Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.47/15-04-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-09-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 29-03-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2022

10. Dezbaterea Proiectului de Lege privind reglementarea activității prestatorului casnic (PL-x 130/2022) (rămas pentru votul final).
 
consultă fișa PL nr. 130/2022

 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

  ................................................

25. Proiectul de Lege privind reglementarea activității prestatorului casnic; PL-x 130/2022; procedură de urgență.

Guvernul României?

Vă rog.

Domnul Cătălin Boboc (secretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul susține adoptarea raportului comun, cu amendamente, al comisiilor juridică și pentru muncă din Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Comisia juridică sau Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului.

Nu avem pe nimeni?

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mă scuzați, domnule președinte!

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activităților casnice ocazionale, de către o persoană fizică având calitatea de prestator casnic, în folosul unei alte persoane fizice care are calitatea de beneficiar.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 14 martie 2022.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisiile propun plenului adoptarea proiectului cu amendamente.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă rog să propuneți și timpul pentru dezbateri.

Domnul Adrian Solomon:

Două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vot, două minute timp de dezbateri, vă rog.

157 de voturi pentru, 4 abțineri.

Adoptat.

Din partea grupurilor, dacă sunt intervenții?

Doamna Țoiu.

Doamna Oana-Silvia Țoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În legea pe care o votăm astăzi am inclus ieri un amendament votat în unanimitate de colegii de la Comisia pentru muncă și protecție socială și înțeleg că și de colegii de la Comisia juridică, care include în această lege posibilitatea de a plăti cu tichete și bonele.

De ce am introdus asta în lege este pentru că România este pe locul 25, din 27 de state membre ale Uniunii Europene, în ceea ce privește accesul copiilor la educația antepreșcolară.

Mai mult decât atât, o problemă pe care o știm cu toții în orașe, și în special în orașele mari și aglomerate, este că la fiecare zece copii cu vârsta sub trei ani doar doi dintre aceștia au loc la creșă, au acces la educația antepreșcolară formală. Și chiar dacă România are o politică consistentă pentru concediul de creștere a copilului, doar jumătate dintre familiile din România beneficiază de ea în acest moment.

Așa că posibilitatea de a plăti cu tichete îngrijirea ocazională a copiilor de către persoane calificate, așa cum sunt bonele, poate să ușureze presiunea care vine asupra familiilor și în special asupra mamelor, de a echilibra viața de familie cu viața profesională.

Dau un exemplu concret. Ca să poți să fii asigurată în sistemul medical și perioada respectivă să fie luată în calcul la pensie sunt necesare venituri de minimum 85 de tichete a câte 15 lei, deci 1.275 de RON.

La venituri minime lunare de 1.275 de RON, taxele pe care le datorează persoana respectivă, impozitul pe venit și CAS-ul lasă prestatorul casnic cu ceea ce popular se cheamă "bani în mână" de 1.050 de RON.

Ambiția pe care o avem cu această lege și ambiția pe care am avut-o cu acest amendament este să trecem din zona informală, din "munca la negru", în zona formală, care să permită lucrătorilor casnici accesul la serviciile publice, pe de o parte, și, pe de altă parte, familiilor, să poată să primească acest sprijin în îngrijirea copiilor.

În perioada pandemiei, în perioada lockdown-ului sunt foarte multe țări ale Uniunii Europene care au ajutat financiar acești lucrători casnici, așa cum s-a întâmplat și în Spania, cum s-a întâmplat și în Italia.

În România, marea majoritate a lucrătorilor casnici, marea lor majoritate femei, au rămas imediat fără nicio sursă de venit, statul neștiind unde sunt, neștiind care este activitatea lor și neavând nicio plasă să-i ajute în sistemul public. Asta se poate schimba cu tichetele preplătite.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Mulțumesc.

Doamna Turcan Raluca.

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Stimați colegi,

Acest proiect a fost pregătit în perioada în care eram ministrul muncii și protecției sociale, Guvernul l-a transmis Parlamentului și astăzi suntem în situația de a da un vot pentru un proiect care pe fond oferă o măsură de reformă, pe de o parte, în domeniul ocupării, dar, în același timp, are și un efect pozitiv în domeniul pensiilor publice.

Acest proiect țintește două mari probleme, pentru cei care muncesc în momentul de față, în cea mai mare parte, "la negru". O dată, permitem să poată să fie plătiți cei care astăzi muncesc "la negru" în activități casnice, prin tichete și într-un mod legal, și, în același timp, dăm posibilitatea celor care efectuează astfel de activități ca, odată plătiți prin aceste tichete, să devină asigurați în sistemul public de pensii și de sănătate.

Reprezintă un pas, dacă vreți, extrem de important și prin faptul că în zonele unde există competențe sau atribuții digitale, acest tip de raport juridic poate fi încheiat printr-o aplicație pe telefon.

În zonele unde competențele sau abilitățile digitale nu sunt la fel de avansate, raportul juridic poate fi încheiat prin operatorii de servicii publice. Astfel, aș vrea să punctez puțin, pentru a reține toată lumea care sunt efectele pozitive cu un impact imediat: crește gradul de ocupare pentru persoanele cu un nivel de calificare redus.

De asemenea, se reduce și fenomenul muncii nedeclarate în domeniul activităților casnice; scade, evident, și numărul de șomeri, se îmbunătățește rata de participare a forței de muncă feminine pe piața muncii, întrucât acest tip de activități sunt desfășurate în mare parte de femei. În același timp, crește și nivelul de protecție socială.

Valoarea nominală a unui astfel de tichet este de 15 lei, iar numărul de tichete pe care îl primește un prestator de activitate casnică este cel negociat cu beneficiarul de activitate casnică.

În același timp, de tichete de activități casnice pot beneficia și angajați, fie în instituții publice, fie în sistemul privat, sub formă de primă sau de bonus, pe lângă salariul de bază stabilit.

Toate tichetele de activități casnice sunt emise pe suport de hârtie sau în format electronic și va exista o platformă digitală care să gestioneze acest tip de activitate.

Beneficiarul casnic poate cumpăra tichete ori de câte ori este necesar, însă este obligat să le valorifice într-un termen de 12 luni de la data achiziționării.

Cei care achiziționează un număr de minimum 600 de tichete, adică plătesc astfel de activități cu un număr de minimum 600 de tichete pe an, primesc și un bonus în anul următor de aproximativ 75 de tichete.

Un lucru, de asemenea, important este că pot fi prestatori casnici inclusiv șomerii indemnizați și neindemnizați și beneficiarii de venit minim garantat, fără a le fi afectat dreptul stabilit la indemnizația de șomaj sau venit garantat.

Foarte important este că acest proiect de lege face parte din Componenta 13 "Reforme sociale" a Planului Național de Redresare și Reziliență și are un buget alocat pentru această investiție de 4,5 milioane de euro, fără TVA.

Până la finalul anului 2026 se preconizează că vor intra în sistem și vor deveni înregistrați peste 100.000 de oameni.

Tipurile de activități care pot fi prestate, pentru a înțelege cât de țintit este acest proiect, vizează activități necalificate de tip menaj, îngrijire, croitorie, spălare rufe, dar, prin excepție la articolul care se referă la muncile necalificate, beneficiari pot fi și bonele.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Finalizați, vă rog, doamnă deputat!

Doamna Raluca Turcan:

Finalizez spunându-vă un lucru. S-a speculat foarte mult că prin acest proiect de lege îi punem pe oameni să plătească, îi punem pe drumuri, creăm o birocrație și de fapt presiunea va fi pe cei care muncesc.

Aceste afirmații sunt false, nu au nicio ancorare în proiectul de față, întrucât prestatorul nu plătește nimic.

Raportul juridic se încheie foarte ușor, pe o platformă. În același timp, tichetele pot fi preschimbate prin operatorii de servicii publice.

Contribuțiile sunt plătite de către cei care beneficiază de astfel de activități și ele sunt operate de către agențiile de ocupare a forței de muncă.

Ca o exemplificare. Dacă în momentul de față...

 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumim.

Doamna Raluca Turcan:

Doar o secundă, e ultima frază!

Dacă în momentul de față cineva primește 1.500 de lei "la negru" pentru o activitate casnică pe care o prestează, prin acest proiect de lege cel care beneficiază de această activitate plătește aproximativ 200 de lei în plus, însă cel care muncește devine asigurat în sistemul de pensii și de sănătate.

Așadar, vă îndemn să votați acest proiect de lege. Este un pas înainte pe piața ocupării și sunt convinsă că reformele pot să continue și în domeniul pensiilor din sistemul public și salarizării din sistemul public.

Vă mulțumesc.

PNL va vota pentru.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul Simonis.

  ................................................

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, propunerea pare a fi una extraordinar de bună pentru prestatorii casnici, însă chiar aș vrea să văd, cum spunea doamna Turcan, spunea că ea va rezolva tot ce înseamnă "munca la negru". Chiar sunt curioasă să văd cum va rezolva cu aceste tichete "munca la negru".

Aș prefera să vorbim despre rezolvarea "muncii la negru" oferindu-le oamenilor posibilitatea să se poată angaja cu contracte reale de muncă.

În altă ordine de idei, aș fi curioasă să văd cum va fi implementată această lege, dacă ea va ajunge lege, să văd cum doamna care face curățenie la țară va reuși să ajungă la AJOFM să schimbe 15 lei, unde drumul până la primul AJOFM înseamnă 50 de kilometri și care poate însemna 50 de lei. Aș vrea să văd cum se va întâmpla lucrul acesta.

În plus, aș vrea să văd cum se vor implementa toate lucrurile în care oamenii care nu au absolut nicio experiență și nicio expertiză în ceea ce înseamnă digitalizare pot intra pe acest program. De fapt, ceea ce am observat până la urmă se vrea și se ține foarte tare pe acest proiect să se facă acel program care va fi prin PNRR și vor fi cheltuiți suficient de mulți bani pe acest program.

Eu sunt foarte curioasă să văd finalitatea acestui proiect, dar cu ceea ce vor rămâne românii, vor rămâne doar cu un sistem, un program care nu face nimic.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am vorbit mai devreme cu domnul Iulian Bulai și aș dori să-mi cer scuze pentru că l-am apucat cu degetele de ureche. Și vreau să-i și mulțumesc pentru că a donat și el pentru românii din Cernăuți, pentru o cauză nobilă. Avem 500.000 de români în Cernăuți care trebuie sprijiniți. Apreciez acest lucru.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Dancă Ionel.

Domnul Ionel Dancă:

Bună ziua, stimați colegi!

Revenind la proiectul de lege discutat anterior, acest complicat sistem de fiscalizare a muncii casnice, a diverselor prestații de servicii pentru gospodării, pentru bone, grădinari și alte astfel de activități eu vă spun că atunci când am auzit prima dată această propunere, cu tot respectul pentru inițiatori și cu toată simpatia pentru bunele lor intenții, am stat și m-am gândit cum a putut să îi "bubuie" cuiva în cap un astfel de sistem.

Deci efectiv parcă le-a bubuit o astfel de mașinărie complicată, birocratică, venită nu se știe din ce alte sisteme practicate prin Europa, pentru săraca bonă românească, pentru săracul domn Vasile, Gheorghe care tunde iarba în curtea cuiva care l-a rugat să-l ajute și dorește să-i plătească această muncă.

Ce propune acest proiect de lege este o enormitate. Adică cel care trebuie să plătească se duce la AJOFM, plătește înainte ceea ce urmează să presteze domnul Vasile, domnul Vasile după aceea se duce la AJOFM, își ia voucherele respective, iar AJOFM-ul îi plătește contribuțiile, practic îi face contabilitatea domnului Vasile pentru munca prestată.

Vă spun din start, stimați colegi, va fi un eșec total acest sistem. Sunt bani aruncați, puși în PNRR, pentru că au fost negocieri între principalele formațiuni politice, iar unii colegi au insistat pentru această aberație și va trebui să o implementăm, pentru că este în PNRR, dar vă spun că nu va funcționa și va fi un eșec total.

Mai bine să încurajăm oamenii, să le asigurăm un cadru legal în care ei pot singuri să meargă să-și declare munca prestată, să-și plătească contribuțiile de asigurări sociale și să lăsăm oamenii singuri să își rezolve problemele din acest punct de vedere, decât această imensă mașinărie birocratică care nu va funcționa.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul Solomon Adrian, PSD.

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

N-aș fi intervenit dacă nu vorbea antevorbitorul meu.

E drept, e o lege greu de implementat. Dar multe legi sunt de multe ori aproape imposibil de implementat. Trebuie schimbate mentalități, trebuie schimbate sisteme, osificate, de multe ori, chiar la nivel birocratic, la nivelul statului.

Avem viziunea idealizată, prezentată de doamna Turcan, și viziunea, evident, damnată, prezentată de domnul Dancă.

Am încercat, la comisie, aproape imposibilul - să facem o lege cât de cât digerabilă. Să facem o lege care să nu-l oblige pe nea Vasile sau nea Gheorghe, care tunde iarba, să meargă la AJOFM, să încaseze peste o săptămână... ceea ce a muncit el cu o săptămână înainte.

De aceea, acest tip de activități au fost scoase din lege.

Dacă vă uitați, între ceea ce s-a votat la Senat și ceea ce a trecut de comisie și este în fața dumneavoastră astăzi e o mare diferență.

În primul rând, nu mai este o lege obligatorie. Este o lege care dă posibilitatea să se folosească acest sistem de plată a relațiilor de muncă.

E o lege care dă posibilitatea unor angajatori să dea tichete cadou, sub această formă, a tichetelor pentru prestatorul casnic.

Sperăm ca prin tipul de activități eminamente urbane să atragem o parte dintre prestatorii casnici către acest sistem. Și, evident, dintre beneficiarii de muncă ai acestor prestatori.

Nu în ultimul rând, am introdus, față de varianta Senatului, și asigurarea de sănătate, care eu cred că este mai importantă decât cea din sistemul asigurărilor sociale. Aproape imposibil de adunat în 15 ani atâtea perioade contributive, din aceste tichete, încât să poți beneficia la un moment dat de pensie.

Prin urmare, așa este, e o lege greu de implementat. Probabil de aceea și-a luat Guvernul și un termen de aproape 2 ani de zile ca să facă platforma online, să facă tot sistemul birocratic de implementare.

Și, după ce o să vedem la 1 ianuarie 2024 cum funcționează, vom ști dacă e bună sau e rea; vom ști dacă avem de modificat sau nu.

Așa că lucrurile acestea... nu are rost să... știu eu, inflameze astăzi spiritele. Avem mult timp, de acum încolo, să ne uităm la cum evoluează implementarea acestei legi. Urmează caiete de sarcini, urmează hotărâri privind metodologia de aplicare.

Așa că mai avem multe lucruri de dezbătut pe marginea ei.

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Doamna Turcan, 30 de secunde, după care intrăm în dezbateri.

Doamna Raluca Turcan:

Mi s-a invocat numele și doresc să fac două comentarii.

Unu. Apreciez faptul că la Comisia pentru muncă din Camera Deputaților a fost preluată în proporție de 90 și ceva la sută varianta care a plecat de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, așa cum am lăsat-o.

În același timp, cine înfierează astăzi cu o mânie demagogică acest proiect de lege uită să spună un lucru. Întotdeauna este mai ușor să nu faci nimic. Întotdeauna este mai ușor să critici decât să pui ceva pe masă. Întotdeauna este mai ușor să plângi pe seama celor săraci, decât să faci ceva pentru ei, să ajungă, după mulți ani de muncă, în sistemul public de pensii; așa cum sunt pensiile.

Și nu uitați că pensia minimă socială este de minimum 1.000 de lei!

Dacă cineva astăzi muncește 10, 20 de ani "la negru" și nu se gândește la vârsta de pensionare, din nefericire, după ce trece de 65 de ani, constată că nu este beneficiar de pensie în sistemul public.

La oamenii aceia nu se gândește nimeni. Însă, în același timp, toți politicienii le plâng de milă.

Dacă s-ar putea, ar fi o competiție națională în promisiuni față de niște oameni pe care atunci când poți să-i ajuți, printr-un proiect de lege, ratezi momentul să o faci. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenții sau observații? Nu. Adoptat.

La amendamente respinse, de la 1 la 20, dacă sunt observații? Nu. Adoptate.

 

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Sunt! Sunt!

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

La admise? (Vociferări.)

Am spus "admise".

Nu. Adoptate.

De la 21 la 51 dacă sunt, la admise? Nu. Adoptate.

La amendamente respinse, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La amendamente respinse, nr. 2. O dublă modificare, atât la art. 13, cât și la art. 19.

Intrarea în vigoare a legii "de la 1 octombrie 2023" și operaționalizarea platformei, de fapt, a întregii acestei legi, "de la 1 octombrie 2023", față de textul actual, care spune - "1 ianuarie 2024".

Practic, ce vă solicităm este ca statul român să reușească într-un an și 6 luni, nu într-un an și 9 luni.

Oricum, și un an și 6 luni este rușinos pentru niște norme metodologice, urmate de o platformă electronică. Un an și 6 luni!

Dacă dumneavoastră considerați că un an și 6 luni este prea puțin și avem nevoie de un an și 9 luni, practic, veți vota și veți aproba prin vot faptul că România este un stat eșuat.

Mulțumesc. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Vot pentru marginal 2, amendament respins.

Pentru - 55, contra - 117, abțineri - 20.

Vot pentru forma comisiei.

Pentru - 127, contra - 7, abțineri - 57.

Amendamentul a rămas în forma comisiei.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 2 octombrie 2022, 6:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro