoare începerii urmăririi penale administrate de organele de poliție, Procuratura locală Reșița, actualmente Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița, a confirmat prin rezoluția din 16 decembrie 1991, propunerea de neîncepere a urmăririi penale, considerînd că accidentul este consecința culpei exclusive a victimei.

Verificând din oficiu soluția dată în cauză, Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului General, prin rezoluția din 25 noiembrie 1993, a infirmat neînceperea urmăririi penale, dispunînd reluarea și completarea urmăririi penale la nivelul Parchetului General. Actele efectuate de procuror după infirmarea soluției de neîncepere a urmăririi penale au fost consemnate în procesul-verbal din 27 iunie 1995.

Din cuprinsul acestui proces-verbal rezultă următoarele: În ziua de 9 septembrie 1991, în jurul orei 13,00, domnul deputat Sturza Popovici Cornel a condus autoturismul Dacia 500, proprietatea Direcției Apelor Timiș, înmatriculat sub numărul de circulație 6TM-5942, pe drumul județean 581 către orașul Oravița. După ieșirea dintr-o curbă la stânga, ajuns în zona coloniei Intreprinderii de Prospecțiuni și Explorări Geologice din localitatea Lupac, conducătorul auto a observat că pe partea opusă direcției sale de deplasare era oprit în stație un autobuz și că prin spatele autobuzului s-a angajat în traversarea șoselei prin loc nepermis pietonilor o fetiță. Datorită faptului că a circulat cu o viteză de aproximativ 50 km la oră, domnul Sturza Popovici Cornel nu a putut evita impactul, lovind copilul cu aripa din față stângă a automobilului.

Organele de urmărire penală ale Parchetului General consideră că, potrivit declarațiilor martorilor și concluziilor expertizei efectuată de Laboratorul central de expertize criminalistice București, accidentul s-a produs atât din culpa conducătorului auto, care nu a redus viteza până la limita evitării oricărui pericol, ci, dimpotrivă, a circulat cu o viteză apropiată de limita maximă admisă în localități, cât și din culpa victimei, care s-a angajat în traversarea carosabilului prin loc nemarcat și fără să se asigure.

Aceasta fiind situația de fapt, permiteți-mi să vă prezint normele legale incidente. Potrivit articolului 49 litera h) din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328 din 1966 privind circulația pe drumurile publice, conducătorii auto au obligația să reducă viteza de deplasare până la limita evitării oricărui pericol când se circulă din direcția opusă tramvaielor, troleibuzelor și autobuzelor oprite în stații. Codul Penal român prevede în articolul 178 alineatul 2 că: "Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale, ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii ori meserii, ori pentru efectuarea unei anume activități, se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 7 ani".

Considerând încheiată faza procedurală a administrării actelor premergătoare și că există suficiente indicii pentru începerea urmăririi penale, indicii deci, rețineți, - procurorul general m-a sesizat pentru a cere Camerei Deputaților ridicarea imunității parlamentare și încuviințarea trimiterii în judecată a domnului deputat Sturza Popovici Cornel.

Susțin astăzi în fața dumneavoastră această cerere, pentru că actele prezentate de Parchetul General probează fără dubiu existența faptei de ucidere din culpă și pentru că trebuie să dăm posibilitate justiției să-și urmeze cursul.

Nu se poate afirma că este o urmărire judiciară abuzivă. Nimeni nu poate susține că este vorba despre proceduri șicanatorii, menite a-l sustrage pe domnul deputat de la exercițiul mandatului parlamentar.

Eu susțin că este în discuție doar o procedură care, odată declanșată, va permite justiției aflarea adevărului, ceea ce este în avantajul tuturor, al părinților victimei, al celui învinuit, pentru a-și putea proba inocența pe care o invocă și, în primul rând, a ideii de justiție. Acum ori mai târziu legea se va aplica, pentru că imunitatea parlamentară suspendă doar cursul urmăririi penale, și nu exonerează de răspundere, iar nevinovăția sau vinovăția domnului deputat nu o poate stabili decât instanța de judecată.

Cu aceste argumente, domnule președinte, domnilor deputați, închei, rugându-vă să aprobați cererea Parchetului General de încuviințare posibilității trimiterii în judecată a domnului deputat Sturza Popovici Cornel pentru infracțiunea de ucidere din culpă, prevăzută de articolul 178 alineatul 2 din Codul Penal.

Sunt conștient și înțeleg că pentru dumneavoastră este greu să deschideți un precedent, mai ales că, potrivit articolului 170 din Regulament, aflat totuși în neconcordanță cu articolul 74 punctul 2 din Constituție, este nevoie de aprobarea a două treimi din numărul membrilor Camerei, dar doresc să vă reamintesc că, în continuare, domnul deputat beneficiază de principiul constituțional al prezumției de nevinovăție până în momentul în care s-ar pronunța o hotărâre judecătorească definitivă în cauză.

Deci, aprobând cererea de ridicare a imunității parlamentare, nu înseamnă că automat l-ați declarat vinovat pe domnul deputat, dar, prin aceasta, a-ți permite o clarificare deplină a faptelor, ceea ce ar fi atât în interesul ideii de justiție, cât și în interesul domnului deputat Popovici, mai ales că dânsul a susținut, inclusiv în fața Comisiei juridice, de disciplină și imunități că este nevinovat.

Să oferim așadar justiției posibilitatea să-și facă datoria, demonstrând totodată că, așa cum prevede articolul 16 din Constituția României, nimeni nu este mai presus de lege.

Vă mulțumesc.(vociferări)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Vă încredințez că nu ne este teamă să stabilim precedente. Vom judeca lucrurile după meritul lor și vom lua decizia care se cuvine.

Are cuvântul domnul președinte Știrbu, pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
 

Domnul Aurel Stirbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu adresa 1167 din 13 noiembrie, Biroul permanent a trimis Comisiei juridice, disciplină și imunități cererea ministrului justiției pentru a o examina potrivit articolului 170 alineatul 3 din Regulamentul Camerei, dacă există motive temeinice, așa se prevede în Regulament, pentru aprobarea cererii de ridicare a imunității parlamentare.

Sigur că termenul ne-a fost dat ca să prezentăm raportul pe 13 decembrie. Informez Camera că, deși ne-am întrunit pe data de 6 decembrie, membrii comisiei au solicitat să se multiplice dosarul acela voluminos, să-l aibe fiecare, personal, să-l lectureze, să-l studieze, fapt ce a durat până pe 13 decembrie, când am putut dezbate cererea respectivă, motiv pentru care am întârziat, și ne cerem scuze, față de termenul stabilit de Biroul permanent.

Ca procedură în comisie s-a dat citire întâi cererii ministrului justiției, Notei făcute de Parchetul General și apoi s-a dat cuvântul domnului deputat Sturza.

Sigur, din dosarul prezentat de Parchetul General, din referatul cercetărilor prealabile, rezultă, fără îndoială, că domnul deputat Popovici Sturza a accidentat mortal această minoră, Prăjescu Mihaela. Ba, mai mult, chiar în cuvântul domniei sale, a recunoscut că în urma impactului cu mașina, minora a decedat, iar mașina s-a avariat de natură că nici nu a mai putut să mai participe cu ea la reconstituire.

 
 

Domnul Cornel Popovici Sturza (din sală):

Nu din impact, domnule președinte.

 
 

Domnul Barbu Pițigoi (din sală):

Cum ați constatat că este de nereconstituit?

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Acuma, domnule deputat Pițigoi, vorbesc eu sau dumneavoastră? Hai să ne respectăm reciproc! Vă rog! ...A recunoscut că în urma imactului cu mașina, fetița a decedat în spital, iar mașina s-a avariat de natură că nici nu a putut fi folosită la reconstituire. (vociferări)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă!

Vă rog foarte mult, vă rog insistent, domnule deputat Popovici, vă rog să nu mai interveniți! Veți avea cuvântul de îndată și veți putea face precizările necesare. Este însă a doua oară când interveniți din sală, iar colegii dumneavoastră, de asemenea, intervin din sală.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Imi corectez cuvântul: în urma lovirii cu autoturismul a fetiței,da, așa s-a spus. Vă rog să mă iertați!

Cu toate acestea, în cuvântul luat de domnia sa a adus elemente de ordin practic, că acolo era o stație facultativă, că nu era semnalizată, că fetița a fugit prin fața autobuzului, că a fost chemată de mamă și, în concluzie, sigur, domnia sa a arătat că nu este vinovat și că cercetarea penală a fost închisă odată, și apoi, la niște presiuni politice, ca urmare a publicării anumitor articole în presă a fost reluată ancheta de către Parchetul General și s-a făcut această cerere.

Un număr de 7 membri ai comisiei au pus întrebări pentru a se clarifica o serie de probleme, să fie în cunoștința de cauză, s-au dat răspunsurile detaliate, și apoi au luat cuvântul și și-au spus părerea 13 membri ai comisiei, din 16, câți erau prezenți în ședință la data respectivă.

Cum majoritatea membrilor în comisie, precum bine știți, nu sunt juriști de profesie, eu informez Camera că, discuțiile s-au purtat mai mult pe probleme de ordin practic, ba, de ce să nu fim cinstiți - și pe probleme de ordin politic - unul din colegi a spus că dacă se va ridica imunitatea, va fi sesizat și Consiliul Europei. Mă rog, dar aceasta nu are importanță.

După ce s-au dat toate răspunsurile, după ce au luat cuvântul membrii comisiei, potrivit Regulamentului s-a pus la vot cererea ministrului justiției, la vot secret, cu buletine, că așa prevede Regulamentul și din totalul membrilor, 5 au votat pentru, 11 au votat împotrivă. Ca urmare, ca să fi putut obține, impropriu zis, aprobarea de către comisie sau propunerea de către comisie pentru ridicarea imunității, era nevoie de jumătate plus unu din totalul membrilor comisiei, ceea ce însemna un vot pentru de 13 membri, fapt ce nu s-a întrunit.

Cum însă raportul comisiei este facultativ pentru dumneavoastră, dumneavoastră urmează să hotărîți, noi am propus în raport să fie discutată cererea ministrului justiției în plen și să hotărască potrivit articolului 70 alineatul 6, adică în urma dezbaterilor să se voteze prin vot secret și veți hotărî dumneavoastră dacă se ridică sau nu imunitatea cu cvorumul prevăzut de Regulament, două treimi din numărul deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ii dau cuvântul domnului deputat Cornel Sturza-Popovici. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Inainte de a-mi începe expunerea, vreau să-i spun domnului președinte Știrbu, că la comisie nu am afirmat niciodată, și nici nu se regăsește de fapt în raport acest lucru, că în urma impactului, chiar și a unui "Lăstun" cu o minoră, mașina se face praf. La comisie am afirmat cu totul altceva, că încercând să evit impactul frontal, mașina a părăsit carosabilul, întâmplător mă situam de un podeț, n-am avut unde să ies în afara carosabilului și m-am prăbușit într-un pârâu, iar mașina s-a făcut praf. Deci, acesta este detaliu pentru care am avut o reacție puțin mai neobișnuită din sală.

Doamnelor și domnilor, să ne reîntoarcem la momentul 1991, 9 septembrie.

Așa cum este reținut și în dosar, un autobuz care staționa într-o curbă, lângă domiciliul șoferului, unde mai staționa și noaptea, sunt lucruri pe care le-am spus într-o declarație dată la Parchetul General și care nu se regăsește această declarație în dosar, nu știu pe unde s-o fi rătăcit. Deci, este vorba despre un autobuz care staționa inclusiv noaptea, inclusiv la vremea prânzului, care oprea atunci când vroia șoferul, în momentul accidentului staționa acolo, gata de plecare pe direcția Oravița-Reșița. Din direcția opusă, părinții victimei vin înspre autobuz, concubinul, mai bine zis, puțin în stare de ebrietate, pe cealaltă parte a locului unde era staționat autobuzul. La câțiva metri de autobuz, fetița se desparte de părinți, care-și continuă drumul, trece pe după autobuz, în dreptul spatelui autobuzului se reîntâlnesc, din nou, cu privirile cei trei, părinții spun în declarație, mă văd că vin, mă aud claxonând, însă îi spun fetiței să treacă repede strada, apreciind că poate să treacă înainte de sosirea mea. Sigur, se produce inevitabilul, pentru că fetița a trecut imediat prin spatele autobuzului, deci a țâșnit. In momentul respectiv, reacția normală a fost aceea de a evita impactul direct, pentru că viteza variază, de la prima expertiză - 35 km la oră, ea tot crescut la Parchetul General prin expertizele făcute, până la 50 de km pe oră.

La viteza respectivă, fetița, țâșnind în față, sigur, prima reacție, pe care o consider normală, a fost de a o evita. Totuși am acroșat-o cu partea stângă față. Aflându-mă pe un podeț, neputând ieși în afara carosabilului, am încălecat o aripă a acestui podeț de 30 de centimetri, care, nefiind bine încastrată în beton, s-a prăbușit și, odată cu ea, m-am prăbușit, împreună cu autoturismul și cu fetița, cu care eram în autoturism, moment când s-a produs deteriorarea autoturismului, când eu însumi am avut fracturi la laba piciorului și fiica mea. In urma impactului, în urma acroșării - vreau să vă spun aici filmul exact, care nu este redat, pentru că dosarul nu a ajuns într-o instanță în care să se facă o expertiză amănunțită... deci, în urma acroșării, fetița a schimbat direcția de mers, sigur că am și împins-o, și a mers înspre un șanț de la marginea drumului; la marginea șanțului s-a împiedicat și s-a rostogolit în șant, iar în șanț, rețineți, a dat cu capul de o piatra ascuțită, deci ea nu a fost călcată în roțile autoturismului, a dat cu capul de o piatră ascuțită care i-a intrat în cap. In urma fracturii craniene, a decedat a doua zi la spital. Deci acesta este filmul exact al accidentului, care nu se regăsește în expertizele efectuate.

Sigur că, din punct de vedere legal, față de cele întâmplate, am spus și la comisie și spun și acum, mă consider nevinovat. Din ce cauză? Viteza mașinii a fost sub limita de circulație în localități, autobuzul era staționat și probele existente, la vremea respectivă, dovedesc - în primul rând, singura probă evidentă este schița făcută de polițist în locul accidentului -că acolo nu era stație. Și dacă veți consulta - și vă rog să consultați scrisoarea pe care v-am trimis-o cu anexe - veți vedea în schiță că nu apare semnalul de stație și noi avem mulți experți aici, știți foarte bine că, în momentul când se întocmește o schiță a unui accident, semnalul de stație este imposibil să nu apară, pentru că toate distanțele legate de accident sunt raportate la acest semnal de stație care rămâne un element fix. Avem experți auto în sală. Or, pe schiță, distanțele de pe schiță se raportează la o fântână de la fața locului, de ea sunt legate toate aceste distanțe, pentru că, într-adevăr, era singurul element fix de acolo. Deci, iată, față de o uzanță a experților, a polițiștilor, în special, care constată accidentele, care raportează toate distanțele unui accident la elementul fix care este semnul de stație, în schița din ziua accidentului acest semn nu apare. Si vă rog să țineți seama că orice conducător auto circulă pe drunurile publice după semnele de circulație și nu după stațiile existente în mersul autobuzelor sau, eventual, în evidențele societăților de transporturi. Deci, revin încă o dată, în ziua accidentului, conform schiței făcută de polițist, nu era semnal de stație.

Declarațiile martorilor, luate în 1991, susțin că era stație facultativă. Majoritatea declarațiilor, mai puțin a mea... și o să revenim, pentru că declarația mea a fost luată în stare de șoc, imediat după accident, eram accidentat, in stare de șoc după ceea ce s-a întâmplat și am să vă rog să vă puneți în situația de a da o declarație la câteva minute după o asemenea treabă. Dar revin la ceea ce au spus martorii: stație facultativă. Toți martorii au spus acest lucru, ca o constatare a faptului că autobuzul, când vroia șoferul, oprea acolo, noaptea staționa acolo, deci și la prânz, fiind în apropierea domiciliului, și nicidecum că stația era o stație amenajată reglementar, cu refugiu sau cu semnal de stație. Deci oamenii (că toate sunt declarații date de oameni simpli, rigurozitatea lor nu s-a extins asupra elementului tehnic, adică a stației cu refugiu și semnal de stație) au spus acest lucru, constatând, în momentul respectiv, că autobuzul oprea sau nu oprea în locul respectiv. Deci, față de aceste elemente, viteză sub limita admisă în localități, lipsa stației la locul respectiv, eu consider că sunt nevinovat, că am luat absolut toate măsurile și am avut absolut toate reacțiile normale ale unui om, ale unui șofer, pentru a evita accidentul. Si cu acest lucru am terminat momentul ‘91. Ce s-a întâmplat după aceea? Pentru că suntem în plină campanie a dosariadei, eu consider că, așa cum zicea cineva, atunci când nu ai un dosar semnificativ la securitate, este bun orice dosar, pentru a putea fi compromis sau a putea fi discreditat. Si vreau să spun că acest dosar al meu privind accidentul a fost folosit de cel puțin două persoane, în două momente distincte, cu concursul a trei instituții ale statului, dintre care una o reprezintă domnul ministru, cealaltă este Parchetul General și a treia este Ministerul de Interne.

De ce eu, care nu sunt o personalitate la nivelul domnului președinte Iliescu sau a lui Virgil Măgureanu, de ce contra mea? Am să vă spun puțin mai târziu acest lucru. Deci vorbeam că s-au folosit trei instituții ale statului pentru hărțuială politică, cu un dosar care s-a considerat că este bun pentru a fi folosit la așa ceva. Si pornesc de la Parchetul General: în 1993, după ce am devenit parlamentar, apare această autosesizare privind dosarul meu. Deci nu părinții victimei reclamă. Deci o soluție injustă dată în 1991... se face autosesizare în baza unor articole apărute în "România Mare",... domnule ministru, eu le-am văzut în timpul anchetei la dosar, ele au dispărut între timp... se face autosesizare în baza acestor articole, și nu nu știu cum. Cum... poate ne spuneți dumneavoastră cum a ajuns o copie după acest dosar, care se găsea în arhiva Procuraturii, a Parchetului de la Reșița, cum a ajuns la ziarul "Romănia Mare", pentru că în ziar scrie că s-a folosit o copie care a ajuns la Vadim Tudor? Eu nu am acces la asemenea dosare și o explicație am să încerc să vă dau eu mai târziu. Deci se produce autosesizarea Parchetului General și vă rog să urmăriți dosarul în Ordonanța de infirmare a soluției din 1991. Acolo se spun trei mari neadevăruri. In primul rând procurorul, în ciuda tuturor evidențelor, declarații de martori, schiță, tot ce există la dosar, spune în dosar că m-am deplasat invers, sigur, ceea ce agravează acest lucru. Deci, în contextul general, la producerea accidentului, dacă m-aș fi deplasat invers, lucrurile ar fi stat mult mai grav. In al doilea rând, în Ordonanță se spune că expertul nu avea dreptul să efectueze expertiză la momentul respectiv, expert care, înainte de 1989, de 25 de ani făcea expertiză. Dumneavoastră știți că procedura de acreditare a experților s-a terminat abia pe la sfârșitul anului 1991 și s-a lucrat cu experții care au existat înainte, dar nu vreau să mă leg de acest lucru. Deci expertul Bădălan, care a făcut expertiza în cazul meu, a făcut zeci de expertize înainte și după accident și Parchetul General nu s-a sesizat la nici una dintre ele, ba, mai mult, a făcut expertize pentru cazul din Reșița, în care ofițeri de poliție, în stare de ebrietate, au călcat bătrâni pe trecerea de pietoni sau altele și altele. In legătură cu nici unul dintre cazuri, dacă este să mergem pe consecvență, Parchetul General... dacă a abordat acest caz al meu, nu a abordat celelalte cazuri. Si al treilea element din Ordonanța de redeschidere a dosarului este că, la locul faptei, ar fi existat o stație de autobuz și pe acest element sigur că se merge, în continuare, în dosar, pe jocul de-a uite stația, nu e stația.

Am spus și la comisie că modul cum s-a desfășurat ancheta, în acest dosar, a fost total tendențioasă și dumneavoastră știți că am fost la dumneavoastră în audiență, v-am adresat și un memoriu și v-am spus cât va mai dura acest dosar, la care deja, după un an și jumătate, nu se mișcase nimic, în timp ce în ziarul "România Mare" se făcea serial din acest accident , calificându-mă ucigaș și criminal. V-am cerut, în acel moment, să interveniți pentru urgentarea acestui dosar, sigur, în spiritul legii, pentru a para, deci, campania din "România Mare". Vreau să vă spun că dosarul nu s-a încheiat și nu a fost trimis Camerei Deputaților decât atunci când, cu o săptămână înainte, Corneliu Vadim Tudor și-a amintit de acest dosar și v-a cerut insistent, într-o conferință de presă, să-l trimiteți Parlamentului. Aceasta nu puteți să negați.

Ce s-a întâmplat, timp de un an de zile, cu acest dosar? Deci, în primul rând, el a stat un an și ceva la Parchetul General, timp în care nu s-a făcut nimic, deși am făcut destule memorii la timpul respectiv. In acești trei ani de zile, au fost din nou readuși martorii la Parchetul General, o dată în mai 1994, în care martorii și-au susținut din nou afirmațiile că, la locul accidentului, a existat o stație facultativă, prin ceea ce au perceput ei ca și stație facultativă, adică, că autobuzul oprea sau nu oprea, fără să menționeze semnal de stație. După ce acestor martori li s-a trimis, nu știm de către cine, în mod sistematic, ziarul "România Mare", acasă, în care se insista mereu pe acest lucru, privind existența stației și a semnalului de stație, martorii sunt aduși din nou, în septembrie 1994, de către procurorul Ovidiu Năstase, și recunosc, după patru ani de zile, ceea ce biologic este cam inexplicabil, că acolo, înainte cu patru ani de zile, se găsea și semnal de stație. Mai mult, însuși polițistul care constată accidentul este adus o dată în 1994 și care introduce un element nou față de procesul-verbal inițial și spune și el, deși inițial nu a spus acest lucru, că ar fi existat stație facultativă. Este adus încă o dată de către același procuror, Ovidiu Năstase, în 1995, și-și amintește perfect și polițistul că a existat semnal de stație, deci după patru ani de zile, susținând în declarație, ca și un copil nevinovat, că era nou pe vremea aceea și că nu știa că trebuia trecută, într-o asemenea schiță, existența sau nu a semnalului de stație... și iată că probele la dosar se adună, exact pe ideea, care a existat la cineva în minte, că acest dosar trebuie agățat în acest element care este semnalul de stație și care, în discuția Codului rutier, acest element de reducere a vitezei, până la evitarea oricărui pericol, a părut foarte mult o chestie hilară și neprecisă și de aceea este și eliminat, în momentul de față, la discuția în comisie. Nu știu cum va evolua această discuție, pentru că întreg dosarul în această chestiune a fost agățat. Deci iată cum se colectează probe , se așteaptă cu dosarul până se colectează probe pentru a-l orienta pe o anumită direcție.

Să nu mai vorbim, domnule ministru, de parodia adeverințelor de la Societatea "Transmontana" și de la Drumuri. Am solicitat celor două societăți adeverințe în legătură cu stațiile, pe care mi le-au dat, dintre care una nu se regăsește la dosar, însă eu colegilor le-am distribuit-o, în care se atestă că în locul respectiv nu era stație. A trimis Parchetul General un procuror pentru verificare, care, în teritoriu, a făcut verificarea într-un mod la care am să revin, în care sunt chemați cei doi manageri și dau adeverințe la 180 de grade, cum că există stație. In acest fel terminat dosarul, în sfârșit, din câte am înțeles, în iunie 1995, se face Ordonanța, deci, de trimitere către Ministerul Justiției, cu cererea de ridicare a imunității parlamentare. Dar dosarul a rămas la dumneavoastră, din iunie, am înțeles, și nu ați cerut atunci, ci ați cerut în noiembrie, deci după ce a fost cerut insistent acest lucru, de către senatorul Vadim Tudor, vizavi de același caz de la Senat, de ridicarea imunității parlamentare în legătură cu calomnierea președintelui Ion Iliescu. Deci s-a urmărit - și vin la al doilea moment cănd s-a folosit, deci a doua persoană, la prima am să revin din nou - s-a revenit cu acest dosar, pentru a fi aruncat undeva și în altă parte, ca să nu zic în opoziție, un asemenea caz, pentru diluarea unui caz care eu zic că nu se compară cu cazul meu.

(Rumoare)

 
 

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Revin...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă.

Stimați colegi, vă rog să faceți liniște. Veți avea posibilitatea să interveniți, dacă veți dori.

Puteți continua, domnule deputat.

 
 

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Care a fost prima persoană, de fapt, care a vrut să folosească acest dosar? Este vorba de senatorul Stefan David, fostul comandant al securității județului Caraș-Severin, care, în 1995, după ce am devenit parlamentar, a manifestat o curiozitate deosebită față de acest dosar și dumneavoastră, domnilor colegi, v-am dat o declarație a expertului care a făcut expertiza în acest dosar, în care senatorul se interesa, în 1993, acesta așa declară, în legătură cu dosarul, amenințându-mă că mă termină. Si vreau să vă spun că față de foarte multă lume a făcut declarații publice că o să se ocupe de acest dosar. Eu așa îmi explic faptul că a ajuns de la Parchetul Reșița la ziarul "România Mare" acest dosar, pentru că acest om este un om care inspiră încă teamă în județ și nu era greu pentru dânsul, presupun, să facă rost de dosar, mai ales că funcționarii de la arhivă de la Parchet sunt aceiași ca și înainte de 1989. De ce a vrut să facă acest lucru? Si aici revin la un caz puțin mai delicat. In 1993, colegul deputat Vintilescu, a venit împreună cu echipa Televiziunii Italiene, la Oravița, unde a practicat medicina în anii ‘50, și a făcut un film despre senatorul Stefan David, despre activitatea sa de comandant al Securității în Oravița, în perioada respectivă.

Sigur că au fost multe declarații luate de la membrii PNTCD, foști deținuți politici, care, în timpul respectiv, au avut de a face cu acest personaj.

In urma acestei anchete a Televiziunii Italiene, s-a făcut un film de 20 de minute, unii dintre dumneavoastră l-ați și văzut, pentru cei ce nu l-ați văzut, vi-l pot pune la dispoziție, însă acest lucru a avut o conotație politică și declarațiile provin din rândurile acestui partid, și deși eu, familia mea, nu am avut de a face cu acest domn, sigur că dușmănia lui s-a îndreptat împotriva mea. Si de atunci, deci după ce s-a terminat acest film, de fapt, au început șicanele, a început dezgroparea acestui dosar, a început trimiterea la ziarul "România Mare".

Ideea a fost de a mi se face atmosferă, pentru că, v-am spus, un an și jumătate, nu s-a făcut nici un fel de anchetă la Parchetul General.

Al doilea personaj a fost Vadim Tudor pe care l-a folosit în momentul când i-a venit rândul la Senat. Deci știa de acest lucru și a vrut să arunce în rândurile opoziției un dosar similar, pentru a se dilua, probabil, acest fenomen de ridicarea imunității și pentru a nu mai înțelege electoratul nimic.

Expunându-vă și părțile din dosar - și nu vreau să mă întind mai mult - care mi s-au părut semnificative, eu vreau să-i spun domnului ministru că, cu acest dosar, nu știu dacă l-a citit în detaliu și dacă a urmărit ce am spus eu aici, dar cu acest mod de confecționare a dosarului, parcă ați întins justiția la nivelul anilor ‘50, când, dacă se dorea un dosar pentru cineva, cum vin dintre acestea, politice, i se ăcea un dosar, i se confecționa un dosar. Aceasta este senzația mea.

Eu închei Incă o dată spunându-vă că sunt nevinovat, deci mă consider nevinovat și probabil, între timp, depinde cum vom vota, adică se va judeca și acest Cod Rutier, în care apare, totuși, această anomalie, Deci vă las să votați după propria dumneavoastră conștiință. Cei care credeți că justiția și-a făcut până acum datoria și etapa Parchetul General reprezintă o parte a actului de justiție, să votați după propria conștiință și, dacă considerați că justiția își face, în Tara Românească, datoria, acest dosar să ajungă în instanță, iar eu vreau să vă spun că nu vreau să cer nici iertare Parlamentului și nici să mă ascund în spatele acestei imunități parlamentare. Eu, pur și simplu, mă consider nevinovat. In consecință, consider că trebuie să-mi mențin cele spuse la comisie, că dosarul a fost tendențios întocmit și scopurile pentru care a fost întocmit acest dosar sunt scopuri mai mult de natură politică.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Rog pe cei care doresc să participe la dezbateri... Doar o clipă, este înscris domnul Paul Alecu. (Se adresează domnului deputat Ioan Catarig). Apoi înțeleg că domnul Catarig. Vă rog să facem o listă cu cei care mai doresc să se înscrie? Domnul deputat Țurlea. Dacă mai este cineva care dorește să participe la discuții? Domnul deputat Dejeu, domnul deputat Bivolaru... Dacă mai este cineva? Domnul deputat Mândroviceanu.

Sunteți de acord să închidem lista?

(Da)

Bine. Deci atunci, cu rugămintea ca intervențiile să fie succinte, dau cuvântul domnului deputat Paul Alecu.

 
 

Domnul Alecu Paul Aurelian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri și stimați colegi,

Aș începe, în primul rând, exprimându-mi, oarecum, nedumerirea mea față de modul în care domnul președinte Stirbu a prezentat raportul comisiei, pentru că problema este atât de simplă, încât, dacă și domnia sa ar fi fost simplu în exprimare, ne-ar fi ajutat foarte mult. Ar fi trebuit probabil să spună că dosarul respectiv, sau în dosarul respectiv, la comisie, 5 deputați au votat pentru ridicarea imunității și 15 sau 16 împotrivă și concluzia ar fi fost clară, însă aceste lucruri sau acest lucru atât de simplu a fost prezentat atât de complicat, încât, probabil , cineva ar trebui să asculte de 5 ori, sau să citească de 3 ori, ca să ajungă la o concluzie.

Din cauza asta, probabil, eu o să respect , pentru că suntem obligați să respectăm noțiunile de autoritate și legea în țara românească, o să respect noțiunea de "jurist", însă de iubit nu o să-i prea iubesc pe cei care fac justiție în România, pentru că încă, zic eu, dacă în politică este normal să se greșească și în multe alte domenii, în justiție, cel care face actul de justiție nu are dreptul să greșească, pentru că o greșeală a justiției înseamnă o condamnare, o distrugere a cuiva, și, așa cum în urmă cu 5-6 ani am acceptat cu toți ideea că viața o dă Dumnezeu și noi nu putem decide ridicarea vieții , viața este un bun al tuturor și un jurist nu are dreptul să greșească ca să distrugă o viață... Bineînțeles.

Aș zice că la începutul începuturilor, când mă pregăteam și eu să dau examen de șofer, stând de vorbă cu un un ofițer de poliție care se ocupa de circulație, l-am întrebat: Domnule, dar dacă undeva, pe o șosea, îmi sare un copil în față, în dreapta este o prăpastie și în stânga sunt trei - patru mașini și care vin din partea ailaltă sau stau pe loc, eu ce fac ? Si mi-a spus simplu: Domnule Alecu..., cu tovarășul Alecu se vorbea pe atunci, pui frână cât poți și mergi înainte, că dacă mai încă două - trei persoane în mașină și te duci în prăpastie poți să omori doi - trei inși sau, dacă intri în partea cealaltă, încă într-o mașină - două - trei, faci o catastrofă și să fii convins dumneata, tovarășe Alecu, pe vremea tovarășilor, că justiția își va spune cuvântul, cineva va cerceta și, dacă vei fi vinovat, vei fi judecat, dacă nu, nu. O treabă bună atunci.

Si acum, zic eu, să revenim la orele noastre, pentru că oaia neagră care se numește acum Cornel Sturza Popovici, nu este, într-adevăr, așa cum a spus, și nici eu nu sunt și foarte mulți de aici nu sunt personalități, ca să facem obiectul unei asemenea discuții, însă, prin conotația pe care o obținem sau o dăm astăzi, problema merită să fie discutată și eu încep prin a vă spune un lucru care vă va șoca pe foarte mulți, inclusiv din stânga și din dreapta sălii. Domnul Cornel Sturza Popovici este vinovat. Domnul Cornel Sturza Popovici și nu numai domnia sa, și eu și foarte mulți care sunteți aici în sală, în stânga și în dreapta, suntem cu toții vinovați, pentru că acceptăm această gândire pe care eu v-am transmis-o, începând de prin ‘70, că încă avem încredere în justiția sau în actul de justiție din România; pentru că acum, pentru mine, afirmația că este vinovat vă dați seama că a fost pusă între ghilimele, concluzia este clară; Cornel Sturza Popovici, deputatul respectiv în dosarul în cauză, nu este vinovat, pentru că are loc accidentul în ‘91, se face expertiză, se trag niște concluzii, un Parchet spune că nu este vinovat, lucrul se clasează. Dacă cineva ar fi reiterat problema respectivă atunci, după una - două - trei luni, din diferite alte motive, poate că s-ar fi putut pune la îndoială vinovăția deputatului Sturza, care atunci era cetățeanul simplu Sturza din Oravița, care nu era o personalitate și nu avea de ce să-l ajute cineva pe el să iasă nevinovat. Stau, însă, și mă întreb dacă între timp Sturza devenind ceea ce este, parlamentarul, având atitudinile pe care le-a avut față de oponenți politici, întâmplător Sturza fiind în altă parte a puterii sau majorității parlamentare, normal că a devenit un bun de exploatat, mai ales că bunul acesta de exploatat poate fi pus într-o cumpănă cu un alt bun de exploatat.

Eu mă întreb - întrebarea i-o adresez domnului ministru Chiuzbaian, care chiar dacă nu era ministru atunci, când s-a întâmplat fenomenul la care o să mă refer eu, ce a făcut ministrul de justiție, reprezentantul Ministerului Public, procurorul general al României, atunci când, în preajma sărbătorilor de iarnă din 1993, un senator a afirmat la unul din microfoanele celor două Camere ale Parlamentului României că la Timișoara va fi război civil, că eu am informații că acolo se pregătește o lovitură de stat ș.a.m.d. S-a autosesizat? Nu ! Si se autosesizează la situația atât de simplă și simplistă a unui accident de circulație care a stat doi sau trei ani de zile fără să se gândească cineva la el.

Aș mai spune eu un lucru: cum este posibil ca o expertiză făcută de un expert , care în activitatea lui a avut zeci și sute de expertize, unele din ele și cu trimitere la accidente grave, soldate cu morți, și expertiza respectivă a fost bine mersi luată în considerare și în situația Sturza Popovici ceea ce a spus expertul respectiv nu mai este valabil după un an - doi sau trei de zile? Si aș zice eu că importanța acestei discuții este, de fapt, o conotație politică a fenomenului. O conotație politică care ține, zic eu, de importanța pe care trebuie să o dăm justiției. Trebuie să facem tot ce putem ca instituțiile statului să ajungă la gradul de autoritate, în așa fel încât eu chiar dacă nu voi iubi juriștii, să fiu în stare să zic că iubesc justiția.

Si atunci, pentru acest lucru, considerând eu că într-adevăr repunerea dosarului a fost urmarea unor manevre politice ale unui personaj politic nedemn, poate, de a face politică în România, considerând că mult prea ușor Procuratura generală, ministrul de justiție al României au intrat în acest joc politic, și considerând că din acest punct de vedere eu nu-i pot cere domnului președinte Năstase, ca președinte al P.D.S.R., ca președinte al Camerei Deputaților, ca factor de decizie sau de influențare a deciziilor la nivelul uni Guvern, nu-i pot cere să facă ceea ce am de gând să vă cer dumneavoastră, îmi dau seama că cei din sală, mai mult sau mai puțin, nici dumneavoastră, cu mine sau fără mine, nu aveți puterea să dați curs cererii mele, dar fac apel la conștiința celor care sunt acum în vârful acestor instituții ale statului, Ministerul de Justiție, Procuratura, Ministerul de Interne. Reprezentantul Ministerului de Interne nu este aici, pentru că, referitor la Ministerul de Interne eu știu că în iunie am fost autorul unui autoaccident de circulație și când m-am dus după trei luni de zile să-mi iau carnetul de conducere, deoarece nu am fost vinovat cu absolut nimic, n-am putut să iau carnetul respectiv, pentru că a trebuit să duc o hârtie prin care să demonstrez că pagubele produse de accident, într-un fel sau altul le-am plătit, de parcă s-a autosesizat Poliția Română să recupereze pagubele aduse de mine unui autoturism al Camerei Deputaților. Am râs atunci, am fost dur puțin cu cel care a ridicat această pretenție și i-au luat carnetul pentru că aici a fost o intervenție a organului de poliție pe care nu avea dreptul să o facă.

Mai știu că într-o altă acțiune... sau un mic accident de circulație similar, cineva intră într-o șosea, intră într-o mașină, sparge un parbriz. Trei luni de zile s-a așteptat pentru punerea unei rezoluții, și când a ieșit rezoluția a ieșit că părțile s-au împăcat, și părțile n-au stat de vorbă niciodată. Si m-am dus și am spus: "Nu! Aici trebuie să se scrie că acesta nu este vinovat, că nu există elementul constitutiv al noțiunii de infracțiune!" și s-a refăcut decizia. Păi, așa lucrează procuratura română!

Si atunci, eu zic, pentru această problemă de conștiință rezolvarea o văd simplă: dumneavoastră, sunt convins că veți vota concret, nu cum vorbește domnul Stirbu, așa, mai mult împotriva ridicării imunității parlamentare a deputatului Sturza Popovici, pentru că problema este prea mică pentru Parlament. Dar dacă e mică pentru Parlament, este uriașă, însă, pentru conștiințele celor doi reprezentanți ai acestor două instituții.

Personal, vă spun, domnilor miniștri și domnule procuror general, în absență, că nu mai onorați funcțiile pe care le ocupați în urma unor asemenea manevre, cu asemenea conotații politice în acest an electoral și având în vedere câte enormități și aberații s-au făcut în România și la care ministerele pe care cu onoare le conduceți nu a luat nici o atitudine. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Ioan Catarig. Rugămintea mea este, dacă se poate, ca intervențiile să fie mai sintetice.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Catarig:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Am să încerc să mă încadrez în ceea ce a spus domnul președinte și, de fapt, îmi este ușor, pentru că vreau să prezint doar două date tehnice.

Am avut "Lăstun" și pot să vă spun cu certitudine că domnul coleg deputat Sturza nu avea cum să atingă 60 de Km în localitate cu două persoane în interiorul "Lăstunului". (Câteva aplauze din partea stângă a sălii)

In al doilea rând...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă, n-am înțeles, de ce, mergea cu bicicleta sau...?

 
 

Domnul Ioan Catarig:

Mă rog, dacă vreți, dați-mi voie să nu răspund, este un autotmobil românesc ale cărui caracteristici tehnice nu face posibil cu doi pasageri să atingi 60 de Km. Am răspuns?

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Pe deplin!

 
 

Domnul Ioan Catarig:

In al doilea rând, ... să mă ascultați puțin, pentru că vă poate ajuta să luați o decizie obiectivă. Anul trecut, în februarie, coboram cu Dacia 1310 Piatra Craiului, dinspre Oradea spre Cluj, în zona aceea am fost de puține ori cu automobilul și înainte de a intra în prima localitate a județului Cluj, pe o linie dreaptă a șoselei am prins o viteză mai măricică, probabil vreo 80 de Km, și m-am trezit că intru într-o curbă nesemnalizată- nici semnalizată, nici presemnalizată.

Intâmplarea a făcut să am o defecțiune la roata din față, să intru într-un parapet. Sigur că au fost niște deteriorări ale autovehiculului, dar nu despre acestea vreau să vă spun.

M-am dus la circa 8 Km, atât era distanța dintre locul respectiv și sat, să anunț poliția să vină să facă constatările, ca eu să nu am problemele legate de repararea automobilului și să evit eventualele aprecieri ulterioare că aș fi avut vreun accident.

Vă spun drept că, după vreo patru, cinci ore - era zi și era o ploaie din aceasta de februarie, vă dați și dumneavoastră seama în ce situație eram n-am putut să aduc poliția la fața locului. Bineînțeles, din capul locului n-am spus că sunt deputat. Am vrut să văd ce se întâmplă cu acest...N-am putut să aduc poliția să facă constatări.

M-am dus la Cluj, la 80 de Km și era vineri după-amiază, am găsit doar ofițerul de serviciu, de asemenea, nu i-am spus că sunt deputat, i-am spus numai ce probleme am și mi s-a promis că se vor rezolva.

A doua zi m-am dus să tractez Dacia pentru a o duce la un atelier de reparații în Cluj și în condițiile în care poți să duci o Dacie remorcată, vă dați seama ce viteză mare puteam să prindem, că la intrare în Cluj o patrulă a poliției ne-a oprit și ne-a dat o amendă doar pentru faptul că nu aveam centură de siguranță.

Si acum vreau să vă spun rezultatul: după toate cele întâmplate, m-am adresat Ministerului de Interne, să-mi precizeze punctul de vedere asupra celor întâmplate și alte detalii față de cele ce v-am spus. Răspunsul a fost stupefiant pentru mine: că organele de poliție și-au făcut datoria și că eu sunt vinovat de accidentul respectiv. Vă mulțumesc pentru atenție, dar nu închei înainte de a spune cu hotărâre, eu nu voi vota pentru ridicarea imunității parlamentare, pornind de la aceste date tehnice reale pe care le trăim noi în România. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, aș vrea să vă reamintesc faptul că discutăm despre eventuala ridicare a imunitătii parlamentare pentru domnul deputat Popovici, nici despre ridicarea imunitătii parlamentare a șefului poliției, nici despre nemulțumirile în calitate de conducători auto, din partea colegilor. (Nemulțumire în sală)

Stimați colegi, vă rog să nu reacționați. Eu insist să desfășurăm această discuție într-un mod strâns, la obiect, și apoi să votăm.

Deci, eu cred că fiecare dintre noi are un punct de vedere în această chestiune și cei mai mulți sunt lămuriți în legătură cu această problemă, dar nu cred că este util să intrăm în diverse probleme colaterale, care nu vor folosi la examinarea cauzei.

Îi dau cuvântul domnului deputat Turlea, se pregătește domnul deputat Dejeu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Petre Turlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să remarc un lucru la început, pe marginea celor spuse de colegul dinaintea mea.

Pe noi, cel puțin aceasta este senzația mea, nu ne interesează ce viteză avea mașina, important este efectul: a fost o crimă sau nu? A fost! (Discuții în sală)

Vă rog să fiți politicoși!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, dumneavoastră ați folosit termenul "crimă", care presupune intenție, de obicei, or, aici, oricum, nu s-a pus problema intenției, ci, eventual, a unei culpe. Deci, vă rog!

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Cei care vor stabili sunt cei de la justiție, bineînțeles.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu, problema aceasta nu s-a pus nici o clipă, a unui omor cu intenție.

Vă rog să continuați.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

De când s-a luat în discuție această problemă,- se vede foarte clar și din presă - totul a fost transfomat într-o acțiune politică.

Ați văzut, în raportul comisiei au fost 5 deputați pentru ridicarea imunității și 11 contra. Am văzut lista participanților la această dezbatere și am contatat un lucru surprinzător. Stiți că sunt două astfel de cereri de ridicare a imunității parlamentare: una la Senat, în cazul lui Corneliu Vadim Tudor, pentru calomnie, și una la noi, la Camera Deputaților, în cazul acesta presupus... nu prea mă pricep la formulele acestea juridice, presupus de crimă, presupus! (Discuții în sală)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să continuați, domnule deputat.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Vroiam să vă spun că am constatat cu surprindere că pe mulți dintre cei care s-au pronunțat împotriva ridicării imunitătii parlamentare a colegului nostru, domnul deputat Sturza, i-am văzut în ultima perioadă la televiziune și în presă, foarte vehemenți, pronunțându-se pentru ridicarea imunitătii senatorului Corneliu Vadim Tudor, acuzat de calomnie.

Mă întreb, ca muritor de rând, nu sunt jurist, mă întreb ce este mai grav, o calomnie prin presă sau moartea unui copil, moartea unui cetățean al acestei țări.

Este surprinzătoare, pentru mine cel puțin, atitudinea acestor colegi.

Există această tendință, dar nu este doar în parlamentul nostru, e mai pronunțat, am impresia la noi, pentru că suntem mai la începuturile democrației, există această tendință de a transforma parlamentul și pe parlamentari într-o castă privilegiată, deși Constituția noastră spune foarte clar că toți cetățenii țarii sunt egali în fața legii și justiția este singura care poate să spună dacă un om este vinovat sau nu pentru faptele pe care le-a săvârșit.

Dacă nici pentru moartea unui om nu se acceptă judecarea unui parlamentar, atunci mă întreb pentru ce fapt se mai poate accepta acest lucru? Neacceptarea, eventuala neacceptare a acestei cereri venită din partea Ministerului justiției eu o consider ca pe un act împotriva imaginii însăși a parlamentului nostru și împotriva democrației din țara aceasta.

De aceea, o să mă pronunț și o să vă rog și pe dumneavoastră să vă pronunțati pentru ridicare imunității parlamentare.

Profit de această situație, domnule președinte, să-mi exprim și o nedumerire. Remarc faptul că în ultimii ani, din 1989 încoace, justiția română își face tot mai încet datoria. Există cazuri de același fel, accidente rutiere care se judecă în termen de 5, 6 ani. Vă dau numai un caz: cel al cunoscutului și bogatului rom Onoriu, care a asasinat pe trecerea de pietoni în București, acum trei ani, trei oameni. Acei trei oameni sunt sub pământ, iar cel care a făcut accidentul respectiv este și astăzi în libertate.

Intreb, domnule ministru al justiției, ce se întâmplă cu justiția română? (Discuții în sală)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, ați venit mai târziu în sală și vreau să vă amintesc faptul că această întrebare a mai fost pusă înainte.

Deci, v-aș ruga, dacă se poate, să veniți de la prima oră, în felul acesta vom evita repetarea întrebărilor.

Domnul deputat Dejeu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Conștient de faptul că dezbatem și trebuie să dezbatem cu obiectivitate și cu circumscripție precisă un anume punct al ordinii noastre de zi, vă cer permisiunea de a da un mic răspuns distinsului nostru coleg Turlea, care prin cuvântul domniei sale, după părerea mea, preocupat de ideea imaginii parlamentului, a adus un cuvânt de împietate și de subinare a imaginii parlamentului în fața opiniei publice.

Dacă un parlamentar, în 1996, este în măsură să vină la tribună și să spună că nu interesează vinovăția, ci intereseză numai fapta, că așa s-a spus, n-are importanță viteza, este că a murit un om și să se facă o astfel de argumentare în numele ideii de parlamentar, aceasta înseamnă coborârea Parlamentului la un nivel de joasă speță în considerarea socială și morală. (Aplauze) Este inadmisibil!

Mi-am făcut datoria, în calitate de jurist, să spun și să o spun că în Evul Mediu, exista, așa, concepția judecății obiective. Se judeca și se condamna un copac pentru că dacă s-a răsturnat a produs o pagubă cuiva, copacul. Se condamnau animale: șoareci și alte rozătoare, pentru că produceau pagube nu știu cui. Sunt posibile anumite reminiscențe și acum-justiție obiectivă, făra noțiunea de vinovăție. Acest lucru vrea cumva să se readucă în discuție în Parlamentul României, în 1996, atunci când nediscutându-se despre viteza de circulație, care este un element fundamental în constituiea elementului de vinovăție sau nu într-un accident de circulație, ca în speță, să-l dăm la o parte și să discutăm numai despre faptul că a murit un om?

Am vrut să reabilitez, prin urmare, această imagine falsă adusă Parlamentului României pentru că, prin cuvintele pe care le voi spune, cu obiect direct la speță, vreau să arăt că Parlamentul României este în măsură să discute și să dezbată o problemă la înalt nivel științific și juridic.

Stimați colegi, dumneavoastră, în acest vot și în acest stadiu, nu sunteți străini și nu puteți fi străini de a vă pronunța asupra ideii de oportunitate a judecătii acestei cauze, iar oportunitatea este subsumată ideii de impact al vinovăției juridice.

Pentru a fi foarte concret și a nu vă răpi timpul, voi face o afirmație cu adresă la domnul ministru al justiției. Voi spune că probele - fiindcă aceasta este problema esențială pe care o discutăm - probele într-un proces au și diverse stadii de administrare și diverse stadii de apreciere și că judecarea autenticității și puterii de convingere a unei probe se face în funcție de elementele absolut concrete ale speței, și vă voi arăta ce probă concretă și ce evoluție a ei, singura, după părerea mea, determinantă în dezlegarea acestei pricini, există aici.

Aici există o schiță a accidentului, făcută la fața locului, făcută de către un ofițer sau subofițer al poliției, descris de procedura penală ca organ de cercetare.

Trebuie să vă spun că acești oameni, în timpul intruirii lor profesionale sunt abilitați, sunt instruiți, sunt educați, sunt școliți, dacă vreți, inclusiv asupra modului în care se trasează aceste schițe. Nu se duc ca orice om neavizat să pună mâna pe hârtie să facă o schiță.

Ei, bine, subofițerul nostru a făcut o schiță la fața locului, în care nu există nici un fel de indicație din care să rezulte că locul unde s-a produs accidentul ar fi în preajma unei stații de oprire-mașini.

S-a zis, dacă țin bine minte și dacă am reținut bine din dosarul citit, ca pentru ofițer ar fi fost o chestiune lipsită de importanță.

Nu este adevărat, stimați colegi!

Pentru ofițer era și trebuia să fie de cea mai mare importanță împrejurarea dacă în acel loc era sau nu era o stație de oprire, fiindcă, până la urmă, aceasta este cheia problemei: era sau nu era stație?

Si atunci, dacă ofițerul nu a menționat această stație de oprire în schiță, se pune o întrebare: oare nu a făcut-o la influențele cuiva? Oare a fost cinstit sau nu a fost cinstit? Domnul Sturza nu avea calitatea de deputat atunci și era cu picioarele rupte și cu coloana ruptă, dacă nu mă înșel, in urma accidentului, aproape în stare de inconștiență dus la spital, ofițerul a lucrat, prin urmare, sub imperiul libertății și conștiinței sale de a adresa un act de cercetare penală.

Problema aceasta este cea mai importantă în tot acest dosar, fiindcă schița ofițerului sau subofițerului a și stat la baza infirmării dosarului de cercetae penală.

Dar, după trei ani de zile, am înțeles, sau după un an și jumătate, probele se răstălmăcesc și se refac.

Si aici, stimate domnule ministru, este o problemă într-adevăr de deontologie profesională a noastră, să vedem în ce condiții și sub ce auspicii se pot reface probele. Fiindcă, dacă, de exemplu, ofițerul sau subofițerul de poliție, în 1991 a făcut un act sub semnătură proprie și l-a dat organului de cercetare penală care a dat o rezoluție pe baza lui, iar ofițerul, după trei sau patru ani revine, înseamnă că există un moment în activitatea acestui ofițer, de nesinceritate ori primul, ori al doilea. Si nu poate fi lăsat fără consecințe. Trebuie luate măsuri împotriva unor astfel de organe de instrumentare a probelor în dosarele penale, că nici martorii, nici experții și nici organele de cercetare nu pot fi lăsate la voia întâmplării pentru soarta actului de justiție.

Si atunci, prima problemă estea aceasta: când a fost ofițerul sincer și cinstit? Atunci când fără nici un fel de intervenții din afară, fără nici un fel de conotație politico juridică, dacă vreți, a făcut o schiță în care nu a menționat existența stației de oprire, sau după 4 ani, când chemat din nou de către trupă, presă și așa mai departe, reface schița sau declarația sa și spune: "a fost stație".

Eu aici vorbesc nu în calitate de om care vrea să vă convingă neapărat pe dumneavoastră asupra modului cum să se judece, ci vorbesc asupra corectitudinii acestui act procedural în cauză.

Pe urmă, mai există încă o problemă care pune în cauză tot responsabilitatea organelor de cercetare, stimate domnule ministru, și dacă avem reprezentant al Parchetului General... ar fi fost bine să fi fost prezent, pentru că, dacă s-a dat o soluție de neîncepere a urmăririi penale, dumneavoastră, stimați colegi, trebuie să știți că procedura penală prevede modul în care soluțiile sunt urmărite și supervizate de organele de control ierarhic, pe cale ierarhică, adică pe linia Parchetului General, până la Parchetul General în București. Aceste organe au obligația să supervizeze și să verifice legalitatea și temeinicia unei soluții-în speță de neurmărit,de neîncepere a urmăririi.

De ce a trebuit să treacă 3 sau 4 ani de zile pentru ca organele de cercetare penală cu atribuții de control într-un parchet general să constate și să pună problema că această soluție este necorespunzătoare? Aceasta ar însemna, vorbind mai pe șleau, ori incompetența organelor de supraveghere, ori indolența lor. Pentru că nu se poate concepe la nivelul unei justiții care acționează în mod curent și cinstit, ca o soluție eronată, poate fi vădit eronată, greșită, dată într-un proces ca acesta care s-a soldat cu moartea unei tinere, să se perpetueze 2, 3 ani de zile. Ce fel de organe de control judiciar sunt acestea care lasă trei sau patru ani de zile nelămurită o problemă asupra căreia ar exista îndoială.

Dar, se pare că nu este vorba aici despre neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau despre indolență sau nepricepere, ci este vorba, într-adevăr, despre o intervenței colaterală, o presiune, hai să zicem, publică, asupra acelor organe, pentru a relua o astfel de cercetare. Or, să-mi fie iertată afirmația, precizarea pe care o fac, toate aceste aspecte se așează într-un cadru de nenormalitate, de nefiresc și ele spun într-adevăr ceva, în legătură cu soarta acestui dosar. Aceleași probleme se pun și pentru martori și pentru instituții. Domnul Cornel Sturza Popovici a spus un lucru și nu trebuie să implicăm în afecerile judiciare instituțiile statului nostru, indiferent că este vorba de instituții centrale sau de ordine publică sau de instituții private.

Iată, în cazul acesta, cum este posibil ca o instituție, ca o întreprindere care răspunde de drumuri și poduri, dacă nu mă înșel, să dea doua adrese care se bat cap în cap, sub ștampilă și semnătură a organelor de conducere? Ce fel de seriozitate a actitivății cadrelor noastre în societatea românească este aceasta? Cum se mai permite așa ceva! Inseamnă că această instituție a mințit, pur și simplu, fie prima dată, fie a doua oară. Nu se poate!

Si, în sfârșit, doresc să învederez stimaților colegi că impactul probatoriu al cercetării penale, al probelor culese, cunoaște în timp o evoluție în interpretaea lor, care nu trebuie în nici un caz să scape din vedere.

Primele impresii, primul contact cu necesitatea de a deconspira, de a spune, de a afla adevărul, este cu atât mai puternic cu cât este mai apropiat de evenimentul la care se referă. Or, dacă tot acest dosar a făcut obiect de cerecetae într-o lună, două sau trei de la producerea accidentului și s-a soldat cu un rezultat, interpretarea acestui rezultat, prin comparație cu rezultatul opus, dar obținut după patru ani de zile, trebuie să fie obiect de gândire și de judecată, pentru cei ce se apleacă și acum asupra cazului și obiect de gânire și de judecată și asupra dumneavoastră. Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bivolaru, și apoi, în încheiere, domnul deputat Mândroviceanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Majoritatea colegilor din sală care sunt și posesori de permis auto sunt și prezumtivi candidați la ridicarea imunității. Acesta este un lucru care mi se pare astăzi foarte clar.

Stimați colegi, se riscă, văd, politizarea acestui caz.

Pentru ca să nu cădem pe această pantă și nici nu ar trebui ca Parlamentul să cadă într-o astfel de situație este foarte clar că în instrumentarea acestui caz trebuiau să se ia măsuri de excepție, aș putea să spun, deși domnul ministru a finalizat în concluziile dumnealui că nimeni nu este mai presus de lege, deci și aceste măsuri de excepție poate că nu ar fi fost nevoie să fie luate.

Cercetarea penală care se regăsește în dosar prin actele doveditoare, mai mult sau mai puțin concludente, demonstrează și ne lasă un gust de îndoială în ceea ce privește acest lucru.

De asemenea, poziția Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care a răsfoit în amănunțime dosarul, după cum ne demonstrează domnul președinte al comisiei, demonstrează, în continuare, că cercetarea în cazul respectiv nu a fost realizată cu o foarte mare atenție și cu o foarte mare doză de obiectivism, pentru ca să nu fie pusă în fața Parlamentului, în fața Camera Deputaților , această soluție dubioasă, aș spune, în ceea ce privește legalitatea instrumentării sau ilegalitatea sau legalitatea intenției de a se ridica imunitatea parlamentară.

Eu nu pot să-mi reprim această nedumerire. Se dorește ridicarea imunității pentru a se putea realiza o mai temeinică cercetare în acest dosar. Și aici am să-l rog pe domnul ministru, în cuvântul ulterior al dumnealui să ne argumenteze dacă o corectă cercetare penală într-un astfel de dosar este condiționată strict de nevoia de ridicare a imunității respective.

Cuiul lui Pepelea, pentru că există un cui al lui Pepelea în acest caz - și aici am să mă adresez dumneavoastră în calitate de expert auto, este existența sau inexistența acelei stații și este vorba de existența semnalizată. Nu are importanță dacă este stație stabilită permanent sau facultativă. Deci, dacă această stație a fost semnalizată sau nesemnalizată. Din acest punct de vedere, dacă stația a existat semnalizată, problema are o soluție destul de clară. Dacă stația nu a existat, soluția duce în altă parte, aproape către absolvirea cazului , deci a clasării cazului.

In concluzie, îl întreb pe domnul ministru al justiției: trebuie să ridicăm imunitatea parlamentară pentru a stabili dacă a existat sau nu a existat stația semnalizată? (Aplauze răzlețe)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul deputat Mândroviceanu.

 
 

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Nu intenționam să iau atitudine pe marginea discuției pe care noi o purtăm astăzi aici, până când nu am auzit cele spuse de colegul nostru, domnul deputat Corneliu Sturza Popovici, din care eu am tras niște concluzii deosebit de grave. Mie mi se pare că asistăm în prezent la o situație gravă, dar nu situația domnului Corneliu Sturza Popovici, ci la o situație gravă a justiției române, a puterii judecătorești din țara noastră și a statului de drept.

In câteva cuvinte să mă explic despre ce este vorba. Deci, cetățeanul Sturza Popovici comite, din imprudență, un accident pentru care este anchetat, pentru care este cercetat și la sfârșitul cercetării respective se trage o concluzie clară că nu are nici un sens urmărirea sa pe linie penală. Așa cum a spus distinsul nostru coleg, domnul Dejeu, termenul acesta scurs, de 3 ani și jumătate sau 4 ani, deci un termen extraordinar de mare pentru găndirea Procuraturii, este de la început de natură să ne creeze niște suspiciuni. Toată lumea este conștientă că puterea judecătorească trebuie să fie o putere serioasă și, eu știu, pe picioarele sale în statul de drept; și, cu toate acestea, puterea judecătorească face de foarte multe ori deservicii tocmai acestui lucru.

Deci, Procuratura Generală, Parchetul General, se autosesizează pentru cazul unui omor din imprudență. De ce, oare, Procuratura Generală nu se autosesizează sau nu se hotărăște să dea drumul dosarelor din decembrie, care conțin o sumedenie de alte omoruri, dar nu din imprudență, ci poate chiar din intenție?

Mai departe. Foarte multă lume este tentată să creadă că cineva sau o instituție s-a hotărât să-l pedepsească pe domnul Corneliu Sturza Popovici, să-l distrugă, sau știu eu cum să mai spun...! Mie mi se pare că această acțiune nu se îndreaptă împotriva colegului nostru, ci chiar împotriva puterii judecătorești. La ora actuală mie mi se pare că se lucrează cu zel la distrugerea încrederii cetățeanului în justiție. Vă rog să vă gândiți profund la acest aspect, la situații de genul acesta, de răzgândiri peste ani și ani; nimeni nu ne poate garanta că după ridicarea imunității parlamentare, după încheierea, eu știu, a altor cercetări, peste un număr de ani, nu se va găsi cineva care să scoată iar un dosar sau același dosar, din aceleași considerente.

Mi se pare, deci, că justiția romănă își face un deserviciu mare, mi se pare că Parchetul General are o atitudine de expectativă și de încremenire într-o anume stare de fapt și eu vă invit, într-un mod foarte serios, să ne gândim împreună dacă nu cumva s-ar pune problema înlocuirii unei instituții care nu vrea să-și facă datoria, cu o altă instituție echivalentă.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze răzlețe)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Propunerea dumneavoastră o să ne complice viața în următoarele luni, dacă o luăm în serios. (Rumoare în sală) Sugerați SRI-ul sau Ministerul de Interne? (Rumoare, comentarii în sală) Da, probabil ....

Dau cuvântul domnului ministru Chiuzbaian,în încheierea dezbaterilor.

 
 

Domnul Gavril Iosif Chiuzbaian:

Va mulțumesc, domnule președinte. N-o să vă rețin prea mult.

Intâi de toate, vreau să observ că, din păcate, și aici, uneori, nu numai la domnul Vadim Tudor, este prezentă procedura recriminării. Si mă refer întâi de toate, la distinsul coleg, domnul Alecu. O spun cu prietenie ..., o spun cu prietenie și cu simpatie domnului Alecu, însă realitatea este și încă o dată vreau să fac sublinierea că din partea Ministerului de Justiție nu a avut nici un fel de conotație politică demersul pe care l-am făcut, pentru că, potrivit legii, așa cum precizam de la început, nu-mi pot permite să opresc cursul unei anchete legal declanșate. Așa cum am precizat, legea îmi interzice. Dacă ministrul justiției poate să ceară Parchetului declanșarea unei anchete, nu poate niciodată opri, bloca o anchetă deja legal declanșată.

In ce privește faptul că s-a vorbit aici că dumneavoastră trebuie să vă pronunțați asupra vinovăției domnului deputat, nu este adevărat: numai instanța este cea care se poate pronunța printr-o hotărâre definitivă asupra unei vinovății și, până atunci, așa cum precizam mai înainte, potrivit Constituției, funcționează prezumția de nevinovăție. Deci, domnul deputat, chiar în condițile în care se ridică imunitatea sa parlamentară, este considerat nevinovat până în momentul în care se pronunță o hotărăre judecătorească.

Si acum, pentru că m-am referit la recriminare, permiteți-mi și mie să vă fac un reproș, pentru că, la un moment dat, domnul deputat Țurlea, pe bună dreptate, spunea că se tergiversează soluționarea inclusiv a unor dosare penale. Dar să nu uităm că tot aici, în această sală - și-mi pare rău că trebuie să vă reamintesc cu titlu de reproș acest lucru - ați respins, în două rânduri, proiectul de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, instrumente indispensabile pentru instanțele de judecată, pentru organele judiciare ca să-și facă datoria față de societate ... (rumoare în sală), Mai ales, mai ales că prin Codul de procedură penală, care urma să fie modificat, se urmărea în primul rând o accentuare a celerității procesului penal. Deci, iertați-mă că folosesc și eu procedura recriminării.

Trecănd la obiect, deci la problema pe care a invocat-o întâi de toate domnul deputat Sturza Popovici, într-adevăr, am avut o discuție cu domnia sa, a fost la mine și, ca urmare, am cerut Direcției de relații cu Ministerul Public să intervină pentru urgentarea procedurii care se desfășura la Parchetul General. Ulterior, a parvenit dosarul la noi și atunci am solicitat niște date suplimentare. A fost și motivul pentru care de la 21 august, când a fost înregistrată la una dintre direcții cererea respectivă de la Parchet , am mai întârziat puțin pentru a verifica anumite date. Și printre aceste date era vorba și de trimiterea unor depoziții de martori - și vă și menționez numele lor, pentru că domnia sa și-a făcut o apărare în legătură cu acel indicator de stație -, și anume martorii: Mocioacă Valeriu, Negru Virgilica, Badea Mioara, fiind ascultați de către un procuror din cadrul Parchetului General, au declarat că la data producerii accidentului autobuzul era oprit regulamentar în stația anume amenajată și care era prevăzută cu indicator.

De asemenea, ceea ce este foarte important, - iertați-mă că trebuie să răspund unor intervenții pe care domniile voastre le-ați făcut aici - un martor foarte important; este vorba de un subofițer de poliție, chiar dacă uneori nu credem în această instituție - și acest lucru este explicabil, cel puțin în ce-l privește pe domnul Alecu, vizavi de un coleg din Călărași. Iertați ... Nu ..., acum am făcut o glumă.... Nu..., să nu o luați în nume de rău. Este vorba de martorul Nichifor Cornel Marian, subofițer de poliție, care a făcut precizarea că la data cănd a efectuat cercetarea locului faptei - deci el a făcut cercetarea locului faptei -, autobuzul era oprit regulamentar în stația care era prevăzută cu indicator.

Deci, acestea sunt datele oferite de dosar. Dumneavoastră aveați la dispoziție integral dosarul în cauză; era pus la dispoziția Comisiei juridice și de imunități, deci aveați posibilitatea să verificați. (Rumoare în sală) Vă rugăm, nu purtăm dialog! O să aveți posibilitatea să interveniți !

Încă o dată repet ideea - și am adus și argumente în acest sens - că existau niște indicii că, prin fapta care a fost săvărșită, sunt incidente textele Codului penal. Aceste lucruri trebuie însă judecate, cum de altfel foarte bine s-a pronunțat chiar domnul Popovici la începutul intervenției sale în această sală, și anume că organele de justiție trebuie să-și spună părerea și pot investiga ca lumea lucrurile. Și într-adevăr, în fața unei instanțe de judecată s-ar putea administra probe suplimentare, inclusiv o expertiză tehnică care să se verifice. Pentru că acest lucru, vă asigur, ar fi și în beneficiul domnului deputat, pentru a se înlătura orice ..., a se risipi orice urme de îndoială în legătură cu vinovăția domniei sale. Să știți că din partea noastră nu a fost nici un fel de rea-intenție și eu, ca ministru de justiție, încă o dată repet, nu pot bloca cursul normal al unei anchete penale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

Procedură .....

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Sturza Popovici, în încheiere. Aveți cuvăntul.

 
 

Domnul Cornel Popovici Sturza:

Domnule ministru, eu, totuși, vreau să vă reamintesc că tergiversarea dosarului din iunie 1995 pănă în noiembrie 1995 s-a făcut după ce a fost făcut raportul procurorului Parchetului General privind trimiterea la Camera Deputaților pentru ridicarea imunității. Deci nu pentru asta ați întârziat dosarul. Existau deja declarațiile, ultimele declarații ale martorilor pomeniți de dumneavoastră la dosar, deci nu pentru aceste declarații ați întărziat dosarul, ca să lămurim acest lucru.

În al doilea rând, vreau să vă mai aduc încă o dată aminte că acești martori au dat trei rânduri de declarații: o dată la nivelul anului 1991, cănd au spus, ca o constatare, că autobuzul oprea sau nu oprea, că exista stație facultativă; au mai dat o declarație în 1994, chemați de Parchetul General. Deci ei au fost o dată chemați de Parchetul General și au spus același lucru în mai 1994: că exista o stație facultativă. Ca să mai fie chemați încă o dată, pe ideea cuiva de a introduce acest element de stație, după 4 ani să-și amintească că a existat stație și semnal de stație. Dar nu că ați cerut dumneavoastră treaba asta. Deja aceste declarații existau, pentru că în iunie s-a produs raportul Parchetului General. Amănarea s-a făcut pănă în noiembrie, pe motivele pe care eu le bănuiesc și s-a dat curs cererii exprese făcute înainte cu o săptămână de Vadim Tudor ca dosarul să ajungă la Camera Deputaților. Mă tem că ați fost supus unui șantaj, domnule ministru !

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, mulțumesc.

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

Un minut .....vă rog ....

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă rog să fiți de acord să nu mai interveniți ... (Rumoare, vociferări în sală) Vă rog să nu mai interveniți. Ați spus lucruri foarte interesante. Să rămănem cu gustul lor.

 
 

Domnul Paul Aurelian Alecu:

Dar spun lucruri la fel de interesante ...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, eu am impresia că discutăm pănă la urmă în politica în materie de sănătate a domnului ministru Mincu.Pentru că se pare că unii dintre martori au luat vitamine în acești ani și memoria lor s-a întărit de-a lungul anilor. Deci eu cred că lucrurile sunt destul de clare și cred că vom putea trece la vot. V-aș sugera, însă, să facem o pauză de 10 minute pentru strângerea rândurilor. Vă reamintesc faptul că este nevoie de un cvorum de 228 de deputați. Votul trebuie luat cu două treimi - eventual - din numărul deputaților, din numărul membrilor Camerei. Și, ca atare, rog liderii grupurilor să invite pe toți colegii peste 10 minute în sală pentru votul final.

DUPĂ PAUZĂ

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

O să începem votul în curănd. Vă rog să rețineți următorul lucru. Votul se va exprima în legătură cu cererea de ridicare a imunității pentru domnul deputat Cornel Sturza Popovici. Deci, bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru ridicarea imunității; bila albă în urna neagră și bila neagră în urna albă înseamnă vot contra și deci este un vot împotriva cererii de ridicare a imunității parlamentare. Vă reamintesc că cererea nu poate fi aprobată decât cu două treimi de voturi din numărul membrilor Camerei.

Ii rog pe chestorii și pe secretarii Camerei să vină să ne asiste la desfășurarea votului.

Il rog pe domnul secretar Ovidiu Petrescu să citească lista, în ordinea obișnuită. (Rumoare în sală)

 
Adoptarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 12-15 februarie 1996

Doar o clipă!

Stimați colegi, am o rugăminte, pentru că am impresia că unii vor pleca. Să-mi dați voie, poate într-un minut, să vă cer să vă exprimați votul în legătură cu programul de săptămâna viitoare și ordinea de zi.

Supun votului dumneavoastră programul. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Un vot împotrivă. Abțineri? Cu un vot împotrivă, programul a fost acceptat.

Ordinea de zi. O supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Impotrivă? Abțineri? Două abțineri. Cu două abțineri, ordinea de zi a fost adoptată. Vă mulțumesc.

Respingerea cererii ministrului justiției privind declanșarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare și încuviințarea posibilității trimiterii în judecată a domnului deputat Cornel Sturza-Popovici.

Il rog pe domnul deputat Ovidiu Petrescu să citească lista membrilor Camerei.

 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Județul ALBA

Berciu Ion

absent

Crișan Eugen

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Gavaliugov Corneliu Dorin

absent

Maier Ioan

prezent

Popa Mircea-Ioan

absent

Județul ARAD

Bold Ion

prezent

Hui Ion

prezent

Jurca Teodor

prezent

Putin Emil-Livius-Nicolae

prezent

Roman Emil

prezent

Tokay Gheorghe

absent

Țărnea Marta Nora

prezentă

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule Petrescu. Domnul deputat Dinu ar dori să voteze înainte. Are o problemă foarte importantă, Doar o clipă așteptați-l.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci la București, domnul deputat Dinu Ion, prezent.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Petrescu, vă rog să mai acceptați o solicitare.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

La Dolj, domnul Nicu Vintilă, prezent.

Județul ARGEȘ

Drăguț Dumitru

prezent

Duță Adrian

prezent

Jugravu Marin

prezent

Nistor Iulian

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Popovici Dan Ion Cristian

absent

Rizescu Sergiu-George

prezent

Stan Vasile

prezent

Ursu Doru-Viorel

absent

Zgondea Gheorghe

prezent

Județul BACĂU

Bălan Corneliu

prezent

Bibire Ovidiu Genaru

prezent

Brăneanu Dumitru

prezent

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agathon

absent

Moldoveanu Marcel

prezent

Nistor Vasile

prezent

Popa Aron Ioan

prezent

Postolache Mihăiță

prezent

Protopopescu Cornel

prezent

Roșca Nicolae

prezent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Feric Emeric

prezent

Floruța Crăciun

prezent

Moldovan Teodor

prezent

Rákóczi Ludovic

prezent

Serac Florian

prezent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

absent

Șuta Vasile

prezent

Țepelea Gabriel

prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Catarig Ion

prezent

Coc Dorel Alexandru

absent

Sîntu Ioan Teodor

prezent

Sonea Ioan

prezent

Szilágyi Zoltan

prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

absentă

Clocotici Toader

absent

Manolescu Tudor

absent

Ota Alexandru

absent

Pintilie Octav

absent

Simionovici Alexandru

absent

Teodorescu Mihai

prezent

Județul BRAȘOV

Bran Vasile

absent

Danciu Florea

prezent

Ghișe Ioan

prezent

Iuliano Valentin

prezent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Madaras Lázár

prezent

Pica Ioan Victor

absent

Pop Horia

absent

Stoica Emil

prezent

Tănasie Petru

absent

Județul BRĂILA

Băteanu Nicolae

prezent

Ionescu Smaranda

prezentă

Marcu Neculai Liviu

prezent

Negoiță Florin

prezent

Petre Petrică

prezent

Sassu Alexandru

prezent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Angelo Ion-Florian

absent

Mladin Liviu

prezent

Mohora Tudor

absent

Partal Petre

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Pîslaru Dumitru

prezent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Enache Dragoș

prezent

Mănescu Miron

prezent

Popescu Mircea

prezent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Vilău Ioan Adrian

prezent

Județul CĂLĂRAȘI

Alecu Aurelian Paul

prezent

Gurău Ion

prezent

Naidin Petre

absent

Nicolae-Văleanu Ivanciu

prezent

Voicu Vasile

prezent

Județul CLUJ

Ciurtin Costică

prezent

Crețu Mircea

absent

Gavra Ioan

absent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lițiu Petru

prezent

Matei Vasile

prezent

Mátis Eugen

prezent

Neményi József Nándor

prezent

Rațiu Ion

prezent

Roman Ionel

absent

Tănasă Ioan

absent

Județul CONSTANȚA

Ciumara Mircea

prezent

Dumitrescu Ioan

absent

Gemil Tasin

prezent

Hristu Ion

absent

Ionescu Vasile

absent

Joca Romulus Ioan

prezent

Liță Mihai

absent

Mangiurea Anton-Marin

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

absent

Moinescu Dumitru

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Radu Alexandru Dumitru

prezent

Rușid Feuzia

prezentă

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

prezent

Dragomir Aurel

prezent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Zsigmond László

prezent

Județul DÎMBOVIȚA

Boștinaru Victor

absent

Constantin Constantin

prezent

Diaconescu Sorin-Constantin

absent

Ghiță Constantin

prezent

Patriciu Dan Costache

absent

Popa Daniela

prezentă

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

absent

Vrabie Corneliu-Dan

absent

Județul DOLJ

Baniță Petre

prezent

Berceanu Radu Mircea

prezent

Brezniceanu Alexandru

absent

Dobrescu Doru Mihai

absent

Dragomir Constantin-Romeo

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Lungu Marin

prezent

Nicu Vintilă

prezent

Panait Mihail

prezent

Popescu Emil-Teodor

absent

Șomîcu Simion Silviu

absent

Județul GALAȚI

Arhire Constantin

absent

Călin Nestor

absent

Chirilă Trifu

prezent

Chivu Neculai

prezent

Danilescu Ion

prezent

Iamandi Ioan-Cătălin

prezent

Iorga Leonida Lari

absentă

Leonte Mircea

prezent

Lixăndroiu Viorel

prezent

La Satu-Mare, domnul Pop Ioan a votat.

Județul GIURGIU

Iușut Mihail

prezent

Pavel Viorel

prezent

La Galați, a venit domnul Călin Nestor - prezent.

Priceputu Laurențiu

prezent

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Rugămintea mea, domnule Petrescu, să nu mai acceptați să vină cineva peste rând. Să aștepte până la sfârșit, dacă nu au fost în sală când ați strigat.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sârbu Chiriaca

absentă

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să nu vă întoarceți. După câteva zeci de voturi, nu s-a reținut că se intră pe partea aceasta, se votează și se coboară pe partea cealaltă, ca să nu blocăm fluxul aici, la vot !

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Județul GORJ

Bălăeț Mitică

absent

Gheorghe Constantin

prezent

Golu Mihail

prezent

Gorun Gheorghe

prezent

Hoară Constantin Emil

absent

Mischie Alexandru Nicolae

prezent

Județul HARGHITA

András Imre

prezent

Antal István

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Borbély Emeric Dumitru

absent

Nagy Benedek

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

prezent

Bucur Mihail

prezent

Fekete Jolt Zoltan

prezent

Hortopan Ion

prezent

Ifrim Dumitru

absent

Șteolea Petru

prezent

Știrbu Aurel

absent

Timiș Ioan

absent

Județul IALOMIȚA

Cristea Gheorghe

prezent

Dumitrescu Ion

absent

Galin-Corini Vlad-Vladimir

prezent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Bondariu Ionel

absent

Calance Dumitru

absent

Dănilă Fănică

prezent

Ioan Petru

absent

Ionescu Ion

prezent

Lupu Vasile

prezent

Roman Gheorghe

prezent

Soroceanu Valentin

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Străchinaru Ioan

absent

Trepcea Dan Florin

prezent

Vitcu Dionisie

prezent

Județul MARAMUREȘ

Bertzi Theodora

prezent

Brânzei Gheorghe

prezent

Bud Nicolae

prezent

Dunca Tudor Gavril

prezent

Filip Niculae

prezent

Lupuțiu Teodor

prezent

Mazalik Iosif Alfréd

absent

Popa Gheorghe

prezent

Tcaciuc Ștefan

prezent

Județul MEHEDINȚI

Drăghiea Nicolae

prezent

Nică Mihail

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Penescu Victor

prezent

Tânjală Mihai

prezent

Județul MUREȘ

Borbély Ladislau

prezent

Bucur Coriolan

prezent

Burcă Petru

absent

Elek Barna

prezent

Iosif Ovidiu-Valeriu

prezent

Kerekes Károly

absent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

prezent

Németh Ioan

prezent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

prezent

Burlacu Viorel

prezent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Mardare Constantin

prezent

Rădulescu Cristian

absent

Seniuc Corneliu

prezent

Stancov George-Iulian

prezent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul OLT

Argeșanu Valentin

prezent

Bagdasar Simion

prezent

Chiostec Mircea

prezent

Cojocaru Anișoara

prezentă

Gâtan Ilie

prezent

Ilie Ștefan

absent

Popescu Costel-Eugen

prezent

Județul PRAHOVA

Alexandru Nicolae

prezent

Dobre Gheorghe

prezent

Dobrescu Ion

absent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Mureșan Ioan

prezent

Nica Ilie

prezent

Nicolau Anton

absent

Opriș Constantin Remus

prezent

Pitca Adrian Constantin

prezent

Ruse Corneliu Constantin

prezent

Silvaș Mircea-Anton

absent

Țurlea Petre

prezent

Județul SATU-MARE

Pécsi Ferenc

prezent

Pop Ioan

prezent

Pop Viorel

prezent

Sălăjean Gheorghe

absent

Toduț Gheorghe

absent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

absent

Jecan Aurel

prezent

Pop Vasile-Gheorghe-Victor

prezent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

prezent

Frunzescu Daniel

prezent

Luca Raymond

prezent

Radu Tudor

prezent

Teodoriu Bujor-Bogdan

absent

Tobă Francisc

prezent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

absent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan-Peter

absent

Bratu Emilian

prezent

Chiriac Mihai

absent

Constantinescu Toader

prezent

Costin Anatolie

absent

Ghilea Sabin

absent

Lazar Nicolai

prezent

Mândroviceanu Vasile

prezent

Monoranu Corneliu

prezent

Munteanu Viorel

prezent

Potolincă Vasile

absent

Județul TELEORMAN

Berechet Constantin

prezent

Calotă Floarea

prezentă

Cristea Vasile

prezent

Dumitriu Marian

prezent

Olteanu Mihail

prezent

Pantiș Sorin

prezent

Videanu Adriean

prezent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

prezent

Boroș Emil

prezent

Dabu Romulus

prezent

Dugulescu Petru

absent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Ivanciov Carol Matei

absent

Munteanu Vasile Dorin

prezent

Popovici Vasile

prezent

Rusu Horia Mircea

absent

Stănescu George

absent

Tabără Valeriu

absent

Vintilescu Teodor

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

prezent

Lazia Ion

absent

Nicola Ilie

absent

Suhov Petru

absent

Verbina Dan

absent

Județul VASLUI

Alexandrache Georgică

prezent

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

prezent

Costin Ioan

prezent

Dan Marțian

prezent

Ioniță Mihnea-Tudor

prezent

Marcu Grigore

prezent

Județul VÎLCEA

Baciu Severin

prezent

Câutiș Gheorghe

prezent

Diaconescu Daniel Mircea

absent

Istrate Rada

prezentă

Răban Grigore

prezent

Rotaru Constantin

prezent

Județul VRANCEA

Anastasiu Călin-Emil

prezent

Popescu Aurelian-Octavian

prezent

Severin Adrian

prezent

Tudorachi Spiridon

prezent

Udrea Florian

absent

Veber Laurențiu Felician Doru

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Athanasiu Alexandru

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Babiuc Victor

absent

Brahaș (Vițu Ionel) Cornel

prezent

Cazimir Ștefan

prezent

Cerveni Niculae

absent

Costache Daniel George

prezent

Cunescu Sergiu

prezent

Diaconescu Ion

absent

Dinu Ion

prezent

Dobrescu Răsvan

absent

Duțu Ion

prezent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Iliescu Agata Maria (Nicolau)

prezentă

Ionescu Constantin

prezent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

prezent

Marinescu Bogdan

absent

Marinescu Ioan

prezent

Mușetescu Ovidiu Tiberiu

prezent

Năstase Adrian

prezent

Pascu Horia-Radu

prezent

Pavlu Mircea

prezent

Părăluță Mihail

prezent

Porojan Mircea

prezent

Răducanu Gheorghe

absent

Roman Petre

absent

Sălcudeanu Petre

absent

Tănase Stelian

absent

Teculescu Constantin

prezent

Vosganian Varujan

absent

Weber Otto-Ernest

prezent

SECTORUL AGRICOL ILFOV

Comănescu Gheorghe

prezent

Fițion Gheorghe

prezent

Ivanovici Constantin

prezent

Păunescu Costel

prezent

Acum reluăm citirea listei.

Județul Alba:

Domnul Berciu Ion a venit? Nu.

Dărămuș Nicolae - absent.

Gavaliugov Cornel absent.

Popa Mircea Ioan - prezent.

Județul Arad:

Tokay Gheorghe - absent.

Județul Argeș:

Popovici Dan-Cristian - absent.

Ursu Doru Viorel - absent.

Județul Bacău:

Dan Matei Agathon - absent.

Județul Bihor:

Bot Octavian - absent.

Zoltan Szilágyi - absent.

Județul Bistrița:

Coc Dorel - absent.

Județul Botoșani:

A venit cineva în afară de domnul Teodorescu? Nu a venit.

Județul Brașov:

Bran Vasile - absent.

Pica nu, Popa Horia nu, Tănase Petru nu.

Județul Buzău:

Angelo Florian, Mohora Tudor, Partal Petre nu au venit.

Județul Călărași:

Naidin Petre nu a venit.

Județul Cluj:

Crețu Mircea, Roman Ionel, Tănase Ioan nu au venit.

Județul Constanța:

Dumitrescu Ioan, Hristu Ion, Ionescu Vasile, Liță Mihai, Marinescu Sorin, Niculescu Duvăz nu au venit.

Județul Dămbovița:

Diaconescu Sorin, Boștinaru Victor, Patriciu Dan Costache nu au venit. Rădulescu Zoner a venit - prezent.

Vrabie Corneliu Dan nu a venit.

Județul Dolj:

Brezniceanu Alexandru, Dobrescu Doru, Popescu Emil Teodor - absebți. Somâcu Silviu - prezent

Județul Galați:

Arhire Constantin nu a venit.

Iorga Leonida Lari nu a venit.

Județul Giurgiu:

Sârbu Chiriaca nu a venit.

Județul Gorj:

.Bălăeț Mitică nu a venit.

Hoară Constantin nu a venit.

Județul Harghita:

Borbely Emerich Dumitru nu avenit.

Județul Hunedoara:

Ifrim Dumitru, Știrbu Aurel, - prezenți.

 
 

Domnul Adrian Năstase :

Votarea s-a încheiat. Rog membrii Biroului permanent să meargă la bibliotecă, unde se va face numărarea voturilor. Ne revedem după aceea în sală pentru a anunța rezultatul.

 
 

- Pauză -

 
 

Domnul Adrian Năstase :

Rog pe domnul deputat Ovidiu Petrescu să citească rezultatul votului.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu :

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați asupra cererii ministrului justiției privind declanșarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare și încuviințarea posibilității trimiterii în judecată penală a domnului deputat Cornel Sturza Popovici.

Biroul permanent al Camerei Deputaților a procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați, prin vot secret cu bile, asupra cererii ministrului justiției, privind declanșarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare și încuviințarea posibilității trimiterii în judecată penală a domnului deputat Cornel Struza Popovici și a constatat următoarele :

Numărul total al deputaților - 341.

Numărul total de voturi exprimate - 245.

Numărul de voturi anulate - 0.

Numărul de voturi valabil exprimate - 245.

Din care:

  • voturi pentru aprobarea cererii - 66.
  • voturi contra cererii - 179.

In conformitate cu prevederile articolului 170, alineatul ultim din Regulamentul Camerei Deputaților, hotărârea de aprobare a cererii privind declanșarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare și încuviințarea posibilității trimiterii în judecată penală a unui deputat se adoptă cu majoritatea de 2/3 din numărul deputaților .

In consecință, pentru aprobarea cererii este necesar votul pentru a cel puțin 227 deputați.

Având în vedere că din totalul de 341 de deputați, 66 au votat pentru aprobarea cererii și 179 au votat împotrivă, Camera Deputaților constată că nu a fost întrunită majoritatea cerută de articolul 170 alineatul ultim din regulament și, ca urmare, cererea ministrului justiției nu a fost aprobată.

 
 

Domnul Adrian Năstase :

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, ședința noastră s-a încheiat . Ne revedem luni după amiază.

Ședința s-a încheiat la ora 12,30.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 4:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro