Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 18, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 18-02-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 18, 1997

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,52.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Gavra și Miron Tudor Mitrea, secretari.

   

Domnul Vasile Lupu:

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 18 februarie 1997, a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 231 deputați. Participă la alte acțiuni parlamentare 20 de deputați. Sunt absenți 112. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit în numărul de 172 de membri ai Camerei Deputaților.

Potrivit programului aprobat, urmează cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților.

 
  Mircea Mihai Munteanu - pledoarie pentru urgentarea dezbaterii Legii funcționarului public;

Are cuvântul domnul Mircea Mihai Munteanu, Grupul parlamentar PNȚCD, și apoi se pregătește domnul deputat Marian Enache.

   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Săptămâna trecută, însoțind doi distinși colegi ai noștri, pe doamna deputat Mariana Stoica, în calitate de președinte al Comisiei Parlamentului României pentru Integrarea Europeană, și domnul deputat Mișu Negrițoiu, vicepreședintele aceleiași comisii, am făcut o deplasare la Bruxelles pentru pregătirea sesiunii de primăvară a Comisiei Mixte a Parlamentului European și Parlamentului României.

Am constatat cu satisfacție că majoritatea celor pe care i-am contactat, numeroși parlamentari europeni, în frunte cu noul președinte al comisiei, pentru România, domnul Antonio Strakatelis, și cu vicepreședintele Ombreta Koli, precum și înalți funcționari ai Parlamenutlui Europei, au apreciat în mod pozitiv progresul democrației în România. Ei însă ne țin datori cu câteva probleme. Unele dintre aceste probleme sunt reale, altele sunt derivate din lipsa de cunoaștere a parlamentarilor europeni sau, dacă vreți, din incapacitatea noastră de a mediatiza ceea ce este rezolvat totuși în România în legătură cu problemele la care ei se referă.

Sunt unele probleme care se pot rezolva repede, altele care necesită durată mai lungă. Sigur, printre aceste probleme se numără și starea economiei noastre, apreciată de ei ca încă insuficient de performantă, dar și unele probleme cum ar fi încă insuficienta integrare, armonizare a legislației noastre cu legislația europeană, problema copiilor străzii sau, încă cu valoare de prejudecată, nerezolvarea suficientă, după concepția lor, a aspectului juridic a problemei homosexualilor. Dar, printre aceste probleme, pe care totuși le putem rezolva cu rapiditate, am constat că se dă o importanță accentuată Legii funcționarului public. Eu știu că din legislatura trecută acest proiect de lege figura pe ordinea de zi a Senatului. Încă din 1993, cred, am participat la niște dezbateri comune ale comisiei de specialitate a Senatului cu membri ai comisiei omoloage de la Camera Deputaților. Am beneficiat, la un moment dat, de sfaturile interesante ale unor experți străini. Cu toate acestea, în legislatura ce s-a epuizat, acest proiect de lege nu a fost adus în fața plenului, nici al Senatului măcar, și cu atât mai puțin nu a fost avansat la Camera Deputaților.

Cred că este important ca Biroul permanent al Camerei noastre să facă diligențele cuvenite pe lăngă organismul corespunzător de la Senat, pentru ca totuși acest important proiect de lege să fie dezbătut, să fie finalizat la Senat și apoi să fie trecut, în sfârșit, la Camera Deputaților. Cred că prin adoptarea acestei legi mai punem o cărămidă la edificiul integrării României în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Marian Enache - analiză a cauzelor ce au generat acțiunile de protest ale magistraților de la unele instanțe judecătorești din București;

Are cuvântul domnul Marian Enache și se pregătește domnul deputat Petre Țurlea.

   

Domnul Marian Enache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea se referă la acțiunile de protest inițiate de magistrații de la unele instanțe judecătorești din București, al căror ecou rămâne actual.

Mai întâi, cred că trebuie sa dovedim onestitate și să dăm o calificare adecvată acestor manifestări, considerându-le în intenția și în realitatea lor ca reprezentând o atitudine de avertizare adresată întregii societăți cu privire la condiția socio-umană insuportabilă în care se zbat slujitorii justiției.

Așadar, magistrații nu au făcut nici grevă, nici frondă și nici n-au oprit fluxul firesc al justiției, drepturile și libertățile cetățenilor nefiind afectate în vreun fel. Domniile lor au apelat doar la o modalitate, ce-i drept mai expresivă, de a informa puterea de stat și societatea civilă despre condițiile mizere și inumane în care sunt nevoiți să-și desfășoare activitatea, sugerându-ne faptul că între exigențele pe care le cerem justiției și ceea ce îi oferim ca și garanții există un decalaj dramatic, care poate compromite și demonetiza actul fundamental al rostirii dreptului.

Care sunt avatarurile magistratului român de astăzi?

Mă voi rezuma doar la evocarea lor:

    • frigul sălilor de ședință;
    • criza spațiilor de lucru;
    • lipsa amenajărilor celor mai elementare în interiorul lor;
    • numărul redus al personalului auxiliar calificat și eficient;
    • lipsa utilajului modern operațional, puținele mașini de scris fiind veritabile piese muzeale;
    • insecuritatea personală în raport cu riscurile pe care le comportă judecata unor pricini cu miză publică și patrimonială;
    • salariile modeste din care magistrații nu-și pot procura nici literatura de specialitate, nicidecum să-și permită o viață decentă;
    • volumul copleșitor al cauzelor pe care le soluționează (cu titlu de exemplu, un judecător instrumentează într-o ședință 100 de dosare și redactează într-un an mii de hotărâri).

Desigur că unele aspecte ale acestui tablou faptic nu le regăsim la toate instanțele din țară. Dar un fapt este sigur: dacă pătrunzi în Palatul Justiției din București, ești întâmpinat de o imagine coșmarescă, în care punctul culminant, halucinant aș putea spune, il constituie momentele in care, din lipsa amenajărilor cuvenite, magistrații se amestecă uneori cu inculpații.

Din informațiile pe care le dețin, rezultă că acest semnal de alarmă care ne-a fost transmis este susținut, pe bună dreptate, și de judecătorii stagiari, care, venind în contact cu realitățile pe care vi le-am descris, au fost șocați și revoltați totodată.

Această stare de fapt inadmisibilă afectează și pe procurori și, în general, întregul personal angajat în serviciile instanțelor noastre, determinând fenomenul exodului cadrelor spre avocatură, notariate și chiar politică.

Este regretabil faptul că statul și societatea întârzie să asigure justiției, în realitate și nu declarativ, rangul care i se cuvine în mod natural în sistemul autorităților publice.

Riscul de care se teme justiția română, în plan principial, este acela de a nu fi folosită și condiționată de celelalte puteri. Alternanțele politice, firești într-un stat democratic, nu trebuie să înfrângă sau "să modeleze" puterea judecătorească, transformând-o într-un instrument militant al luptei politice. Imixtiunea celorlalte puteri, presiunea lor asupra justiției, pot crea un pericol real, conducând la structurarea unei justiții oligarhice sau, dimpotrivă, a unei justiții populiste, ceea ce ar putea distorsiona întreg sistemul social. Precedentul justiției comuniste ilustrează strălucit acest fapt.

Deoarece justiția este considerată ca o putere a echilibrului social, mașinăria ei nu trebuie să fie antrenată în activități senzaționale și revanșarde, ea nu trebuie să intre în arena patimilor politice. Spre deosebire de celelalte puteri, care sunt mai pasionale, mai interesate și chiar concurențiale, justiția trebuie să rămână calmă și echilibrată, deoarece ea are privilegiul de a judeca faptele oamenilor, mai ales în societatea românească traumatizată de psihoze și obsesii.

Justiției, în democrație, ca să poată împărți dreptatea, îi este suficient cadrul statului de drept și nu acela al statului justițiar generator de procesomanie și delațiune.

Se cunoaște că dreptul și jurisprudența franceză postrevoluționare, care au creat statul de drept modern, au fost configurate de înțelepciunea și echilibrul judecătorilor Franței, care întotdeauna au dat soluții chibzuite și raționale, potrivit constantelor juridice, temperând impetuozitatea și excesele conjuncturale ale oamenilor politici. De aceea, nu trebuie să forțăm justiția să judece la comanda sau la luminile noastre, întrucât ea știe ce trebuie să facă pentru ca firavele și incompletele noastre instituții, precum și spiritul nostru public, să nu derapeze în autoritarism și justițiarism gratuit.

Doamnelor și domnilor,

Mulți demnitari de la noi au cerut justiției un comportament ireproșabil, chiar ideal, iar uneori au incriminat-o vehement, dar puțini au fost aceia care să o sprijine, redându-i respectul și demnitatea care i se cuvin.

Trebuie să înțelegem mai repede și mai bine că este util să dizolvăm marea superstiție a proeminenței celor două puteri, legislativă și executivă, până la găsirea unui echilibru necesar cu puterea judecătorească.

Până în prezent, guvernele precedente au edificat un anumit segment al reformei justiției la nivel instituțional și material, care însă trebuie continuată și aprofundată de către noua putere, căreia îi incumbă responsabilități concrete în acest domeniu.

În acest cadru, reamintim conducerii Primăriei Capitalei, care a deținut continuu această administrație, și actualei puteri, că se află într-o majoră întrârziere cu privire la rezolvarea problemei sediilor instanțelor din București și a terenurilor promise pentru construcțiile necesare.

Pe de altă parte, credem că distinsul ministru al justiției, domnul Valeriu Stoica, animat de bune și noi intenții, va depune în Parlament proiectele de legi care vor îndrepta situația dificilă în care se găsesc acum unele instanțe și slujitorii lor, iar noi, deputații, va trebui să îl sprijinim în demersul său.

Doamnelor și domnilor,

Ca și dumneavoastră, și mie îmi repugnă patetismul, dar, dacă vrem să avem o justiție dreaptă, demnă și operativă, atunci trebuie sa vă îndemn să lăsați justiția independentă să-și păstreze vocația, asigurându-i doar condițiile optime pentru desfășurarea activității sale.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - comentariu asupra documentelor Conferinței de la Forli, Italia, și a poziției reprezentantului UDMR la acest for;

Are cuvântul domnul Petre Țurlea, PUNR, și se pregătește domnul deputat Tamas Sandor - UDMR.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Adineauri, pe culoar, venind spre sală, un coleg de-al meu, de altfel foarte distins, stimabil, m-a întrebat cu o brutalitate care m-a surprins: Iarăși vorbiți? O să-i răspund acum: dacă domniile voastre ați suportat cu bine, văd, pentru că sunteți în această sala, "schimbarea în bine de aseară", cred că o să suportați foarte ușor și intervenția mea de astăzi.

Sunt două lucruri pe care vreau să vi le aduc la cunoștință. În primul rând vreau să vă fac invitația să participați la lansarea unui volum care tratează acțiunea diplomatică a poporului român în anii războiului mondial pentru salvarea românilor din Transilvania de Nord ocupată de hortiști. Această...

Din grupul UDMR (din sală):

Cum se numește?

 
   

Domnul Petre Turlea:

Această carte va fi lansatăm mâine la Muzeul Național de Istorie din București, la doi pași de această sală.

 
   

Domnul Valeriu Tabără :

Care este titlul?

 
   

Domnul Petre Turlea:

Este de altfel și afișat, o să vă spun și titlul, normal, Editura Enciclopedică, deci o editură serioasă publică, se numește "Ip și Treznea, atrocități maghiare și acțiune diplomatică românească". Tocmai aceasta este noutatea, tratează acțiunea diplomatică.

A doua problemă pe care vreau să v-o prezint. Deseori, chiar și de la această tribună, dar și de la tribuna de dincolo, de la Mitropolie, am spus domniilor voastre că în spatele vorbelor mieroase, lingușitoare ale diverșilor reprezentanți ai UDMR-ului se ascunde o continuare, cu cea mai mare persverență, a planului care cuprinde 3 etape.

l. autonomia pe criterii etnice a unor întinse zone din Transilvania;

2. federalizarea României;

3. înglobarea Transilvaniei în cadrul Ungariei.

Chiar unul dintre distinșii miniștri maghiari din Guvernul Ciorbea, domnul Akos Birtalan, deputat, de altfel, de Covasna, de unde sunt și eu, într-o emisiune TVR din 6 decembrie 1996 declara că: "... va crea facilități cetățenilor români de origine maghiară ca la sfârșitul fiecărei săptămâni să se poată duce în patria restrânsă". Aceasta este formula care a fost lansată după Trianon de revizionismul maghiar - "patria restrânsă sau patria ciuntită". Iată deci, un ministru al Guvernului de la București, care îmbrățișează formulele clasice ale revizionismului maghiar.

În ianuarie 1997, deci acum vreo 3 săptămâni, un ziarist italian, prieten cu românii, sunt și mulți din aceștia, mi-a adus documentele Conferinței de la Forli - Italia, din 24-26 octombrie 1996, organizată de Congresul puterilor locale și regionale din Europa, documente care, de altfel, nu au fost publicate în presa românească. Din România a participat o delegație în frunte cu domnul Orban - președintele Consiliului Județean Covasna. Scopul declarat al acestui Congres al puterilor locale și regionale este acela de a întări colaborarea transfrontalieră, prin crearea chiar a unor regiuni cuprinzând zone din mai multe state vecine. Evident, ideea ne duce la vestitul plan "Valens" din anii ‘60, care urmărea distrugerea statului român.

În realitate, însă, lucrurile sunt mult mai complexe. Tema pusă în discuție la Forli a fost, și citesc chiar tema respectivă, federalism, regionalism, autonomie locală și minorități. Este expresia clară a ceea ce se vrea. Dacă citim tema invers, constatăm că de la minorități ajungem la autonomie pe criterii etnice, de aici la regionalism și apoi la federalism.

Vă citesc doar câteva din tezele referatului principal: "Promovarea drepturilor minorităților trebuie să ducă la ocrotirea acestora nu numai la nivel național. Ar trebui să li se permită minorităților o formă potrivită de autonomie teritorială la nivel local, regional, intermediar (deci suprastatal). Egalitatea absolută în fața legii nu satisface minoritățile. Formula federală oferă o solidă bază, practică și teoretică, în care unitatea și diversitatea pot coexista. Trebuie să se depășească limitele statului național și să se creeze o comunitate supranațională și, corolarul acestui raport, o Europă care să privească înainte, ar trebui să încerce noi forme de organizare politică" .

Iată și câteva elemente din declarația adoptată la finele întrunirii de la Forli. La art. 4 se spune: "Problema minorităților lingvistice și etnice justifică o reglementare internațională".

Art.9: "Minoritățile naționale ar trebui să aibă autorități autonome și un statut special".

Și art. 16: "Autonomia culturală este un element crucial al autonomiei teritoriale..."

Declarația Conferinței de la Forli a fost votată cu entuziasm și de către reprezentantul UDMR.

Iată deci, ce dorește acest partid: autonomie pe criterii etnicer, federalism, altă organizare politică a Europei, deci schimbarea granițelor, desființarea statului național. Și partidul care vizează aceste obiective face parte din Guvernul României.

Este timpul, doamnelor și domnilor colegi, ca planul UDMR să fie combătut cu toate forțele politice românești. Măcar ideea apărării statului național unitar român ca principală îndatorire a generației românești de astăzi să ne ducă la solidaritatea națională.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea PUNR și PRM.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Tamas Sandor - despre necesitatea ca Parlamentul să se ocupe cât mai urgent de reforma cadrului legislativ al administrației publice locale;

Are cuvântul domnul deputat Tamaș Sandor - UDMR, se pregătește domnul deputat Florea Buga - PRM.

   

Domnul Tamaș Sandor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Onorată Cameră,

Din fericire, nu numai în gândirea comună democratică, ci și în programul noului Guvern, un loc distinct ocupă problema administrației locale, care este o cale de trecere de la structura consiliului de tip sovietic în direcția unei autonomii locale autentice. Săptămâna trecută, în circumscripția mea electorală m-am întâlnit cu o mare parte a primarilor, viceprimarilor și consilierilor din localitățile județului Covasna. Ei m-au însărcinat să vă informez că cei care lucrează în administrația locală au încredere în ceea ce se scrie în programul Guvernului, au încredere în promisiunile puterilor democratice ajunse la conducere, căci statul de drept se poate sprijini doar pe administrații locale funcționabile. Pe baza administrațiilor locale puternice, se poate înfăptui o autoexercitare a puterii locale prin intermediul reprezentanțelor locale, în care populația își poate rezolva autonom, în limitele legii, sfera largă a problemelor.

Într-un sistem de administrație, colectivitățile locale își pot exercita democratic autonomia. Sistemul de administrație locală astfel conceput este capabil să demoleze structura hipercentralizată construită zeci de ani și susținută și de regimul post comunist de dup㠑89. Dreptul la autonomie locală înseamnă libertate locală. Acest drept este garantat și de Carta Europeană a autonomiei locale și de programul de bază de macrostabilizare și de dezvoltare a României.

Doamnelor și domnilor deputați,

În vederea realizării unei autonomii locale corespunzătoare, Parlamentul trebuie să se ocupe cât mai urgent de reforma cadrului legislativ al administrației publice locale, care trebuie să asigure eliminarea tutelei administrației centrale, trebuie să asigure proprietatea unei averi și venituri corespunzătoare îndeplinirii sarcinilor. Proprietatea administrațiilor locale trebuie înființată, prin lege, din proprietatea monolitică a statului. Trebuie să-i asigure contribuție bugetară normativă, garanția independenței economice administratiei locale, surse financiare suficiente și proporționale și așa mai departe.

Având în vedere cele spuse, apelez la dumneavoastră ca, de comun acord, să începem procesul democratizării societății, creării statului de drept, integrării României în structurile europene și euroatlantice cu reforma administrației locale, cu realizarea unei autonomii locale corespunzătoare principiilor din Carta Europeană a autonomiei locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Florea Buga - omagiu adus țăranului român, la împlinirea a 90 de ani de la marea răscoală țărănească din legendarul an 1907;

Are cuvântul domnul deputat Florea Buga, PRM, și se preatește domnul deputat Mădălin Voicu - Grupul minorităților.

   

Domnul Florea Buga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Se împlinesc în aceste zile de sfârșit de februarie 90 de ani de la marea răscoală țărănească din legendarul an 1907.

Ca deputat de Teleorman, județ în care răscoala a cunoscut atunci maximum de intensitate, aduc cu această ocazie de la tribuna Parlamentului României omagiul nostru, al deputaților Partidului România Mare, miilor de țărani din satele României răpuși atunci de gloanțe strigând: "Noi vrem pământ!"

Propun ca evenimentul să fie aniversat, iar pe cei împușcați în sângerosul an 1907 de guvernele conservator și ulterior liberal, care au avut în frunte pe Cantacuzino și Dimitrie Sturza, țărani, învățători și preoți, să-i omagiem prin păstrarea unui moment de reculegere. (Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

Pentru ei îl invoc pe marele cărturar și om de stat Nicolae Iorga, cu discursurile lui din Parlament și cu articolele din presa de atunci și devenite celebre: "Ascundeți țăranii, și Dumnezeu să-i ierte!"

Pentru aceasta, autoritățile vremii l-au declarat pe Nicolae Iorga ca fiind instigator. Problema țărănească se menține însă și astăzi, dar nu ca în 1907, ci în alte forme. Trecând zilele acestea prin câteva din satele județului Teleorman, am constatat cu tristețe că țăranii sunt din nou frământați și tot de probleme legate de pamânt. Au primit pământ, ce e drept, dar nu încă și actele de proprietate, pentru care nimeni nu vrea să mai dea sama. Au primit pământ, dar nu au cu ce îl munci. Ei sunt interesați în cel mai înalt grad să știe cât va costa de arat și de semănat un hectar de pământ. Ținând cont de majorarea prețurilor la carburanți, după cum bine ați auzit aseară de la primul ministru, domnul Victor Ciorbea, circulă zvonuri care-i înfricoșează: că ar ajunge la 400-500 de mii de lei hectarul.

În legătură cu irigatul și fertilizatul solului, aceeași problemă a prețurilor în creștere și aceleași discuții. Numărul vacilor de lapte este în continuă scădere. De aici criza de lapte atât la orașe, cât și la sate. Cunosc zeci și zeci de cazuri când părinții se duc la cozi pentru a cumpăra lapte de la 4 dimineața. Cei câțiva țărani vin cu lapte pe piață la Alexandria, și nu numai, îl vând cu 2000-2500 de lei litrul și au dreptate să pretindă un asemenea preț față de cheltuielile făcute pentru obținerea acestui produs indispensabil populației.

De aceea, Ministerul Agriculturii, cu toată liberalizarea prețurilor, trebuie să informeze precis pe țărani cât va costa aratul și semănatul unui hectar de pământ, fertilizatul și irigatul și chiar recoltatul cu combina pentru a vedea dacă mai pot agonisi banii necesari. Altfel vom fi nevoiți să-i ascundem din nou pe țăranii care sunt bătrâni, sunt copleșiți de griji, de nevoi, de gândul că în această primăvară iar vor fi obligați să-și are pogonul cu măgarul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Măgarul cred că a crescut în timpul Guvernului trecut, în timpul guvernării trecute.

 
  Mădălin Voicu - critici la adresa Ministerului pentru Protecția Minorităților;

Are cuvântul domnul Mădălin Voicu de la minorități și se pregătește domnul Alexandru Ionescu - PNȚCD.

   

Domnul Mădălin Voicu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ar fi absurd ca cineva să mă bănuiască de ură de rasă sau xenofobie. Eu nu sunt însă nici Cioabă, nici fostul deputat Răducanu, și, de aceea, doresc și sper să fiu perceput ca atare.

Provin dintr-o familie mixtă, iar tătăl meu cred că face parte din patrimoniul național, dacă nu din cel din internațional. Am toate motivele să respect numele ce îl port, nume ce mi-a fost dat de un mare om de artă și cultură, ce a concertat de-a lungul anilor, printre alții, pentru doi regi și 5 președinți.

Domnilor,

Cerem o analiză profundă mai realistă în ceea ce privește etniile și rolul lor în țară și doresc să mă refer acum în special la romi, pe care cred că-i pot numi, fără să greșesc, minoritatea majoritară în România.Tot respectul pentru maghiari, sunt bine organizați și disciplinați, cu toate că și ei au o sumedenie de probleme, dar nu etnia lor reprezintă, cel puțin din punct de vedere social, problema importantă a minorităților în general.

Oscilând între declarații și atitudini extravagante și o semirealitate, UDMR-ul împiedică cu bună știință România și societatea în întregul ei să urce în trenul democrației țărilor civilizate. Noul minister inventat pentru UDMR, ce poartă numele de Minister pentru Protecția Minorităților, este o aberație. De ce protecție au nevoie minoritățile, de cine sau de ce rău să fie ele protejate? Dacă acceptăm această denumire, înseamnă că în România nu există o siguranță a populației, din care și minoritățile fac parte integrantă.

Domnul Tokay, pentru care trebuie să recunosc că am avut inițial un sentiment nobil, gândindu-mă că dorește, în sfârșit, să limpezească situația tulbure cu privire la o politică realistă față de minorități, face acum gafe peste gafe, încearcă să monopolizeze și să maghiarizeze nu numai ministerul fantomă ce îl conduce, ci încearcă să destabilizeze și să întărâte spiritele etniei ce o reprezint, cu siguranță, în dorința de a ține în continuare romii dezbinați.

Domnul Tokay nu ține seama de propunerile și ofertele făcute de mine și de Partida Romilor, organizație ce reprezintă etnia în Consiliul Minoritățilort Naționale și în Parlament, dorind să promoveze în Oficiul pentru integrare socială a romilor, din structura ministerului, oameni compromiși, nedoriți de țigani, ce se pot lăuda doar că au condamnări penale și ani de pușcărie executați tocmai pentru buna lor purtare și conduită civică și morală. Mă întreb, oare domnul Tokay, dar în special Guvernul, nu sesizează că pericolul evident ce ne paște, prin creditarea unor astfel de personaje, în special în cadrul unui departament ce urmează să se ocupe direct și implicit de spinoasele probleme ale romilor, va duce cu siguranță la acutizarea relațiilor etnice și interetnice în societatea românească?

Din câte știm bine, atât Fondul Monetar Internațional, cât și NATO, dar în special Consiliul Europei, specifică clar în protocoalele lor către noi că România nu poate accede la structurile europene și nord-atlantice, decât în momentul când și problemele minorităților vor fi în totalitate rezolvate. Dacă majoritarii s-au luptat și se luptă pentru o imagine democratică a relațiilor interetnice din țară, atunci de ce o minoritate ca maghiarii, ce au pârât și reclamat în permanență cum că în țară sunt conflicte interetnice, încearcă acum să instige romii, unii împotriva celorlalți, dar și împotriva altor etnii? Probabil că acțiunile concertate ale maghiarilor și crearea de tensiuni în rândul minorităților au ca scop deformarea permanentă a imaginii României, telecomanda lor fiind probabil pe undeva peste ocean sau poate chiar peste Tisa.

Noi atragem atenția foarte serios și cu toată responsabilitatea că vom sesiza toate organismele internaționale abilitate că, în România, problema minorităților nu este nici pe departe rezolvată, dar nu din cauza românilor, ci din cauza maghiarilor, ce de ani în șir s-au plâns că nu beneficiază de drepturile pe care domniile lor le pretind cu atâta tupeu și ambiție.

Romii nu revendică teritorii sau autonomie teritorială și nici poziții politice-cheie, ei doresc, spre deosebire de maghiari, rezolvarea unor probleme esențiale, elementare, de ordin social. Cum poți cere unui copil să se poarte frumos, dacă nu îl crești bine și dacă nu îi acorzi atenția cuvenită? Ce a făcut mama noastră - țara - pentru romi, în general, pentru corectarea stării noastre precare de educație, sănătate și conștiință civică? Cum să avem pretenții de la romi, dacă nu le dăm dreptul firesc și democratic de a se dezvolta în același fel, cu același tratament, ca toți ceilalți?

Și acum, când speranțele noastre au crescut, prin înființarea acestui minister pentru problemele tuturor minorităților (și nu numai pentru unii), ne trezim că maghiarii, ce au beneficiat de acest portofoliu, taie și spânzură și în rândul romilor!

Suntem informați că U.D.M.R.-ul intenționează să sprijine înființarea unui organism al romilor pe Transilvania.

Domnilor,

Este posibil ca maghiarii să dispună în a împărți țara după bunul lor plac?

Sigur că un bofon ca Cioabă, și un infractor de genul lui Nicolae Gheorghe, sau Gheorghe Răducanu, fostul deputat, pot fi manevrați în liniște și, la rândul lor, ei pot manevra o parte dintre romi, "prostimea", am zice, dar noi refuzăm să credem că Guvernul și domnul Ciorbea nu-și dau seama de faptul că domnul Tokay, prin atitudinea și politica sa, atârnă o tinichea mare de gât Executivului, și nu numai.

Suntem loiali celor ce se implică în rezolvarea problemelor noastre, dar nu vom accepta niciodată să fim manipulați și folosiți ca o mare masă, e adevărat, "întunecată", cu a cărei mână să se scoată cărbunii altora din foc...Iar, dacă ar fi să existe, într-adevăr, o mafie țigănească, atunci, aflați domnilor, că ea ar conduce cu siguranță și țara.

O altă problemă ar fi că în România nu există încă o conduită și o responsabilitate civică conturată, darămite o lege firească a presei... Ne confruntăm cu informații și știri de genul acelor care, "fosta mamă Pitulescu" și "actualul tată Nițu", taie și spânzură în rândul țiganilor.

Cu siguranță că mediatizarea exagerată și de multe ori deformată a acestor acțiuni ale poliției au ca scop să deturneze atenția opiniei publice de la greutățile cotidiene ale țării, instigând automat și la un gen de ură de rasă.

Poliția, dacă ar fi competentă și creativă, ar lucra la un plan de prevenire al infracțiunilor și nu s-ar rezuma pur și simplu la acțiuni tehnice, de arestare a celor bănuiți de nereguli.

Cu o floare, ce se cheamă Costică Voicu, și poate încă doi, trei de talia domniei sale, nu se face primăvară, iar eu recomand poliției și celorlalte organe în drept să aresteze și să ancheteze, în primul rând, pe cei ce au furat și fură munți, păduri, ape și văi din bogățiile țării, infractori, ce cu siguranță, nu provin din rândul etniei romilor, că, altfel, ce facem? Mințim populația și cu poliția. O secundă vă mai rețin.

Revenind, susțin că acest "braconaj politic", ce se practică de către U.D.M.R., pune în pericol nu numai relațiile dintre minorități, ci însăși siguranța națională.

La fel, este de datoria mea să sesizez pe cei interesați că atâta timp cât noi, romii, suntem și ne vrem români, nu o minoritate, eventual o etnie, nu vom accepta să fim conduși sau coordonați decât de români, și nu de o minoritate obstrucționistă!

Sprijinim lupta împotriva corupției, a infracționalității, a crimei organizate, dar nu vom accepta niciodată ca un non-român să facă ordine în România, în vecii vecilor...!

Și atunci, vin și spun: dat fiind faptul că Partida Romilor a câștigat în 1996 alegerile locale, precum și cele generale, obținând 156 de posturi de consilieri județeni și 26 de consilieri municipali, precum și dreptul de a fi reprezentați în Parlament, ne întrebăm: cum vor putea colabora acoliții domnului Tokay, pe care domnia sa dorește să-i numească la conducerea Oficiului pentru problemele romilor, cu reprezentanții organizației noastre, din moment ce ei, aceia, nu sunt membri ai Partidei Romilor, și, deci, nu vor putea primi sprijinul nostru și nu sunt nici recunoscuți de majoritatea țiganilor din țară? Este ca și cum un partid în opoziție ar cere sau ar impune miniștri în actualul Guvern, și aceasta denotă că este cel puțin incoerentă politica domnului Tokay.

În concluzie, cerem Guvernului să precizeze atitudinea sa față de U.D.M.R. și implicit față de ministerul domnului Tokay, și să sugereze îmbunătățiri politicii practicate de unguri, în special față de etnia noastră, să ne lase pe noi să hotărâm, bineînțeles, alături de dumneavoastră și la vedere, ceea ce credem că este important și bun pentru etnia noastră, iar aroganța tipică maghiară, ce a dus, pînă acum, la aceste neînțelegeri, sper să nu fie o inițiativă condusă de..., știu eu, Fundația Maghiară pentru Drepturile Omului de la New York, sau, eventual, alte organisme de acest gen care dușmănesc România.

Acest minister despre care se face vorbire are aproape 50 de angajați. La ce ne folosesc nouă acești oameni?

La acest buget actual, de hiperausteritate, cui îi folosesc aceste organisme, când Consiliul pentru Minorități Naționale era foarte bun și suficient?

Dar dacă, totuși, acest minister va supraviețui, atunci, Partida Romilor, ce este reprezentată legitim în Consiliul pentru Minorități Naționale și în Parlament, are datoria și responsabilitatea să conducă Oficiul pentru problemele romilor, nu falșii lideri și trădătorii de cauză etnică și națională, ce sunt acum adulații U.D.M.R.-ului. Toți dorim și luptăm pentru o pace etnică, dar nu-i mai dați atâta nas lui Istvan, că se suie pe divan și rămânem și-n Balcani...

Cerem deci domnului Tokay și Guvernului, doar să respecte legea și Constituția, și mă refer expres la art. 59 alin. 2, în așa fel încât să existe, cum spune germanul, un "zusamenspiel" și nu un permanent și continuu "malentendu", cum spune colegul nostru francez.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Alexandru Ionescu - susținerea unei epurări, dar nu pe criterii politice, ci de competență;

Cu rugămintea de a respecta o tradiție bine statuată aici pentru programul de intervenții, în sensul de a vă încadra în 3 minute, dăm cuvântul domnului Alexandru Ionescu - P.N.Ț.C.D.. Se pregătește domnul Dumitru Pâslaru - P.D.S.R. Deci, domnul Alexandru Ionescu - Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D. - civic ecologist.

   

Domnul Alexandru Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Federația ecologistă ar fi fost încântată să se poată prezenta, pe larg, în fața dumneavoastră, ca exponentă a unui curent care, probabil, va domina puternic începutul secolului viitor.

Din păcate, timpul nu ne permite decât să ne exprimăm fragmentar și succint câteva din ideile și opiniile noastre. Va fi, probabil, și unul din motivele pentru care nu vom găsi rezonanța pe care o dorim și nu vom aduna nici aplauze din nici o parte a sălii, dar vom rămâne cu satisfacția de a fi rostit adevărul, așa cum ni-l imaginăm noi.

Federația ecologistă socotește că una dintre importantele și actualele probleme o formează și tema pe care P.D.S.R.-ul o vântură pretutindeni, tema "epurării politice".

Ca ecologist, știu că atunci când atmosfera se încarcă cu substanțe toxice, ea trebuie epurată. Când apa este plină de deșeuri, când acestea amenință viața din ea, noi știm că apa trebuie curățată.

În mod similar, organismul societății este plin de toxine, cum ar fi abuzul, munciuna, impostura. De aceea, el trebuie epurat. Da vrem să spunem: nu epurare politică! O epurare politică este inadmisibilă, este intolerabilă! Este ineficientă. Este nevoie de o epurare totală.

Este nevoie de o schimbare totală a administrației de stat, pentru ca să poată fi scoasă țara din nenorocirile în care lâncezim de peste 60 de ani.

Și mai este încă o problemă, la fel de importantă: în locurile rămase libere, trebuie aduși oameni competenți, rezultați din concursuri cinstite, nu din pertractări și din algoritmuri putrede.

Trebuie să aducem oameni deopotrivă morali și competenți, oameni care să nu fie rezultanta unor concursuri aranjate postfestum numirilor clientelare. (Comentarii în sală).

Și, iată, vrem să vă spunem că...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rugăm, păstrați liniștea în sală...

 
   

Domnul Alexandru Ionescu:

... pentru a reuși în această încercare de redare a demnității și a normalității cetățenilor, Federația ecologistă socotește că educația și caracterele trebuie îmbibate încă și mai mult în morala și credința creștină. Acestea ne vor da tăria de a face schimbarea. Acestea ne vor da tăria de a epura fără șovăire pe cei care au mințit, pe falșii academicieni, pe profesorii inventați și corupți, pe toți cei care au adus nenorocirea țării și să-i înlocuim cu competență, cu valoare și cu moralitate.

Să-i înlocuim și să-i pedepsim pe tâlharii de terenuri, pe tâlharii de case, pe cei care au profitat din plin de jefuirea poporului român! Și să aducem, în schimb, oameni, indiferent de opinia lor și de orizontul filozofic democrat din care vin.

Și acum, mă adresez, cu unele șovăiri, pentru întreaga sală: trebuie să avem curajul de a ne păstra sau de a ne recăpăta conștiința, plătind prețul necesar!

Trebuie să avem curajul de a face schimbarea, trebuie să avem curajul de a face, în sfârșit, dreptate.

Trebuie să avem curajul să luptăm pentru asta.

Și, ca să ne sprijinim pe lupta aceasta, de a avea curajul necesar, să ne amintim versurile lui Shakespeare: "Teme-te și vei muri, luptând, nimic mai rău nu poate fi". (Aplauze).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Dumitru Pâslaru - despre interimatul perpetuu și tentația totalitară din Televiziunea Română;

Domnul Dumitru Pâslaru - P.D.S.R. - are cuvântul și se pregătește domnul Nicolae Ionescu - P.U.N.R.

   

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deoarece are, probabil, ca singure virtuți rapiditatea și un anume fel de eficiență, în drumul democrației către sine, tentația totalitară este uneori covârșitoare.

Pe fondul unei credințe presupuse, procedeele democratice, meanismul reprezentativ, multiplele căi de atac și nesfârșitele cenzuri preventive par de natură a întârzia nejustificat marile înfăptuiri de esență pe care factorii politici le doresc pentru binele public. Numai că, buna-credință este o instanță subiectivă, care nu se raportează decât la sine însăși, astfel încât, din mijloc, procedeul totalitar poate deveni pericol pentru sistem.

În cazul Televiziunii Române, căci despre aceasta este vorba, tentația totalitară este evidentă, nu și buna-credință, aceasta deoarece, de la început, din certe rațiuni politice, s-a gândit un mecanism care să permită, cu eficiență și rapiditate, mistificarea realității, influențarea hotărâtoare a opiniei, manevrarea și direcționarea opțiunilor electorale, în sfârșit, menținerea îndelungată a controlului exclusiv asupra acestei instituții publice.

Fructul conceptual al unei asemenea gândiri este "încremenirea în proiect", ca să folosesc o expresie a părții, sau, mai exact, "interimatul". Ambiguitatea confortabilă a acestei condiții permite promovarea cu iresponsabilitate a intoleranței și monologului continuu al puterii, absența cvasitotală a punctelor de vedere contrarii, suplinirea acestora cu umplutura unor informații de domeniul deriziunii, faptului divers sau anecdoticului, toate prezentate într-un optimism de gust îndoielnic.

Degradarea accelerată a climatului social, gestionarea deziluziei publice, tensionările sindicale de fond, tendințele revanșarde și restauraționiste sunt deliberat ignorate, deoarece ele încep să dea conotație și consistență a ceea ce P.D.S.R. a numit, în campania electorală, ca fiind "schimbarea periculoasă".

Toate aceste tribulații trebuie justificate cumva, și iată ideologia, ca ansamblu de reprezentări false, se edifică rapid și speculativ, întrucât prin lege "... directorul general al Societății Române de Televiziune este președintele Consiliului de Administrație". Vom avea director general legitim când vom avea Consiliu de Administrație. Deoarece acesta nu s-a constituit în cele 60 de zile legiuite, pentru că, pe atunci, onorata opoziție a găsit cu cale să se retragă din sală, el poate aștepta oricât, neexistând reglementare în acest sens.

Interimatul devine astfel perpetuu, poate și ereditar, până când, conform declarațiilor, se va decide modificarea legii, reconstituirea, nu doar completarea, Consiliului de Administrație, și, în sfârșit, numirea, cândva, a președintelui său.

Ad interimul pe viață exercită, de unul singur, până atunci, atribuțiile întregului Consiliu de Administrație, înlocuit de un organism politic monocolor, autoritar, pretins "consultativ". El hotărăște strategia și structura programelor, el numește conducerea direcțiilor centrale și teritoriale, el execută bugetul de venituri și cheltuieli, el și oamenii săi cenzurează ieșirile pe post, regizând, în viziunea noastră, o infotactică de subversiune mass-media.

Așa de prefigurează în proiecția mentală a grupurilor elitiste de dialog social și reflecție societatea civilă?

Prin încălcarea legii și ignorarea Constituției, vom ajunge vreodată la societatea deschisă?

Dacă însuși președintele sindicatului din Televiziune, domnul Dumitru Iuga, care nu poate fi acuzat în nici un fel de simpatie P.D.S.R., cere intrarea în legalitate, fără să fie luat în seamă, dacă personalități realmente nealineate și membri ai coaliției majoritare de guvernare denunță starea de servitute a Televiziunii, înseamnă că, departe de a grăbi structurarea societății civile, practicile actualei puteri, cel puțin în Televiziune, vădesc tendințe autoritariste, intolerate chiar în mediile tradiționale agreate de actuala administrație.

Dacă se perseverează în acest statut samavolnic, nu numai că se va deteriora climatul politic intern, cu siguranță, dar se va estompa societatea civilă, va pierde chiar Televiziunea, ca instituție, și își va restrânge credibilitatea întocmai unui ziar prost, care s-a vândut cândva bine, pentru că relatările mincinoase de atunci erau luate drept realități o vreme.

De aceea, este de mirare că presa, cu câteva notabile excepții, tolerează situația din Televiziune, uitând că "sindromul Gulea" poate constitui un precedent pentru limitarea independenței presei, în general, și a libertății societății românești. Toate acestea, atât de departe de idealul democratic pe care ni l-ați promovat ani de zile, în vorbe, formulat astfel: "Voi face orice pentru a-ți asigura condițiile de a mă contrazice în deplină libertate".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Ionescu - rememorarea unui moment istoric - 50 de ani de la semnarea Tratatului de pace dintre România și puterile aliate și asociate;

Domnul deputat Nicolae Ionescu - P.U.N.R.

Se pregătește domnul deputat Sever Meșca - P.R.M.

   

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Săptamâna trecută, pe 10 februarie, s-au împlinit 50 de ani de la semnarea Tratatului de pace dintre România și puterile aliate și asociate. Spre surprinderea multora dintre noi, momentul istoric de acum 5 decenii a trecut cam neobservat de mass-media și nu numai.

Prin intervenția de față, nu-mi propun să mă refer la preliminariile Tratatului și la prevederile lui. Toate acestea sunt astăzi binecunoscute nu numai de către specialiști, ci și de publicul larg, iubitor de istorie și de adevăr în istorie. Există o întreagă bibliotecă pe un astfel de subiect.

Dorim, totuși, să relevăm, pe scurt, doar aspecte referitoare la consecințele documentului în discuție.

Mai întâi de toate, consider necesar să subliniez că Tratatul a avut pentru noi, românii, atât avntaje, cât și dezavantaje. "Foarte multe dezavantaje a avut", cum bine se exprima un diplomat al vremii "... și lumini, dar și multe umbre".

Avantajele se referă, în principal, la trei aspecte: prin respectivul Tratat, s-au anulat consecințele nefaste ale Dictatului fascist de la Viena, s-a confirmat de jure revenirea Transilvaniei, străvechi pământ românesc, la trupul țării, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului a încetat regimul dur, ce fusese impus României, de prevederile armistițiului semnat cu Rusia sovietică. În sfârșit, s-au deschis perspectivele participării active a României la viața internațională postbelică, implicit condiții favorabile intrării țării noastre în cadrul Națiunilor Unite.

Dezavantajele, părțile umbroase ale Tratatului de la Paris au vizat numeroase aspecte. Mai întâi de toate, deși România a fost a patra țară, ca efective, în lupta împotriva Germaniei naziste și a dat un greu tribut de sânge pentru înfrângerea fascismului, ei nu i s-a acordat statutul de "cobeligerantă", așa cum se cuvenea de fapt.

Apoi, prin Tratat s-a validat o mare nedreptate istorică: pierderea, pentru a doua oară, a Basarabiei, a părții de Nord a Bucovinei și a Ținutului Herța, pământuri străvechi românești, ca și Transilvania.

Prin prevederile anacronice ale Tratatului, s-a certificat menținerea plasării țării noastre, conform acordului de procentaj ce fusese stabilit de Churchill și Stalin, în sfera de influență rusească.

În sfârșit, în Tratat s-au prevăzut clauze economice și militare, care au dezavantajat net România, în profitul unei vechi puteri imperiale.

Relevând, într-o sinteză de excepție, părțile pozitive, ca și cele negative ale Tratatului, Gheorghe Tătărăscu, ministrul Afacerilor Străine din acea vreme, declara în plenul Adunării Deputaților din ziua de 23 august 1947, când s-a pus în discuție ratificarea documentului: " Tratatul ce veți ratifica constituie nota de plată a unui război pierdut, dar el constituie, în același timp, și actul reparator al unei cauze câștigate. El abundă în clauze purtătoare de griji și de poveri, dar el cuprinde și câteva clauze purtătoare de lumină și nădejde: pacea, independența, colaborarea internațională, Transilvania".

Un aspect la care doresc să mă refer este, de fapt, un mesaj: se cuvine ca, acum, la împlinirea a 50 de ani de la semnarea de către România a Tratatului, în 1947, să-i omagiem, cu respect și considerație, pe toți oamenii de stat, diplomați și parlamentari români, care, în condiții complexe și contradictorii, au apărat, cu puținele mijloace pe care le-au avut la îndemână, contra unor așa-ziși aliați, care nu ne-au vrut niciodată binele, au apărat, spun, interesele supreme ale țării și ale neamului. Acum, când ne aflăm în fața unor ample și dure negocieri internaționale referitor la intrarea României în structurile europene și euroatlantice, implicit în NATO, oamenii de stat români, de la vlădică și până la ultimul diplomat, au datoria să învețe din experiența trecutului," să cugete îndelung", cum zice ardeleanul, în tot ceea ce negociază, în ceea ce hotărăște și semnează, astfel măcar acum, la sfârșit de veac și de mileniu, să nu mai fim dezavantajați la masa tratativelor, așa cum s-a întâmplat de atâtea ori în decursul istoriei.

Când se negociază ceva, în numele și interesul țării, orice român de bine nu trebuie să uite cuvintele pe care le-a rostit cândva, cu o înaltă demnitate, unul dintre marii noștri oameni de stat care a luptat și a cunoscut moarte de martir: "Cea mai vie dintre icoane este Patria".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Sever Meșca - declarație a Partidului România Mare în legătură cu semnarea Tratatului cu Ucraina;

Are cuvântul domnul deputat Sever Meșca - P.R.M.

Se pregătește domnul Moiceanu Constantin, P.S.D.R.

   

Domnul Sever Meșca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Față de tot mai frecventa aducere în discuție a unei pretinse necesități de a se negocia urgent și de a se încheia rapid un Tratat de bază cu Ucraina, Grupul parlamentar al P.R.M. din Camera Deputaților consideră necesar să facă declarația care urmează.

Partidul România Mare a fost, încă de la înființare, și este și în prezent, favorabil unei politici consecvente de bună vecinătate și chiar de prietenie cu toate statele care au graniță cu țara noastră și care, la rândul lor, nutresc aceleași sentimente față de noi.

Partidul România Mare apreciază că buna vecinătate, respectul reciproc, neamestecul în treburile interne ale țării noastre, un tratament conform normelor internaționale aplicat minoritățilolr românești care trăiesc în aceste state, sunt premise sine qua non ale unui atât de dorit echilibru, ale păcii și liniștii în regiunea noastră geografică.

În același timp, Partidul România Mare susține cu fermitate necesitatea ca, în procesul de elaborare a politicii externe a României, să se țină cont, în modul cel mai serios, de istoria țării. Nu pot exista rațiuni serioase, la acest sfârșit de secol și de mileniu, pentru ca Guvernul unei țări să afirme că elaborează și propune o politică externă cu fața exclusiv spre viitor, care să neglijeze total trecutul, deci istoria.

De aceea, Partidul România Mare respinge cu tărie aplicarea acestei pretenții absurde în cazul țării noastre și atrage cu seriozitate atenția actualilor guvernanți că o astfel de abordare este de natură să-i acopere de oprobiul public.

Noi nu putem și nu vom accepta niciodată ca, din rațiuni ce țin de oportunismul cel mai îndoielnic, să se stabilească în prezent o legătură cauzală între semnarea precipitată a unui Tratat cu Ucraina și admiterea țării noastre, în primul val, în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Partidul România Mare, care alături de toate forțele politice importante ale țării, este pentru integrarea României în structurile euro-atlantice, inclusiv în NATO, consideră totuși că România a făcut și face eforturi mari, susținute, pentru a se califica în această competiție.

Partidul România Mare afirmă cu seriozitate că tot ce trebuia făcut a fost făcut, de foștii și actualii guvernanți, de toate forțele politice, și că s-a ajuns în pragul unor limite după care urmează numai înalta trădare de țară. În această categorie de exagerări, noi includem recentele declarații ale unor factori de cea mai mare responsabilitate în România (printre care se află Președintele și ministrul afacerilor externe) conform cărora România nu ar avea probleme teritoriale cu Ucraina.

Stimați colegi,

Deputații P.R.M. vi se adresează cu o convingere fermă, aceea că, printre dumneavoastră, indiferent de doctrinele politice ale partidelor noastre respective, se află mulți colegi care împărtășesc cu noi aceeași dragoste fierbinte de țară, același respect față de trecutul, față de istoria României, aceeași venerație față de marii eroi ai neamului, aceeași responsabilitate față de generațiile ce vor veni.

Partidul România Mare se adresează tuturor parlamentarilor români, care împărtășesc cu noi aceleași valori, cerându-le să se desprindă din lanțul unor eventuale adversități, din lanțul unor mărunte interese de partid, pentru a sluji marile și eternele interese ale țării.

Dacă România trebuie să între în NATO, în urma calculelor care s-au făcut la Washington, ea va intra!

Dacă acolo s-a hotărât că mai importantă este menajarea susceptibilităților Rusiei, România nu va intra în NATO, oricâte concesii ar face guvernanții de la București Ungariei, Ucrainei sau altor țări.

Deputați ai României,

Stimați colegi,

Ne adresăm dumneavoastră cu cele mai sincere și dezinteresate gânduri.

Noi suntem convinși că ne vom afla alături în apărarea singurului interes care contează în acest plan- interesul României. (Aplauze).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Constantin Moiceanu - întrebare adresată Guvernului în legătură cu situația imobilelor confiscate ale veteranilor de război;

Domnul Constantin Moiceanu, deputat P.S.D.R.

Se pregătește ultimul vorbitor, domnul Florin Udrea - P.D.S.R.

   

Domnul Constantin Moiceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Expunerea mea este o simplă întrebare, pe care o adresez Guvernului, și anume: care este opinia Guvernului în ceea ce privește situația imobilelor confiscate ale veteranilor de război, ale foștilor deținuți politici, precum și ale românilor întorși din exil, care și-au stabilit domiciliul în țară, proprietăți confiscate prin hotărâri judecătorești sau prin alte acte normative?

Pun această întrebare pentru că aceste imobile au fost și sunt și astăzi ocupate de foști demnitari, care vor să le cumpere, devenind proprietari pe munca altora, domnilor.

Țin să subliniez că solicităm sprijinul diasporei, dar nu facem nimic pentru a-i atrage să se întoarcă în țară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Întrebarea era mai potrivită în programul de luni searaȚ întrebări și interpelări.

 
  Lazăr Lădariu - elogiu strămoșului tuturor - țăranul român.

Dau cuvântul domnului Florin Udrea, PDSR, și, în aceste condiții, se pregătește domnul Lazăr Lădariu, pentru că domnul Constantin Moiceanu a fost foarte concentrat în intervenția dumnealui. Domnul Florin Udrea nu este prezent, are cuvântul domnul Lazăr Lădariu.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cerându-i-se, conform tradiției, să elogieze un înaintaș, în discursul său de recepție la Academie, "Laudă țăranului român", patriarhul romanului românesc contemporan, Liviu Rebreanu, s-a oprit la strămoșul tuturor: țăranul român. Țăranul e începutul și sfârșitul. Numai pentru că am fost neam pașnic de țărani am putut să ne păstrăm ființa și pământul. El e comoara de poezie și îndreptar al culturii, el e păstrătorul efectiv al teritoriului național, spunea Rebreanu.

Mereu în mijlocul vieții, într-o lume mai mult cu susul în jos, el, talpa țării, cu cea mai veche meserie de pe pământ, a dat numele sfânt al patriei cu steagul și brazda veșniciei. Mereu ducând greul pe umeri, el, cel încrezător în unicitatea patriei și a creatorului, a îndurat umilințele cu ochii la cer, așteptat mereu la porțile răsăritului și a implorat ploaia și rodul, cu sabia și plugul a apărat pâinea și datinile. Mereu așezând țara înainte de toate, el, cel supus uiumului zilnic, el veșnicul bun de plată căruia i s-a luat totul, a suportat cotele împovărătoare, pensii ceapiste de câte 10 lei pe lună și cu puteri din ce în ce mai puține și azi adoarme frânt pe blid, cu lingura în mână. Mereu făcând suma vieții noastre, adică istoria, el, întotdeauna în Europa, departe de luxul balcanic al risipirii, nu se vrea mai egal decât alții, nu a ieșit cu toroipanul pe străzi, nu a văzut niciodată Transilvanii autonome, ci veșnic o țară rotundă. Mereu învățând din învolburările și dramele istoriei, cel în vijelia de sub ferestrele de la Alba Iulia, cum se exprima Nicolae Iorga, de la chelnerii țărânei, care nu o dată i-au pus gând de comândare, nu cere la săptămână scurtă leafă dublă, convins că ieșirea din criză se face numai prin muncă, drept început al curățirii sufletului românesc.

Pentru ca timpul să nu-i mai pună iarăși jugul, acum, în anul împlinirii celor nouă decenii de la răscoalele țărănești din 1907, când copiii tot mai mulți îi rămân acasă, spre risipirea nepermisă a aurului cenușiu al satelor, când o așteptată intelingență politică nu a adus, din păcate, încă, în Parlament, pe necesarul Moș Ion Roată, când o țară vlăguită suferă de lipsuri și de indiferența fiilor ei uneori, cu gândul la înainte mergătorii țărani, consider că, datornici fiindu-i, potrivite-i sunt și acum cuvintele din "Laudă țăranului român" despre ceea ce așteaptă el de la noi. Și, mai ales, și, poate, mai presus de toate, dăruindu-i ceea ce râvnește de mai multe veacuri fără încetare și în zadar: lumină și dreptate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dreptate și pământ, i le dăm luna viitoare!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Fără comentarii!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnilor deputați.

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul Legii viei și vinului.  

Continuăm programul nostru supunându-vă votului componența Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul Legii viei și vinului. Dau citire numelor deputaților care alcătuiesc această comisie: Cristea Gheorghe - Grupul parlamentar al PNȚCD-Civic ecologist; Ionescu Bogdan - Grupul parlamentar al PNȚCD-Civic ecologist; Lăpușan Alexandru - Grupul parlamentar al PDSR; Popa Neculai - Grupul parlamentar al PDSR; Gheorghe Valeriu - Grupul parlamentar național-liberal; Elek Barna - Grupul parlamentar al UDMR; Șteolea Petru - Grupul parlamentar al PUNR. Dacă la aceste propuneri ale Biroului permanent al Camerei Deputaților sunt obiecții? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.29/1994 privind constituirea și utilizarea fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, aprobată prin Legea nr.136/1994.  

În continuare, vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale Legea pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea și utilizarea fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, aprobată prin Legea nr. 136/1994.

Adoptarea proiectului de Lege privind dreptul absolvenților învățământului particular liceal, postliceal și superior, promoțiile 1996 și 1997, de a susține examenul de finalizare a studiilor la unitățile și instituțiile din învățământul de stat.  

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere, din inițiativele legislative înscrise pe aceasta, proiectul de Lege privind dreptul absolvenților învățământului particular liceal, postliceal și superior promoțiile 1996 și 1997 de a susține examenul de finalizare a studiilor la unitățile și instituțiile din învățământ de stat. Din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond domnul Anghel Stanciu sau doamna vicepreședintă.

   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Învățământul particular în România este astăzi o realitate. El există atât în zona învățământului preuniversitar, cât și ca învățământ superior. Învățământul particular preuniversitar nu are astăzi un cadru legal prin care să fie autorizat să funcționeze și apoi să fie acreditat, învățământul superior beneficiază de Legea de evaluare și acreditare academică, pe care Parlamentul României a votat-o. În baza acestei legi, învățământul particular, o parte, a fost autorizat, evident, cel care a îndeplinit criteriile prevăzute de lege, iar o altă parte nu a fost autorizat.

Prin Legea nr. 71, Parlamentul României a oferit dreptul absolvenților din promoțiile 1994 și 1995 să-și susțină examenele de finalizare a studiilor în unități sau instituții de învățământ de stat. Prin proiectul pe care astăzi vi-l supunem atenției, vă solicităm analizarea și acordarea acestui drept și pentru promoțiile 1996 și 1997.

Aceasta este, în esență, modificarea pe care o solicităm pentru Legea nr. 71, pe care a cerut-o inițiatorul, Ministerul Învățământului, și pe care Comisia pentru învațământ și-a însușit-o.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Aveți în față textul proiectului de lege, precum aveți, desigur, și raportul comisiei. Dacă există intervenții pentru dezbaterile generale? Domnul deputat Stan, din partea Grupului parlamentar PDSR.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De la bun început, mă declar de acord cu acest proiect de lege. Totuși, aș vrea să întreb Executivul și onorata comisie, având în vedere semnalele pe care ni le-a dat zilele trecute pe postul național de televiziune domnul profesor Mihăilescu, președintele comisiei de acreditare, că, la ora actuală, facultăți neautorizate organizează în veselie examene de admitere: și la anul vom veni cu o nouă lege prin care vom admite ca acești absolvenți de la facultăți neautorizate să susțină examenul și pentru promoția 1998?

După părerea mea, un asemenea proiect de lege ar trebui să aibă un articol prin care să limiteze continuarea acestei practici de a fabrica absolvenți, mai ales cu studii superioare în facultăți neautorizate. Dacă vreți, este o întrebare la care aș dori să mi se răspundă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog, domnule deputat Brezniceanu, din partea Grupului parlamentar USD.

 
   

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi permit să vă prezint câteva gânduri ale mele, personale, ca deputat în Comisia pentru învățământ și ca reprezentant al Partidului Democrat și al grupului parlamentar respectiv. Știm cu toții că nici o lege nu este perfectă, cu alte cuvinte, orice lege este perfectibilă în timp. Este cazul și al Legii nr. 71, pe care încercăm, cu bunăvoința dumneavoastră, să o modificăm astăzi. Aș sublinia, cu voia dumneavoastră, că nu este foarte onorant, când modificăm o lege, când perfectăm o lege la un interval de timp scurt sau foarte scurt.

În domeniul legislației învățământului am avut o experiență pe care îmi permit să v-o reamintesc, este vorba de completarea Legii nr. 88 a învățământului, iar acum asistăm, dintr-o necesitate imperioasă, la modificarea Legii nr. 71. De altminteri, pct.1 din raportul comisiei pe care dumneavoastră îl aveți în față demonstrează că inițiatorul ne propunea o lege, să zicem, de sine stătătoare, iar comisia vă propune o modificare a Legii nr. 71.

Această modificare se impune pentru că la votarea Legii nr. 71 nu s-a ținut cont de opinia unor oameni, printre care și eu mă număr, opinie care a susținut, la acea vreme, că era nevoie ca Legea nr. 71 să statueze și dreptul absolvenților promoțiilor 1996 și 1997 din învățământul particular de a-și finaliza studiile. Ei bine, majoritatea de atunci, înțelepciunea de atunci..., nu a fost pe măsură, nu a fost convenabilă și iată că suntem în situația de a completa această Lege nr. 71. Decât deloc, mai bine mai târziu!

Vă precizez că Partidul Democrat susține învățământul particular, cu condiția ca acesta să fie de calitate, legea pe care o avem astăzi în dezbatere realizează acest deziderat, de recunoaștere a învățământului particular și de impunere a acestui învățământ de a fi cu adevărat de calitate. Noi, Partidul Democrat, votăm această lege. Vă rugăm și pe dumneavoastră să contribuiți la votarea ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc și eu.

Alte grupuri parlamentare sunt doritoare pentru dezbaterile generale? Nu sunt.

Dacă din partea inițiatorului doriți să dați un răspuns întrebării reprezentantului Grupului parlamentar PDSR?

 
   

Domnul Cornel Stănescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Să nu uităm, la întrebarea care s-a pus, că promoția care termină în 1998 este cea care a început probabil în 1992 sau 1993, deci, înaintea Legii nr. 88. Au existat semnale, fără îndoială, că nu trebuie, candidații respectivi, să se hazardeze către orice instituție de învățământ particular, dar semnalele acestea au fost consistente numai o dată cu Legea nr. 88, care începe să funcționeze în 1994, practic, și primele autorizări și neautorizări se fac în 1995. Deci, mi-e greu să spun dacă în 1998 s-ar cuveni să existe o prelungire. Dacă mergem pe ideea că celor neavizați li s-a dat permisiunea până acum să acceadă să beneficieze de această lege, am putea zice da, dar să ajungem în 1998, pentru că textul propus astăzi ne acordă un răgaz de 2 ani de gândire, să vedem care va fi evoluția acestor unități, nu uitați! neautorizate.

Este vorba, așadar, de nu drept, o șansă care se acordă studenților foarte buni de la aceste unități neautorizate (dacă au mai rămas studenți foarte buni acolo, dacă nu s-au transferat între timp, simțind pulsul lucrurilor). Aceasta a fost intenția legiuitorului în 1995 și o considerăm firească și astăzi.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Comisia?

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

În completarea răspunsului pe care domnul director Stănescu l-a dat domnului deputat Stan, aș vrea să mai adaug câteva lucruri, și anume: din experiența anului trecut, după prima sesiune, examenele de selecție care s-au susținut în baza Legii nr. 71 au adus un procent de promovare extraordinar de mic, de ordinul a 3-5 procente, evident, în funcție de specializare. De aceea, prin această solicitare de modificare a Legii nr. 71 noi nu dăm și dreptul de promovare a examenelor, dăm numai dreptul de a participa la examene, lăsând, evident, instituțiile serioase de învățământ - și aș numi aceste instituții cele în care se organizează examenele de selecție să le susțină după criteriile de exigență cu care ne-au obișnuit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Aveți raportul comisiei în față, trecem la titlul legii. Există o variantă nouă adoptată de comisie. Dacă sunt intervenții? Vă rog, din partea comisiei.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Îmi cer scuze pentru intervențiile atât de frecvente1 O modifciare care ține de tehnica legislativă: să nu spunem "lege de modificare a legii", ci numai "lege privind dreptul absolvenților învățământului particular..." și textul curge.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Supun votului dumneavoastră textul adoptat de comisie privind titlul.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la art. 1. Avem varianta din textul inițial, avem varianta comisiei. Dacă sunt intervenții din sală? Domnul profesor Albu. Poftiți!

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Am o nelămurire și aș vrea să o pun în fața comisiei și a reprezentanților ministerului. La art. 1, după ce se abordează problema, urmează, spre finalul lui, următoarea formulare: "...pot susține examenul de finalizare a studiilor de.(...), într-o unitate sau instituție de învățământ similară din rețeaua Ministerului Învățământului. Printr-o asemenea formulare, se dă un drept, indiscutabil, tinerilor care au studiat în asemenea instituții. Rezultă că nu este obligatoriu să susțină acest examen, dacă se menține formularea "pot susține". Ce se întâmplă cu cei care nu vor să o facă? Pot, dar nu vor. Ce fel de diplomă vor avea ei, dacă această diplomă va fi recunoscută sau nu?

Și mai este o problemă, cei care dau examenul de finalizare în instituții de învățământ de stat sunt obligați de conducerea unor instituții de învățământ particular să mai susțină măcar o jumătate de examen de finalizare și în respectiva instituție. Caz concret: la Academia de Studii Economice, au venit absolvenți de la o universitate particulară condusă de defunctul și regretatul rector Cristea, care nu au primit foaia matricolă pentru a se înscrie la examenul de licență deoarece nu au susținut o lucrare de stat și în respectiva universitate. Li s-a argumentat că ea fusese programată de mult, că respectivele cadre didactice sunt mobilizate pentru acest lucru, se pare că în ultimă instanță e vorba de încasarea unor sume cu ocazia susținerii unor asemenea lucrări. Și aș propune ca, în final, să se introducă urmățorul amendament: "Absolvenții care vor susține examenul de finalizare în învățământul de stat nu sunt obligați să susțină un astfel de examen și în instituția de învățământ particulară respectivă."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Alte intervenții? Nu sunt.

Asupra propunerii domnului deputat Albu, inițiatorul, comisia au ceva de răspuns? Poftiți, din partea comisiei!

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul profesor Albu a făcut aici, de fapt, două propuneri: una se referă la dreptul absolvenților de a susține aceste examene de finalizare, cealaltă, la propunerea unui nou amendament. Sigur că absolvenții pot să susțină, dar noi nu putem să-i obligăm să facă acest lucru, este dreptul lor să aleagă dacă diploma le este recunoscută (și ea nu le este recunoscută decât dacă susțin aceste examene) sau dacă nu doresc acest lucru. Evident, cred că prin lege noi nu putem să-i obligăm să le susțină, este dreptul lor de opțiune.

În legătură cu cea de a doua propunere, nu cred că putem să acceptăm un astfel de amendament întrucât Legea evaluării și acreditării academice este cea care stipulează condițiile în care funcționează instituțiile particulare și ce criterii trebuie ele să îndeplinească pentru a fi autorizate provizoriu sau a fi acreditate definitiv.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Ca atare, comisia nu acceptă amendamentul.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și 1 abținere, textul art. 1 a fost adoptat.

Dacă la art. 2 sunt intervenții din sală? Nu sunt. În aceste condiții, supun votului varianta comisiei.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 3. Dacă sunt intervenții din sală pentru alin. 1? Domnul deputat Tănase Tăvală.

 
   

Domnul Tănase Tăvală:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

La acest articol sunt prevăzute taxele pentru examenele de selecție, licență, absolvire și de bacalaureat. V-aș ruga să observați că la prima poziție este consemnat: "Pentru fiecare examen de selecție se plătesc 104 mii lei." În Legea nr. 71/1995, la art. 2, este precizat ce înseamnă "examen de selecție", adică, acest examen presupune cinci probe scrise. În cazul acesta, așa cum este formulată pentru taxă, poate să se interpreteze în mod destul de ambiguu: "pentru fiecare examen de selecție".

Eu aș propune, pentru eliminarea ambiguității, să se spună: "pentru examenul de selecție", așa cum, în continuare, este: "pentru examenul de licență", "pentru examentul de absolvire" ș.a.m.d.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Alte intervenții? Comisia?

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vreau să vă informez asupra faptului că examenul de selecție poate fi susținut în două sesiuni, ca urmare, pentru fiecare susținere este dreptul absolventului de a se prezenta în cele două sesiuni, iar legiuitorul intenționează prin această formulare, pentru fiecare susținere, să se plătească taxa. Și vreau să mă credeți, din experiența pe care o am, că nu este o taxă exagerată și că în anul precedent au fost numeroase situațiile în care universitățile cu mare dificultate au acceptat susținerea acestor examene de selecție. Ele, de regulă, costă mai mult decât putem acoperi prin aceste taxe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

În aceste condiții, supun votului varianta comisiei, la art. 3 alin. 1.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 2 și 3, comisia rămâne la textul inițial. Dacă din partea dumneavoastră există observații? Nu există. Supun votului alin. 2 și 3.

Cine este pentru?

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 4. Dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt. Supun varianta comisiei votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră textul proiectului de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și o abținere, textul proiectului de Lege privind dreptul absolvenților învățământului particular liceal, post-liceal și superior de a susține examenul de finalizare a studiilor la unități și instituții similare de învățământ de stat, a fost adoptat.

Vă mulțumesc pentru colaborare.

Suspendăm ședința pentru o jumătate de oră.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.75/1995 privind producerea, controlul calității, comercializarea și folosirea semințelor și materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante agricole.  

- după pauză -

În continuare, lucrările ședinței sunt conduse de domnul Ioan Andrei Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog să luați loc în sală ca să putem să continuăm.

Urmează proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 75/1995 privind producerea, controlul calității, comercializarea și folosirea semințelor și materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante agricole.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cineva cuvântul? (Discuții la masa prezidiului).

Senatul este inițiator.

Din parta comisiei sesizate în fond. Vă rog.

 
   

Domnul Elek Matei Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiatorul acestui proiect de modificare a Legii nr. 75/1995 este un grup de senatori, ei sunt inițiatorii, dar din partea comisiei, dați-mi voie să prezint expunerea de motive, care va fi, de fapt, o miniexpunere de motive, pentru că acest proiect de modificare vizează doar două articole din legea sus-menționată.

Activitatea privind producerea, controlul calității, respectiv comercializarea și folosirea semințelor și materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante agricole, după cum se cunoaște, este reglementată de această lege nr. 75 din 1995.

Prin legea menționată sunt prevăzute atribuțiile și răspunderile Ministerului Agriculturii și Alimentației, printre care protejarea producătorilor agricoli împotriva riscului utilizării de semințe și un material săditor necorespunzător sau din soiuri neadaptate diverselor condiții agricole din țară.

În acest sens, prevederile art. 44 acordă facilități și sprijin financiar pentru folosirea de semințe corespunzătoare, iar fomularea acestui articol - în vechea lege, desigur, - nu asigură condiții echitabile pentru toți proprietarii și deținătorii legali de terenuri agricole pentru a putea beneficia de aceste facilități.

Având în vedere cele expuse mai sus, solicităm domniilor voastre, plenului, să ne susțineți această propunere legislativă de modificare a Legii nr. 75.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Cine mai dorește să ia cuvântul?

Domnul deputat Victor Neagu. Vă rog.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Atât Camera Deputaților, cât și Senatul, anul trecut, au adoptat această lege, care este o lege tehnică, așa cum v-a spus și domnul vicepreședinte Elek Barna și, evident, totul este perfectibil în viață și ne dăm seama, după câteva luni de la aplicarea acestei legi, că odată cu aplicarea ei au fost două mici scăpări.

Scăpările se referă - și aici a fost dorința parlamentarilor de a aduce o lege în domeniul realului într-un mod cât mai scurt - și am procedat la o inițiativă legislativă la care au achiesat mai multe partide - și din stânga și din dreapta - pentru ca această lege să poată să parcurgă etapele de procedură într-un timp cât mai scurt.

Aș vrea să vă rețin atenția că acest proiect de lege se referă la modificarea a numai două lucruri importante și anume a acelui CIOS. pe care cei care lucrează cu agricultura îl știu, acea Comisie de Încercare și de Omologare a Soiurilor, care din comisie se transformă într-un institut de testare, pentru că este normal să fie un institut autorizat, competent, cu oameni cu pregătirea necesară în a verifica pe parcurs pe cei care încearcă și cei care reușesc ca să procure semințe și soiuri. Acesta ar fi, deci, un element de transformare a unei instituții, într-o altă instituție, practic în cadrul aceluiași consum financiar - și aici sunt și reprezentanții Ministerului Agriculturii care o să confirme acest lucru - și, un al doilea lucru, legea, în prima variantă, a fost restrictivă din frica unora și din teama de a nu greși, de a nu permite mai multor categorii de lucrători din agricultură de a produce semințe.

Știind că sămânța și materialul săditor este atât de important pentru producție, legea a fost, în prima variantă, restrictivă. În varianta în care noi v-o propunem dumneavoastră spre analiză și pe care noi am dezbătut-o în comisie, permite, normal, și persoanelor fizice și juridice de orice natură, că sunt proprietari particulari, că sunt asociați sau de stat, și dacă au competența și posibilitățile de a crea semințe și soiuri și de a avea girul dat de acest institut de testare, să producă și ei sămânță. În felul acesta, zicem noi că legea nu mai este restrictivă și că nu mai este discriminatorie și permite tuturor lucrătorilor din agricultură, mai ales în vederea și a programului recent lansat, de a privatiza un domeniu cât mai mare din agricultură, permite, deci, tuturor celor care se încumetă să pornească ca întreprinzători la această acțiune, să poată să producă soiuri și semințe atestate.

În rest, sunt mici modificări ale comisiei, care, pe parcurs, la articolele respective vor fi avute în vedere.

Eu aș vrea să vă spun că în numele Grupului parlamentar PDSR vom susține, suntem și semnatarii acestui proiect de lege, așa cum vă spuneam, alături și de alte partide. E o lege necesară, cei din producție o așteaptă, mai ales că și campania de primăvară bate la ușă.

Deci, pentru cei care ne așteaptă pe câmp, vă rog să vă aplecați asupra a ceea ce v-am spus. Legea este tehnică și o vom susține.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale mai dorește să ia cineva cuvântul? Vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Amendamentele propuse de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a Camerei Deputaților la Legea nr. 75/1995 privind producerea, controlul calității, comercializarea și folosirea semințelor și materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante agricole, sunt modificări în forma legii care vin să stabilească mai exact categoria celor care sunt abilitați de a produce semințe și material săditor, precum și legate de înființarea și denumirea organismului care va coordona această activitate.

Având în vedere acest lucru, Grupul parlamentar USD-PD va vota favorabil propunerea de amendare a celor două articole din Legea nr. 75/1995.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

În cazul în care nu mai sunt, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Supun aprobării dumneavoastră titlul legii, așa cum a fost el adoptat în Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat titlul legii.

Vă supun spre aprobare, textul articolului unic, fără cele două subparagrafe care urmează. Deci, numai textul articolului, până la două puncte.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat.

Acum, art. 28, deci, în continuare este pct. 1, "Art. 28 alin. 1 va avea următorul cuprins..."

Vă rog, domnul deputat Gașpar.... Gaspar, îmi cer scuze. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Aș vrea să remarc modul confuz și superficial, aș putea spune chiar neglijent, în care a fost redactat acest raport de către Comisia pentru agricultură - și vă rog să citiți coloana a doua la amendamente propuse - și cred că nimeni nu va înțelege exact ceea ce se vrea prin acest articol.

Pe undeva a fost deturnată chiar ideea pe care au avut-o inițiatorii, aceea ca Institutul de Stat pentru Testare și Înregistrare a Soiurilor să fie reorganizat prin fosta Comisie de Stat pentru Încercare și Omologare a Soiurilor. O să vedeți că în articolul propus de către comisie se vorbește despre: "Se înființează Institutul de Stat pentru Încercarea și Omologarea Soiurilor, menținându-se organigrama, structura și salarizarea personalului" nu știu care organigramă, care salarizare, dacă se înființează și, după aceea, se vorbește despre "Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, care funcționează ca organ de specialitate..." treceți pe pagina a doua, iar zice: "funcționează ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii".

Comisia își motivează soluția pe avizul Consiliului Legislativ.

Vă rog să vedeți textul avizului Consiliului Legislativ, care este cu totul altul decât spune comisia în motivare.

Articolul pe care îl propune Consiliul Legislativ și care mi se pare corect, cu un amendament pe care am să-l propun, este următorul: "Se înființează Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor prin reorganizarea Comisiei de Stat pentru Încercarea și Omologarea Soiurilor, menținându-se organigrama, structura și salarizarea personalului. Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor funționează ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației și are următoarele atribuții principale..." iar atribuțiile sunt cele care sunt în cuprinsul art. 28 din lege.

La textul propus de Consiliul Legislativ mi-aș permite să fac următorul amendament. În loc de a se spune "... menținându-se organigrama și structura..." aș spune "... păstrându-și structura organizatorică" pentru că organigrama nu este decât redarea grafică a unei structuri organizatorice. Deci, "...păstrându-și structura organizatorică și nivelul de salarizare al personalului..." și pe urmă restul textului curge.

Vreau să vă spun că am să cer Biroului permanent să atenționeze Biroul Comisiei pentru Agricultură în legătură cu modul defectuos în care a fost prezentat acest material și care, pur și simplu, este de natură să deruteze pe deputați în examinarea și luarea unei decizii.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă aici mai sunt alte remarci,din partea comisiei, eventual?

Vă rog.

 
   

Domnul Elek Matei Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă domnul deputat Gaspar este derutat, nu mă surprinde, pentru că dânsul nu este specialist în agricultură.

Problema ce o ridică dânsul cu formularea neglijentă a raportului comisiei, răspunsul la această problemă, chiar l-a dat domnia sa citind textul Consiliului Legislativ. Practic, comisia nu a făcut altceva decât cu mici modificări să introducă în textul proiectului de modificare textul Consiliului Legislativ.

Că dânsul obiectează în legătură cu folosirea unor termeni, aș vrea să vă reamintesc, sau să vă amintesc, că "încercarea", deci, este o formulare așa : "... Institutul de Stat pentru Încercare și Omologare - deci, "încercarea" nu este sinonim, totuși cu "testarea", iar că articolul de modificare sună în felul următor, are o singură explicație logică. Dacă în vechiul text de lege, în Legea nr. 75, textul original suna în felul următor. "Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor"... și așa mai departe, deci, textul curge, noi am considerat necesar ca să menționăm în textul legii că se înființează acest institutut. Deci, nu poate să funcționeze un institut până nu este inființat.

Din acest motiv începe fraza, respectiv sintagma cu "Se înființează Institutul de Stat pentru Încercarea și Omologarea Soiurilor", de altfel, text copiat sau preluat, mai bine zis preluat, mot-à-mot chiar, din textul Consiliului Legislativ. "Structura și salarizarea personalului" -spune Consiliul Legislativ - iar dacă vă uitați în raportul comisiei se regăsește această formulare, drept pentru care, comisia optează pentru această variantă.

Vă mulțumesc .

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă mulțumesc. Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Totuși aș vrea ca domnul Elek Barna să fie un pic atent. Nu se poate scrie că:"Se înființează - deci, acum - Institutul de Stat pentru Încercarea și Omologarea Soiurilor" și "se menține organigrama", a cui?!, când acest institut se înființează acum. Deci, nu e, cum să vă zic eu, nu e românește, nu e fraza bună. Să nu ne grăbim, că râde lumea de noi. Nu se poate! Deci, acest text nu e bun. Poate că e mai bun cel inițial : "Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor care se înființează acum ..." sau spunem așa:" Se înființează Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, în locul Comisiei de Stat pentru Încercarea și Omologarea Soiului, cu aceeași structură și salarizare...." și pe urmă se scrie "... și care este subordonat Ministerului Agriculturii".

Nu este bun textul comisiei. Nu vă supărați!

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog să faceți o propunere de text, ca să știu ce supun aprobării. Deci, dumneavoastră ați propus acum să se mențină, eventual, textul de la Senat.

 
   

Domnul Vasile Stan (din sală):

Sau să se combine cele două texte.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog să faceți în scris propunerea ca să o pot supune aprobării.

Da, vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să puneți comisia să-și citească amendamentul propus, de pe coloana a doua și o să vedeți și dumneavoastră că se înființează aici două institute, și în realitate este vorba de un singur institut care ia naștere prin reorganizarea acelei comisii.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Sper ca comisia să fi reușit să găsească o soluție.

Vă rog, domnule Barna.

 
   

Domnul Elek Matei Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Da, într-adevăr, este discutabilă problema asta, în sensul că s-a bătut, probabil, greșit.

Deci, textul ar suna în felul următor :"Se înființeză Institutul de Stat pentru Încercarea și Omologarea Soiurilor, menținându-se organigrama, structura și salarizarea personalului fostei..." așa, iar în continuare acest institut care se înființează, nu-i așa, "... funcționează ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației și are următoarele sarcini".

Aici, apare într-adevăr, a doua formulare, care, repet, este o greșeală de dactilografiere. În nici un caz nu apare în textul original.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, dumneavoastră propuneți ca în text să se introducă după "structura și salarizarea personalului" și denumirea de "fostei Comisii de Stat pentru ..."

Poftim?

Genul acesta de texte trebuie să fie foarte precis pentru că trebuie să știm ce s-a întâmplat și cu vechiul institut, vechea comisie și ce se întâmplă acum.

Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Este vorba de înființarea unui institut, care se face prin reorganizarea Comisiei de Stat pentru Încercarea și Omologarea Soiurilor, păstrându-și structura organizatorică și nivelul de salarizare al personalului, ca să nu dăm nici un fel de posibilitate organelor de control care vor veni....

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Comisia este de acord cu această problemă? Vă mulțumesc.

În cazul acesta, am să vă supun spre aprobare acest amendament care a fost convenit și de membrii comisiei aici de față, amendament propus de domnul deputat Gaspar, la prima frază a art. 28.

V-o supun spre aprobare ca atare, prima frază a art. 28 pct. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă. Nu sunt. Vă mulțumesc.

A fost aprobat.

Acum, în fraza a doua, aici, în raport apare scris de două ori "funcționează ca organ de specialitate în..." Probabil că este o eroare de calculator. Putem să o tăiem și atunci fraza rămâne ca atare.

V-o supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă. Nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat.

Atribuțiile principale sunt menționate în continuare cu subpunctele a), b) c), d), e), f), în cuprinsul proiectului de lege.

Dacă sunt observații la aceste puncte? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Vi le supun în totalitate aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă. Nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat.

Vă supun aprobării în integralitate acest art. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

S-a aprobat în unanimitate.

Trecem la art. 2.

Art. 44 alin. 1 va avea următorul cuprins. Și aici apare, iarăși, o propunere a comisiei pentru textul acestui articol.

Dacă sunt observații la această propunere a comisiei? Nu sunt.

Vă supun aprobării art. 2 în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă. Nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat.

Vă supun aprobării legea în integralitatea ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

A fost adoptată în unamintate.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist.  

Vom trece în continuare la dezbaterea proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist.

Doresc să știu dacă comisia este aici de față. Domnule doctor, vă rog poftiți pe baricadă.

Din parta inițiatorului este? Da. Este. Domnul Dumitru Lupuliasa director la Direcția farmaceutică.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cuvântul cineva?

O chestiune de procedură. Domnul secretar Miron Mitrea. Vă rog.

   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Din partea grupului parlamentar PDSR rog să se facă apelul pentru că cvorumul, acum, în trei minute am văzut cum s-a dizolvat.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Constat că nu mai avem cvorumul pentru a continua lucrările și ca atare am să dau o pauză de un sfert de oră, după care vom trece la apelul nominal. Este singura soluție ca să putem continua lucrările.

Din sală:

Faceți apelul nominal acum, nu pauză!

- P a u z ă -

După pauză:

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule secretar Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Județul ALBA

Berciu Ion

absent

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Dumitrean Bazil

absent

Georgescu Costin

absent

Pereș Alexandru

prezent

Popa Neculai

prezent

Județul ARAD

Bercea Florian

prezent

Calimente Mihăiță

prezent

Gheorghiof Titu Nicolae

prezent

Ghidău Radu

prezent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

prezent

Georgescu Mihai Petre

absent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

prezent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Nanu Romeo

absent

Pițigoi Barbu

absent

Rizescu Sergiu George

prezent

Stan Vasile

prezent

Stănescu Alexandru-Octavi

absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

absent

Dan Matei-Agaton

absent

Darie Simion

prezent

Duțu Ion

absent

Gheorghe Valeriu

absent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

absent

Moiceanu Constantin

prezent

Nistor Vasile

prezent

Pavel Vasile

absent

Popa Aron - Ioan

prezent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

prezent

Drecin Mihai Dorin

prezent

Negrău Mircea

prezent

Paneș Iosif

absent

Rákoczi Ludovic

absent

Serac Florian

prezent

Székely Ervin Zoltán

absent

Szilágyi Zsolt

absent

Țepelea Gabriel

prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

prezent

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Săndulescu Aureliu-Emil

prezent

Sonea Ioan

prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

prezentă

Hilote Eugen Gheorghe

absent

Ioniță Nicu

prezent

Mihăilescu Petru Șerban

absent

Năstase Toma

absent

Popescu Emil Teodor

absent

Sandu Dumitru

absent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Gherasim Ion Andrei

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Moucha Romulus Ion

prezent

Secară Gheorghe

absent

Tudose Nicolae Florin

prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

prezent

Bartoș Daniela

prezentă

Corâci Ioan Cezar

prezent

Dragu George

prezent

Șerban George

prezent

Văsioiu Horia

absent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Morariu Teodor Gheorghe

absent

Papuc Aurel Constantin

prezent

Partal Petre

prezent

Pâslaru Dumitru

prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica Octavia

prezentă

Oană Gheorghe

absent

Spătaru Liviu

absent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Vilău Ioan - Adrian

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Mitică

prezent

Munteanu Ion

prezent

Naidin Petre

prezent

Pavelescu Claudiu-Costel

prezent

Sârbu Marian

prezent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

absent

Ionescu Anton

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lăpușan Alexandru

absent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

absent

Miclăuș Vasile

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Pop Iftene

absent

Roman Ioan

prezent

Vida Simiti Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

prezent

Barde Tănase

prezent

Botescu Ion

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Hașotti Puiu

prezent

Marinescu Ioan - Sorin

prezent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel Constantin

absent

Osman Fedbi

prezent

Șaganai Nusfet

prezent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Márton Árpad-Francisc

prezent

Tamás Șandor

absent

Țurlea Petre

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

prezent

Boștinaru Victor

prezent

Dîrstaru Dorin

prezent

Enescu Ion

prezent

Neagu Romulus

prezent

Popa Daniela

prezentă

Popescu Irineu

prezent

Rădulescu Zoner Constantin Șerban

absent

Simion Florea

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Manolescu Oana

prezentă

Matei Lucian Ion

absent

Negrițoiu Mișu

absent

Roșca Ioan

prezent

Vasilescu Nicolae

absent

Județul GALAȚI

Buruiană Aprodu Daniela

absentă

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Iacob Elena

prezentă

Mihu Victor Traian

prezent

Nica Dan

absent

Odisei Manole

prezent

Protopopescu Cornel

prezent

Sandu Ion Florentin

prezent

Tomov Marilena

prezentă

Județul GIURGIU

Cristea Marin

absent

Croitoru Mircea Adrian

prezent

Grigoriu Mihai

prezent

Radu Alexandru Dumitru

absent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

prezent

Drumen Constantin

absent

Nică Mihail

absent

Pârgaru Ion

prezent

Popescu Bejat Ștefan-Marian

prezent

Popescu Dumitru

prezent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Nagy Ștefan

prezent

Raduly Robert - Kálmán

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

absent

Dimitriu Sorin Petre

prezent

Giurescu Ion

prezent

Ifrim Dumitru

absent

Neacșu Ilie

prezent

Petreu Liviu

prezent

Priceputu Laurențiu

absent

Șteolea Petru

prezent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Cristea Gheorghe

absent

Popa Virgil

prezent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

prezent

Baciu Mihai

absent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Dobre Traian

prezent

Dorin Mihai

prezent

Enache Marian

prezent

Gazi Gherasim

prezent

Lupu Vasile

absent

Mogoș Ion

absent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Stanciu Anghel

absent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Böndi Gyöngyike

prezent

Bud Nicolae

prezent

Dunca Tudor Gavril

absent

Godja Petru

prezent

Moldovan Petre

prezent

Pașcu Ioan Mircea

prezent

Remeș Decebal Traian

absent

Ștefănoiu Luca

absent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

absent

Nicolicea Eugen

prezent

Raicu Romulus

prezent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

prezent

Filipescu Ileana

prezentă

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Attila Bela Ladislau

prezent

Kerekeș Karoly

prezent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

prezent

Pop Leon Petru

prezent

Popa Ioan Mihai

prezent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

prezent

Bujor Liviu

prezent

Burlacu Viorel

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

absent

Hlinschi Mihai

prezent

Radu Elena Cornelia Gabriela

prezentă

Rădulescu Cristian

prezent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor

absent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

prezentă

Georgescu Florin

absent

Grădinaru Nicolae

absent

Groza Nicolae

prezent

Kovacs Carol Emil

prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Barbăroșie Victor

prezent

Ivănescu Paula Maria

absentă

Moldoveanu Eugenia

prezentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

prezent

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Sirețeanu Mihail

prezent

Tudor Marcu

prezent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Budeanu Radu

prezent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Pecsi Francisc

prezent

Pop Viorel

absent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu Liviu

absent

Chichișan Miron

prezent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

prezentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

prezent

Trifu Romeo

prezent

Vâlcu Mircea

absent

Județul SUCEAVA

Babias Iohan Peter

prezent

Bejinariu Petru

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Marina

prezentă

Iorga Leonida Lari

absentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Palade Dan

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Sandu Alecu

prezent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

prezent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

prezent

Cândea Vasile

prezent

Ianculescu Marian

prezent

Marineci Ionel

prezent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

prezent

Videanu Adriean

prezent

Județul TIMIȘ

Bárány Francisc

prezent

Brück Werner Horst

prezent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Glăvan Ștefan

absent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard - Carola

absentă

Stanca Teodor

prezent

Șerban Gheorghe

prezent

Tăbară Valeriu

prezent

Tăvală Tănase - Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

prezent

Fenoghen Sevastian

prezent

Lazia Ion

prezent

Meșca Sever

prezent

Vajda Francisc - Atila

prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

prezent

Dan Marțian

absent

Ghiga Vasile

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

prezent

Gaspar Acsinte

prezent

Sabău Traian

absent

Stancov George - Iulian

absent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

prezent

Hunea Carmen

prezent

Manea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Udrea Florian

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

prezentă

Badea Alexandru Ioan

absent

Boda Iosif

absent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Ciontu Corneliu

absent

Cunescu Sergiu

absent

Diaconescu Ion

absent

Dobrescu Smaranda

absentă

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Adrian Paul

absent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Gheorghiu Mihai

absent

Iliescu Valentin Adrian

prezent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

prezent

Iorgulescu Adrian

prezent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

prezent

Negoiță Gheorghe Liviu

prezent

Pambuccian Varujan

prezent

Petrescu Silviu

prezent

Popescu Ioan Dan

prezent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Raica Florica Rădița

prezentă

Sassu Alexandru

prezent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai - Sorin

absent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădălin

prezent

Weber Ernest-Otto

prezent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

prezent

Neagu Victor

prezent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

prezentă

Voi striga absenții la primul apel.

ALBA

Dărămuș Nicolae Octavian absent

Dumitrean Bazil prezent

Georgescu Costin absent

ARAD

Putin Emil-Livius absent

Rațiu Ion prezent

Tokay Gheorghe absent

ARGEȘ

Georgescu Mihai absent

Ghibernea Dan absent

Nanu Romeo absent

Pițigoi Barbu absent

Stănescu Alexandru prezent

BACĂU

Corniță Ion prezent

Dan Matei Agaton absent

Duțu Ion prezent

Gheorghe Valeriu absent

Hrebenciuc Viorel prezent

Irimescu Haralambie prezent

Pavel Vasile prezent

BIHOR

Bot Octavian prezent

Paneș Iosif prezent

Rakoczi Ludovic absent

Szekely Ervin Zoltan absent

Szilagyi Zsolt prezent

BISTRIȚA-NĂSĂUD

Oltean Ioan absent

Pintea Ioan absent

BOTOȘANI

Hilote Eugen Gheorghe absent

Mihăilescu Petru Șerban absent

Năstase Toma absent

Popescu Emil Teodor prezent

Sandu Dumitru absent

Județul BRAȘOV

Babiuc VictorCojocaru Radu Spiridon

absent

Secară Gheorghe

prezent

Județul BRĂILA

Văsioiu Horia

prezent

Județul BUZĂU

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Morariu Teodor Gheorghe

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Oană Gheorghe

absent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

absent

Lăpușan Alexandru

absent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

absent

Pop Iftene

absent

Județul CONSTANȚA

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Județul COVASNA

Birtalan Akos

absent

Tamas Sandor

prezent

Țurlea Petre

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Rădulescu Zoner Șerban Constantin

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

prezent

Matei Ion Lucian

prezent

Negrițoiu Mișu

prezent

Vasilescu Nicolae

absent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Ciumara Mircea

absent

Nica Dan

absent

Județul GIURGIU

Cristea Marin

absent

Radu Alexandru Dumitru

absent

Județul GORJ

Drumen Constantin

absent

Nică Mihail

absent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

absent

Ifrim Dumitru

absent

Priceputu Laurențiu

absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Cristea Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Baciu Mihai

absent

Lupu Vasile

prezent

Mogoș Ion

absent

Stanciu Anghel

absent

Stoica Valeria Mariana

prezentă

Vintilă Dumitru-Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Dunca Tudor Gavril

absent

Remeș Decebal Traian

absent

Ștefănoiu Luca

absent

Județul MEHEDINȚI

Micle Ulpiu-Radu Sabin

absent

Județul NEAMȚ

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor

prezent

Georgescu Florin

absent

Grădinaru Nicolae

absent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Ivănescu Paula Maria

absentă

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Județul SATU-MARE

Pop Viorel

absent

Județul SĂLAJ

Bara Radu Liviu

absent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Pantiș Sorin

absent

Vâlcu Mircea

absent

Județul SUCEAVA

Iorga Leonida Lari

prezentă

Județul TELEORMAN

Noica Nicolae

absent

Județul TIMIȘ

Glăvan Ștefan

absent

Puwak Hildegard

absentă

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Dan Marțian

absent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Sabău Traian

absent

Stancov George Iulian

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Badea Alexandru Ioan

prezent

Boda Iosif

absent

Ciontu Corneliu

absent

Cunescu Sergiu

absent

Diaconescu Ion

absent

Dobrescu Smaranda

absentă

Dorian Dorel

prezent

Dumitrescu Adrian Paul

absent

Gheorghiu Mihai

absent

Ionescu Constantin

absent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai Sorin

absent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Aceasta este tot.

 
   

Domnul Szilagyi Zsolt (din sală):

Pe mine nu m-ați strigat.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

V-am strigat și nu m-ați auzit, domnule Szilagyi, sau mi-ați răspuns prima oară. O secundă.

Deci, Szilagyi Zsolt - Bihor - prezent.

Botoșani, domnul Năstase Toma - prezent. Dar am strigat de două ori, să știți domnule Năstase.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Putem să trecem la dezbaterea proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist.

Din partea inițiatorului dacă dorește cineva să ia cuvântul.

Da, vă rog, poftiți la microfon, vă spuneți numele și funcția ca să poată să fie trecute în stenogramă.

 
   

Domnul Dumitru Lupuliasa:

Mă numesc Lupuliasa Dumitru, sunt director în Ministerul Sănătății.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În exercitarea profesiunii farmaceutice în sistem public sau privat, farmacistul trebuie să se bucure de o independență profesională, aceasta colaborând strâns cu medicul în interesul asigurării sănătății populației. Totodată, farmacistul trebuie să se supună normelor deontologiei medicale și farmaceutice, premisă de bază în realizarea unei conduite profesionale de înaltă ținută și care interesează întreaga societate. Aceste considerente justifică, ca și la medici de altfel, instituționalizarea Colegiului farmaciștilor din România ca unică organizație profesională autonomă, cu personalitate juridică, fără caracter politic, care să reprezinte interesele profesiei farmaceutice, să asigure rezolvarea și dezvoltarea acestei profesiuni și să păstreze prestigiul ei în cadrul vieții sociale, veghind la respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor ce revin persoanelor care exercită profesiunea de farmacist.

Colegiul farmaciștilor din România, instituție ce a funcționat până în anul 1949, a fost reînființat în anul 1990 ca persoană juridică de drept privat, autonomă, apolitică, fără scop patrimonial. Prin instituționalizarea Colegiului farmaciștilor din România, se revine la forma de organizare cunoscută în România antebelică, când funcționa sub denumirea de Colegiul farmaceutic.

Menționăm că organizații similare există în toate țările dezvoltate. Colegiul farmaciștilor din România cuprinde toți farmaciștii activi cu domiciliul în România și care au dreptul de liberă practică. Acesta contribuie, în temeiul competențelor sale, alături de forurile competente la accelerarea trecerii de la activitatea farmaceutică centralizată, proprietate de stat, la activitatea descentralizată, bazată pe toate formele de proprietate, organizată pe principiile economice ale pieții libere.

Colegiul farmaciștilor din România se va implica în stabilirea împreună cu Ministerul Sănătății și cu alte foruri competente a elementelor principiului de teritorializare a farmaciilor, în reglementarea înființării de noi unități farmaceutice și a altor activități specifice care vor funcționa în proprietate particulară pentru asigurarea în condiții cât mai bune a asistenței cu medicamente a populației.

Proiectul de lege care vă este supus astăzi a fost dezbătut în comisia de specialitate alături de organizația profesională a farmaciștilor și de reprezentanții Ministerului Sănătății și ceea ce vă este prezentat astăzi este rezultatul muncii de anul trecut. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă din partea comisiei de specialitate..., domnul deputat Berciu, vă rog.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să începem în această legislatură una dintre legile înscrise în reforma sanitară, una dintre legile importante ale sectorului medical și care, sunt sigur, că va fi acceptată de dumneavoastră în linii mari, conform raportului nostru, întocmit în Comisia pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților. Vreau să vă spun ca acest proiect de lege ne-a fost remis după ce a fost discutat la nivelul comisiei similare din Senat. De la Camera Deputaților a primit avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și, fără îndoială, al Comisiei juridice. Acestea au fost favorabile și ca atare ne aflăm în fața unei proceduri complete de discutare a acestui proiect de lege.

Considerăm că această specialitate, această "meserie" este deosebită în rezultatele pe care o să le avem în practica medicală într-un cu totul și cu totul alt concept. Este conceptul prin care trecem de la o activitate farmaceutică centralizată, proprietate de stat, proprie societății socialiste la o cu totul cu totul altă activitate, o activitate farmaceutică descentralizată, proprie sistemului capitalist. Trecem, de fapt, și cu această lege și cu prevederile ei la ceea ce este normal a se trece în România. Totodată trebuie să vă spunem că am avut în vedere tot timpul, în discutarea acestui proiect de lege la anivelul comisiei noastre, chiar dacă a fost în legislatura trecută, și mă înțelegeți de ce spun acest chiar dacă, am avut în vedere legislația Comunității Europene în domeniul, am avut în vedere, cât s-a putut, fără îndoială, cuprinde, această acordare, acest sinergism, acest paralelism sau, putem să spunem chiar o bisare, în anumite lucruri esențiale, a tuturor prevederilor care sunt cuprinse în ceea ce spune Comunitatea Europeană despre această activitate. Fără îndoială că reglementarea care se impune în această lege, care cuprinde și organizarea, înființarea Colegiului farmaciștilor, are nevoie de acest atribut de lege, pentru că o serie foarte largă din atribuțiile care erau prevăzute în activitatea Ministerului Sănătății sunt preluate de acest Colegiu al farmaciștilor, o serie de atribuții care sunt de natură administrativă și disciplinară și credem că aceste atribuții este normal să fie judecate de către colegii lor pe care-i aleg în funcțiile de conducere la nivelul Colegiului farmaciștilor. Avem încredere în deschiderea dumneavoastră pentru această lege, oarecum tehnică, oarecum specială, pentru că, să fim sinceri, este foarte sensibilă pentru cei 6.000 de farmaciști ai țării, dar este tot atât de sensibilă pentru cele 23 sau 22 de milioane de locuitori pe care-i avem noi, care cu toții apelăm de atâtea ori la serviciul medical și la serviciul farmaceutic.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Da, vă rog.

 
   

Domnul Aurel Miloș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, din care și subsemnatul face parte, ca reprezentant al Grupului parlamentar PD-USD, a luat în discuție și este de acord ca proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului farmaciștilor să fie pus în discuția noastră astăzi. Discuțiile pe marginea proiectului de lege s-au purtat atât cu reprezentanții farmaciștilor, cât și cu reprezentanții asistenților de farmacie și bineînțeles cu reprezentanții Guvernului. Pe marginea discuțiilor avute cu cei amintiți, noi am concluzionat că în momentul de față este necesar ca acceastă lege, care este așteptată de către întreaga populație a țării, să fie pusă în discuția noastră și bineînțeles să se ia măsurile care se impun. În ceea ce privește Grupul parlamentar PD(USD), suntem de acord cu proiectul de lege prezentat cu amendamentele pe care le-a propus comisia și vă rugăm și pe dumneavoastră să votați așa cum considerați ca este bine și, bineînțeles, dorim ca această lege să fie aprobată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul. Da, domnule Bárányi, poftiți! Domnul deputat Bárányi.

 
   

Domnul Bárányi Francisc:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Legea privind exercitarea profesiei de farmacist este legea geamănă a Legii privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, funcționarea și organizarea Colegiului medicilor din România. Deci, nu întâmplător, Comisia pentru sănătate și familie a schimbat titlul legii farmaciștilor care va suna în felul următor: Legea privind exercitarea profesiunii de farmacist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului farmaciștilor din România. Deci, exact ca și legea medicilor. Normal, pentru că medicii și farmaciștii sunt frați gemeni. Unul, fără celălalt, nu poate fi eficient. Medicul fără farmacist este ca un soldat fără armă. Ei nu trebuiesc despărțiți, dimpotrivă, apropiați.

Iată de ce legea farmaciștilor pe care o discutăm astăzi seamănă foarte mult cu legea medicilor și în text și în idei.

Legea medicilor, hai să nu mai repet, pentru că titlul este lung, a fost promulgată anul trecut și parțial a intrat în funcție.

Reforma sanitară în România depinde de două legi extraordinar de importante, pe de o parte, Legea exercitării profesiunii de medic și a Colegiului medicilor împreună cu legea aceasta a farmaciștilor, adică Legea exercitării profesiunii de farmacist și a Colegiului farmaciștilor. Pe de altă parte, cealaltă lege de o importanță capitală este Legea asigurărilor sociale de sănătate pe care o avem planificată a fi discutată în curând, sperăm cât mai repede. Fără aceste două legi, reforma sanitară în România se stopează. Legea farmaciștilor a fost foarte bine gândită din partea inițiatorilor, larg discutată în Comisia pentru sănătate și familie în prezența delegaților farmaciștilor și a Ministerului Sănătății. Breasla farmaciștilor care înglobează toți farmaciștii activi din țară, în mare parte sunt privatizați, dar această breaslă are nevoie urgentă de această lege a farmaciștilor. Eu, în numele meu și în numele grupului meu parlamentar și a Comisiei pentru sănătate vă rog să o votați. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte luări de cuvânt? În cazul în care nu mai sunt o să trecem la dezbaterea proiectului de lege și vom începe cu titlul legii. Comisia a propus un amendament și anume schimbarea titlului în Lege privind exercitarea profesiunii de farmacist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului farmaciștilor din România. Dacă sunt intervenții la această propunere? Dacă nu sunt, v-o supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Comisia propune ca să fie înlocuit în tot textul cuvântul "profesie" cu "profesiune". De asemenea, utilizarea expresiei "instituții de învățământ universitar farmaceutic". Da, aveți o remarcă? Vă rog, poftiți!

 
   

Domnul Ioan Vida Simiti:

Mă voi referi la propunerea comisiei de înlocuire a expresiei "instituții de învățământ universitar farmaceutic". Vă informez că un asemenea titlu de instituție nu există în nomenclatorul instituțiilor de învățământ superior din România. Există însă facultăți de farmacie care, de regulă, ființează în cadrul unor universități. Există de asemenea, profil farmaceutic și de aceea, va propun utilizarea expresiei "instituții de învățământ universitar cu profil farmaceutic" și consider că este valabil și pentru art.1. Deci, profilul este farmaceutic, instituția de învățământ universitar farmaceutic nu există. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Comisia dacă are vreo observație la această...? Da, vă ascult. Vă rog, domnule Bárányi.

 
   

Domnul Bárányi Francisc:

Poate că aveți dreptate. Nu vreau să încep o polemică, dar să vă spun ceva ce dumneavoastră probabil că nu cunoașteți. În țară sunt 6.000 de farmaciști care au diplomă, au terminat facultatea de farmacie de 5 ani și sunt peste 10.000, unii ne amenință că 18.000, de asistenți de farmacie care au terminat liceul și după liceu au făcut 2, respectiv 3 ani școală de asistenți de farmacie. Este o luptă foarte mare între aceste două categorii, pentru că ambii se numesc farmaciști. Adevărul este că numai farmacistul cu diplomă este într-adevăr farmacist, celălalt este asistentul farmacistului cu diplomă. Pentru a sublinia că farmacistul este absolventul unei universități, am introdus expresia aceasta, da, da și chiar farmaciștii au dorit. Nu vreau sa fac o polemică lingvistică care, din mai multe motive, mă depășește, însă țin ca expresia de "universitate" să rămână.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Vă rog domnule deputat Ioan Vida Simiti, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Vida Simiti:

Domnule doctor, cred că nu m-ați înțeles. Am spun "instituții de învățământ universitar cu profil farmaceutic". Aceasta este realitatea. Sigur, "cu profil farmaceutic" și este valabil și pentru art.1. Deci, instituție de învățământ universitar farmaceutic nu există, dar există instituție de învățământ universitar cu profil farmaceutic.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, sunteți de acord?

Deci, comisia este de acord. În acest caz vă supun aprobării înlocuirea în tot textul legii a cuvântului "profesie" cu "profesiune".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă supun utilizarea în textul legii a expresiei "instituții de învățământ universitar cu profil farmaceutic".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deci, comisia mai propune să se introducă Secțiunea 1 în cadrul Capitolului I cu următorul titlu: Dispoziții generale.

Dacă aici există remarci? Nu există. În cazul în care nu există, vă supun aprobării această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Trecem mai departe la... Vă supun spre aprobare Capitolul I și titlul acestuia: Exercitarea profesiei de farmacist. Dacă sunt observații? Deci, în loc de "profesie", evident va fi "profesiunii" de farmacist. Eu am textul așa, se va reglementa în momentul în care se va retipări. Vă supun aprobării Capitolul I - Exercitarea profesiei de farmacist, titlul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă nu sunt.

În unanimitate s-a aprobat. Este o chestiune care se reglementează ulterior. Eu citesc așa cum este textul acuma, pentru că am votat că peste tot în text se va modifica.

În continuare trecem la art.1. Aici, la art.1, comisia de specialitate a propus un text diferit de textul adoptat de Senat. Dacă sunt observații? Da, vă rog. Domnul deputat Berciu.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Se repetă același lucru legat de "o instituție de învățământ universitar cu profil farmaceutic" să fie cuprins în continuare în tot cursul legii, dar și aici, la art.1 necondiționat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc. Am votat acest lucru. Deci, peste tot unde apare sintagma respectivă va fi precizat: învățământ universitar cu profil farmaceutic.

Deci, cu această completare a textului propus de comisie...

Da, vă rog, imediat vă dau cuvântul...

Vă rog poftiți la microfon.

 
   

Domnul Jean Decuseară:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

O singură întrebare aș avea de pus: De ce trebuie neapărat să precizăm că pentru exercitarea meseriei de farmacist trebuie să fie neapărat cetățean român?

Nu cunosc exact care este treaba și aș vrea să capăt niște informații pentru aceasta.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ce propuneți? Vă rog.

 
   

Domnul Bárányi Francisc:

Cel puțin din trei motive: pentru că, la ora actuală, o treime din studenții care învață în România nu sunt cetățeni români; sunt greci, arabi, turci ș.a.m.d. Ne bucurăm, ne aduc bani.

Ce s-ar întâmplă dacă acești străini nu ar pleca din România și ar rămâne aici? Ce ar fi cu bresla farmaciștilor? Păi trebuie să ne apărăm interesele! Cetățenii noștri români să aibă pâine la noi în casă. Să nu credeți că avem... la ora actuală nu avem suficienți farmaciști, este adevărat, dar în viitor o să avem chiar și prea mulți. O să înceapă, în curând, și șomajul între medici. Aveam 42.638 de medici, alaltăieri, da? Și în curând o să avem vreo 6 - 700 de medici șomeri.

Pe de altă parte, dacă studiați mai departe, și o să ajungem acolo imediat cu proiectul de lege pe care îl discutăm, există convenții internaționale între două state - România cu Turcia, de exemplu- și un cetățean turc poate să exerseze funcția de farmacist, de medic, de inginer, de nu știu ce în România, dacă Convenția aceasta îi permite.

Când un tânăr, un arab, termină Facultatea de farmacie în România, el poate să scrie în cartea de telefoane, pe poartă, oriunde, că el este "Ali farmacist", dar nu are voie să elibereze medicamente, nu are voie să lucreze ca farmacist până nu s-a înscris în Colegiul farmaciștilor, și când s-a înscris în Colegiul farmaciștilor, atunci are drept de liberă practică. Deci bresla trebuie apărată.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă rog frumos, ce propunere faceți?

 
   

Domnul Constantin Ionescu:

Nu consider răspunsurile satisfăcătoare. Consider precizarea, în sine, discriminatorie și consider că nu este nici democratică, nu este nici etică. Noi ne protejăm profesiile, în măsura în care suntem în stare să le practicăm. Dacă nu suntem în stare să le practicăm, nu există nici un fel de lege care să ne poată permite să ne protejăm profesiile.

Același lucru pe care îl permitem noi în România ni se poate permite și nouă în altă parte. Ca atare, personal, propun respingerea sau scoaterea, din cadrul articolului a precizării "cetățean român".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bárányi Francisc:

Eu citesc...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

 
   

Domnul Bárányi Francisc:

Fiți amabili, pag.4, art.4 alin.2: "Profesia de farmacist poate fi exercitată în România și de farmaciști cetățeni străini, în condițiile prevăzute de prezenta lege", adică să aibă diplomă, să fie înscris, "și pe bază de reciprocitate stabilită prin convenții la care România este parte". Nu este nici o discriminare.

Din sală:

Este bine!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci ați propus să rămână. Bun.

Doamnă, vă rog. O să vă rog să vă spuneți numele, pentru că eu nu vă cunosc pe toți și îmi cer scuze.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Andronescu este numele meu.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea este legată de următoarea propunere: după "instituția de învățământ universitar cu profil farmaceutic", vă propun să adăugăm "acreditată", pentru că doar cele acreditate au dreptul să elibereze o diplomă. Altfel creăm o breșă extrem de periculoasă și cred că nu este de dorit, pe de o parte, pe de altă parte, contravenim Legii învățământului și Legii acreditării, care funcționează.

Vă mulțumesc.

Și a doua propunere pe care vreau să v-o fac, pentru că, mărturisesc, nu am înțeles: "Exercitarea profesiunii de farmacist", spune articolul în continuare, "este avizată de Colegiul farmaciștilor din România și autorizată de Ministerul Sănătății". Înseamnă că, pentru orice diplomă universitară pe care instituțiile noastre acreditate o eliberează, va trebui să constituim colegii profesionale care să avizeze exercitarea profesiunii. Mi se pare că deschidem o cale care poate să fie păguboasă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să propuneți exact cum doriți să...

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Deci revin, după "instituția de învățământ universitar cu profil farmaceutic", să adăugăm cuvântul "acreditată"...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aceasta am înțeles. La a doua propunere.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Iar la a doua aș propune să scoatem acest alineat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul doctor Berciu, din partea Comisiei.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

A mai spune și a crede că în viitor va putea să exercite profesiunea oricine cu o altă diplomă decât o diplomă acreditată este absurd, așa că absolut încărcăm textul cu un termen care este, pur și simplu, valabil pentru o perioadă de tranziție. Deci este exclus să-l mai putem lua în considerare. Iar în continuare este o problemă de fond, pe care a pus-o doamna deputat: exercitarea unei profesiuni într-o anumită breaslă de ce trebuie să fie avizată de Colegiu sau de Asociația breslei respective? Este o chestiune absoluat normală. Dânsa vorbește de pe poziția, probabil, a unui cadru din învățământ, am impresia, pentru că dânșii vor, Ministerul Învățământului, să dețină acest monopol total și în exercitarea profesiilor. Nu este drept! Noi recunoaștem asociațiile profesionale sau colegiile, noi recunoaștem, într-adevăr, diplomele dânșilor, dar pentru exercitarea profesiei avem și noi niște precepte pe care trebuie să le îndeplinească cel care dorește să exercite o anumită profesie. Deci acest lucru funcționează absolut peste tot în lumea civilizată și am impresia că acest atribut trebuie să rămână în acest art.1.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt?

Da, vă rog. Vă rog să vă spuneți și numele, ca să...

 
   

Domnul Bazil Dumitrean:

Bazil Dumitrean.

Încă un argument în acest sens, adică al dreptului organizației de breaslă, ca să zic așa, este adus și de faptul, vedeți într-un articol următor că profesiunea de farmacist se declară profesiune liberală, în contrast cu, mi se pare, Legea învățământului, unde este învățământ de stat. Deci încă un argument.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte luări la cuvânt?

Da, vă rog, doamnă.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Îmi cer scuze pentru insistență, însă înțeleg că acest amendament legat de exercitarea profesiunii de farmacist și de modul în care Colegiul farmaciștilor trebuie să-și spună cuvântul este o chestiune care ține de specificul profesiunii și renunț la a insista asupra scoaterii lui, dar insist, vă rog, la adăugarea cuvântului "acreditat", pentru că, altfel, sunt foarte multe și o să avem, și în continuare, facultăți particulare sau de stat care nu sunt autorizate și care pot să emită o diplomă care nu este echivalentă și nu este recunoscută.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

În privința cuvântului "acreditată", are Comisia ceva împotrivă să fie introdus? Nu. Bun. Atunci sunt obligat, conform Regulamentului, art.100, să supun...

Cum? Sunt de acord. (Îi răspunde domnului deputat Ion Berciu, care a venit la masa prezidiului)

Sunt de acord, dar trebuie să...

Sunt obligat, conform art.100 din Regulament, să supun aprobării întâi propunerile de scoatere, de eliminare a unor elemente de text și...

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din bancă):

A renunțat!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, dar domnul deputat Decuseară nu a renunțat la scoaterea sintagmei "cetățean român", pe care sunt obligat să v-o supun spre aprobare.

Deci...

Da, vă rog.

 
   

Domnul Aurel Miloș:

Nu știu, nu înțeleg eu ceea ce se solicită cu acreditarea, dacă nu este acreditată, nu primește diplomă; el nu are voie să se prezinte la examenul de stat și nu primește diplomă. Deci, atunci, în baza cărui act exercită această profesiune? Cel puțin așa înțeleg eu această problematică.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, în momentul de față ... O să supunem la vot și această chestiune cu acreditarea, trebuie să supun, însă, întâi la vot propunerile de eliminare a unor părți de text. Deci domnul deputat Decuseară a propus eliminarea sintagmei "cetățean român" din textul articolului.

Vă supun aprobării cine este pentru scoaterea acestei sintagme din text.

Cine este pentru? Da, este clar că...

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Este insuficient pentru a fi adoptată această propunere. Deci rămâne această propunere.

Vă supun spre aprobare completarea textului cu: "instituții de învățământ universitar cu profil farmaceutic din România"..., aici apare "acreditate din România ori din străinătate". Deci introducerea cuvântului "acreditate".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci, cu o abținere și un număr de 12 voturi împotrivă, s-a introdus în text acest cuvânt "acreditate".

Vă supun...

Da, vă rog.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Se spune așa: "Exercitarea profesiunii de farmacist este un drept al oricărei persoane fizice cetățean român posesoare a diplomei de farmacist ...", "a diplomei de farmacist acreditată"?

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

A instituției.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, "a diplomei de farmacist eliberată de o instituție..."

 
   

Domnul Ion Berciu:

"...de învățământ universitar farmaceutic acreditată din România ori din străinătate, echivalată potrivit legii". Dacă lăsăm "echivalată", la sfârșit, "potrivit legii", se înțeleg toate treburile.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"Echivalată potrivit legii" se referă numai la cele din străinătate. Deci: "posesoarea unei diplome de farmacist eliberată de o instituție de învățământ universitar farmaceutic acreditată din România ori din străinătate, echivalată potrivit legii". Deci pentru cele din străinătate. Fraza, de la început, a avut această hibă, dar nu o discutăm acum.

Deci vă supun spre aprobare art.1...

Da, vă rog, domnule deputat Ionescu.

 
   

Domnul Constantin Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi iertați insistența, însă cu ultimul paragraf din acest articol, și anume "Exercitarea profesiunii de farmacist este avizată de Colegiul farmaciștilor din România și autorizată de Ministerul Sănătății", permiteți-mi să nu fiu de acord. Adică eu sunt cadru universitar, cunosc următorul lucru: un absolvent de instituție acreditată de farmacie este cu diplomă, și dacă nu are suficiente relații la Colegiul farmaciștilor, rămâne șomer pentru totdeauna?

(Comentarii în loja Comisiei)

Deci "exercitarea profesiunii se face numai...", "avizată". Nu sunt de acord cu acest "avizată". Nu sunt de acord cu acest "avizată". Înseamnă că toate meseriile din România trebuie să le avizeze vreun consiliu: inginerii, zootehniști etc. Deci este o măsură discriminatorie cu care nu sunt de acord și propun să se scoată această frază.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul doctor Barbaresso.

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Vi s-a explicat foarte bine înainte că într-un articol ulterior se precizează că profesiunea de farmacist este o profesiune liberală. "Exercitarea profesiunii de farmacist este avizată de Colegiul farmaciștilor din România și autorizată de Ministerul Sănătății".

Eu cred că această avizare a Colegiului și aprobare de către Ministerul Sănătății se referă la momentul în care un tânăr farmacist vrea să-și deschidă o farmacie particulară. Dacă el se duce la stat, nu mai depinde de Colegiul medicilor. (Rumoare)

Păi nu, atunci are dreptate domnul profesor! Există două cazuri. Are dreptate domnul profesor în cazul acesta și nu are dreptate în cazul în care am spus eu. Când vreau să-mi deschid o farmacie particulară, eu trebuie să am avizul Colegiului farmaciștilor. (Rumoare)

Nu, atunci diploma universitară dată de către o facultate nu mai este valabilă decât cu aprobare, adică peste rectorul facultății respective, peste profesorii care te-au învățat 5 ani de zile, trebuie să fie un corp de supraexperți care să-ți avizeze că ceea ce ai făcut tu este bine, că ai făcut în facultate. Nu observați că este un nonsens? Adică eu sunt doctor și, ca să-mi exercit meseria de doctor, trebuie să mă duc la unul care a avut 5 pe linie! Și eu, care am fost șef de promoție, trebuie să mă duc la el cu sacoșa plină! (Aplauze)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Dați-mi voie să vă spun că, colegul meu domnul doctor Dan Barbaresso nu a participat la discuția legată de Legea profesiunii medicale și a înființării Colegiului Medicilor, unde acest lucru era foarte bine prins. Această exercitare a profesiunii de farmacist, deci ca farmacist, ca să poți să comercializezi, să poți să lucrezi în această rețea farmaceutică, deci, indiferent de sector, vă rog foarte mult să țineți cont de această precizare, este absolut obligatoriu ca această asociație de castă să-și dea acest aviz. În alte țări, numai ea își dă avizul, iar Ministerul Sănătății eliberează un act. Vă rog în sensul acesta să fie înțeles. Și nu rămâne nici un farmacist cu o diplomă, nu rămâne șomer și nu o să plângă nimeni pe umerii cuiva din acest punct de vedere, să știți, dar, omul trebuie, totuși, să îndeplinească câteva condiții morale, în mod deosebit, pe care dumneavoastră o să le vedeți în cursul derulării legii. Nu a fost citită legea până la capăt de cei care vin și aduc asemenea invective.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Mă adresez mai ales Comisiei și vă fac o propunere, nu știu dacă este cea mai potrivită, cea mai fericită propunere, dar cu rugămintea de a o avea în vedere: "exercitarea liberă a profesiunii de farmacist". Introducerea acestui cuvânt poate că... Exercitarea liberă a profesiunii de farmacist, deci numai în cazul..., ceea ce spunea domnul coleg anterior, numai în cazul în care farmacistul vrea să-și deschidă singur o farmacie proprie.

Vă rog să analizați și, poate, un coleg jurist ar putea să aprecieze mai bine dacă expresia este foarte potrivită, dar mi se pare că domnul coleg care a vorbit înainte are perfectă dreptate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Comisia?

O să vă dau cuvântul, domnule Meșca.

Domnul Bárányi.

 
   

Domnul Bárányi Francisc:

Știți că această frază de trei rânduri și jumătate a făcut obiectul a trei ore și jumătate de discuții la noi în Comisie.

(Doamna deputat Viorica Afrăsinei ripostează din bancă).

Da, da, vă rog. Nu vă supărați, dintre dumneavoastră foarte mulți sunteți noi și nu faceți parte din Comisia noastră, chiar și în Comisia noastră sunt foarte mulți deputați noi.

Aceste două cuvinte "avizează" și "autorizează" sunt esența legii, domnilor.

Din sală:

Chintesența!

 
   

Domnul Bárányi Francisc:

Chintesența să fie, pentesența, din partea mea, dar este esența, aceasta este important.

Ce se întâmplă? Trei puncte sunt suficiente, sunt necesare și suficiente pentru a determina numai un singur plan, așa este în geometrie. Aceste trei puncte sunt: medicul, în cazul acesta este vorba de farmacist, Casa de Asigurări de Sănătate și Colegiul farmaciștilor. Farmacistul, după ce termină facultatea, el este farmacist, dar nu are voie să înceapă să lucreze până ce nu devine membru al asociației profesionale care se cheamă Colegiul farmaciștilor. Deci Colegiul farmaciștilor trebuie să-i dea un aviz ca să lucreze și o să-i dea aviz numai atunci când satisface anumite condiții: cetățean român este, Casa de Asigurări de Sănătate, dacă este angajat la Casa de Asigurări de Sănătate îl plătește, dacă nu este acolo, atunci îl plătește altcineva sau nu îl plătește nimeni, că el este un particular. Majoritatea farmaciștilor sunt particulari, dar cei de la farmaciile cu circuit închis sunt plătiți de către Ministerul Sănătății, de stat. Deci avizarea este deosebit de importantă. Colegiul farmaciștilor este breasla farmaciștilor, apără interesele tuturor farmaciștilor, dar, în același timp, îl și pedepsește dacă face o greșeală, pentru că, Colegiul medicilor, respectiv al farmaciștilor are tribunalul egalilor și orice abatere se comite de către un farmacist, în situația noastră, acest Colegiu al farmaciștilor ia măsurile necesare, și numai dacă Colegiul farmaciștilor consideră că este depășit, numai atunci se transferă în fața instanței, la justiție. Neapărat trebuie să rămână aceste două expresii și nu invers. Colegiul farmaciștilor "avizează" și ministerul "autorizează".

Permiteți-mi să vă spun și cu "practicarea". Ați spus "exercitarea liberă a profesiunii". Eu nu știu, poate că nu simt suficient de bine limba, dar aceasta înseamnă altceva. Fiecare farmacist are libertate să exercite profesia. (Rumoare)

Da, dar aceasta nu așa, nu ... Dacă am introdus în articolul anterior sau, mai târziu o să introducem că meseria de farmacist este liberală. Cum spune acolo? "Profesiunea de farmacist este o profesiune liberală". Aceasta o să apară la următoarele articole, undeva, la art.5. Deci ceea ce spuneți dumneavoastră va fi inclus în următoarele articole. Eu am propunerea deja făcută.

Deci țin foarte mult ca aceste două expresii să rămână: "avizată" și "autorizată".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

În primul rând, propun sistarea discuțiilor. Aceleași discuții le-am avut și când am votat o lege identică pentru medici, unde s-a spus foarte clar că trebuie să existe această avizare și este clar că este structură profesională, deci specifică. Este normal că este nevoie de acest Colegiu al farmaciștilor, pentru că trebuie să existe cineva care girează profesiune ca atare, în sine. Nu oricine poate profesa chestiunea.

Spunea domnul coleg aici că dacă este așa de frumos, el vine cu altceva. Și dacă este ultimul în promoție și și-a luat tot cu așa ceva chestiunea respectivă și nu poate profesa, greșind, că vinde, în loc de nu știu ce medicament, alt medicament. Deci trebuie să existe o instanță profesională care girează profesiunea acelui om. Aceasta nu înseamnă pile și relații, pentru că eu sper că am terminat cu chestiunea aceasta. Este o practică balcanică, știți. (Rumoare)

Deci lucrurile sunt clare. Propun sistarea discuțiilor, pentru că asemenea avize sunt trecute în toate legile în care am aprobat profesiunile liberale, începând cu avocați, vă amintiți este baroul, la notari este, tot așa, un colegiu, la medici la fel și aici la fel. A fi liberal nu înseamnă a fi chiar liber de orice, domnule coleg, și chiar liber de profesiune, pentru că sunt unii chiar liberi de profesiune! (Se adresează domnului deputat Constantin Ionescu).

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte de sistarea discuțiilor, domnul deputat Meșca ceruse cuvântul. Deci nu putem să luăm cuvântul unuia dintre colegii noștri.

Vă rog.

 
   

Domnul Sever Meșca:

Domnilor colegi,

Este adevărat că unii dintre noi nu avem vechimea pe care unii membri ai Comisiei o au în această aulă sau în acest Parlament. La fel de adevărat este că acest lucru nu ne poate împiedica să ne gândim și, gândindu-ne, ajungem să constatăm că ni se pune în față să alegem între cutumă, și practică, și logică și realizăm, de fapt, că se încearcă să se introducă o piedică artificială pe piața muncii, în domeniul specific. Vedem, de asemenea, că se încearcă să se introducă o măsură protecționistă pentru cei care deja se află la pupitru, deja sunt în farmaciile lor proprii și o măsură prohibiționistă care să acționeze împotriva tinerilor care, ieșiți de pe băncile facultăților, cu acea diplomă și foarte mândri de ce au făcut în facultate, au naivitatea să creadă că pot să-și exercite profesiunea. Deci eu cred că, chiar dacă în aceste meserii considerate liberale, în care se introduc atâtea piedici, există această cutumă și această practică, trebuie să înregistrăm cu toții faptul că aceste măsuri sunt ilogice și prohibiționiste.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aș fi vrut să intru în disputa aceasta cu onorabila Comisie pentru sănătate, care mă cunoaște și știe ce dificultăți a avut cu mine la adoptarea proiectului de Lege privind înființarea Colegiului medicilor, tocmai pe această temă.

Practic, scopul este acela de a înființa un sistem de bresle medieval. Aceasta este realitatea și nu trebuie să ne ferim de ea. Acest lucru s-a încercat și atunci când s-a făcut Colegiul medicilor, acest lucru s-a încercat și atunci când am votat Legea notarilor, un sistem în care sunt niște meșteri care trebuie, apoi, să primească un fel de calfe care trebuie să-i slujească acolo, până când vor deveni și ei în stare să facă această chestiune.

Avem aici, în art.1, prevăzute autoritățile care sunt competente să-i pregătească pe oamenii aceștia într-o meserie, să zicem absolvirea unei facultăți, se eliberează o diplomă, avem un control al Ministerului Sănătății, o autorizare a Ministerului Sănătății care girează, practic, pregătirea și competența profesională a celui care solicită acest drept, și noi trebuie să mai introducem și acest Colegiu al farmaciștilor care, la urma urmei, poate să fie un fel de club, dar nicidecum o autoritate care să le dea dreptul sau să împiedice pe cineva să exercite liber o profesie.

Eu vă propun, deci, eliminarea cuvintelor care urmează după "farmacist" - "exercitarea profesiunii de farmacist este...", deci eliminarea formulei "avizată de Colegiul farmaciștilor din România" și să sune în felul următor: "Exercitarea profesiunii de farmacist este avizată și este autorizată de Ministerul Sănătății".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Zoner.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Doamnelor și domnilor,

Nu aș fi venit aici, la microfon, dar văd că se duc atâtea discuții.

Domnul doctor Bárányi a avut perfectă dreptate și a făcut acest paralelism între legea exercitării profesiei de medic și acum vine aceasta cu farmaciștii. Păi facem una într-un fel și alta într-alt fel? Este același lucru, din moment ce... intrăm, pur și simplu, într-o anumită contradicție. S-a hotărât, și încă de vechiul Parlament, s-a hotărât să se obțină acest aviz din partea Colegiului medicilor și acum vrem să-l scoatem de la farmaciști. Nu se poate!

Și așa cum s-a amintit, de altfel, Colegiul farmaciștilor sau Colegiul medicilor poate, pur și simplu, să ceară ridicarea exercitării profesiei din motive morale, din alte motive. Nu este vorba despre cât ai luat la examenul de stat. Așa se pune problema, cel puțin din punctul meu de vedere și cred că textul, așa cum este propus de către comisie, este bun și încă o dată, țineți minte, vechii mei colegi, cum am votat și care este textul la Legea exercitării profesiei de medic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Florian Udrea:

Stimați colegi,

Aș vrea să argumentez și eu un pic în favoarea punctului de vedere al comisiei.

Îmi pare rău că sunt în dezacord cu unul din colegii mei, dar vreau să amintesc un lucru: această lege, acest proiect trebuie gândit în contextul proiectelor care urmează, având atingere asupra sistemului de servicii medicale. Mă gândesc la Legea asigurărilor și apariția Casei de asigurări.

Cum vedeți dumneavoastră partenerii de dialog pentru Casa de asigurări care va încheia, să spunem, contracte cu acest sector al medicamentelor? Cine este partenerul de dialog? Fiecare farmacist în parte sau un organism care să vină să garanteze profesional serviciile pe care le asigură acești farmaciști.

Deci, după părerea mea, nu trebuie gândită această frază a fi restrictivă și discriminatorie, cum s-a spus la ... Domnule coleg Buzatu, vă rog să mă ascultați și poate îmi dați o soluție.

Deci, nu trebuie gândită ca restrictivă și discriminatorie. Repet. Nu este vorba de interes. Repet. Acest organism este garantul profesiunii și garantul serviciilor farmaceutice acordate de farmaciști și va fi parterenul de dialog cu Casa de asigurări. Deci, gândesc că acesta este un argument destul de solid, dacă vrem să facem o legislație articulată și cu legile care urmează a fi și pe care ni le dorim cu toții. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul secretar Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Eu am propus sistarea discuțiilor pentru domnul deputat Buzatu, domnia sa fiind avizat, întrucât ne-a reprezentat în Parlamentul anterior ca legislatură la Consiliul Europei, să dăm niște exemple de la noi de acasă.

Deci, domnule deputat, profesiunea de deputat este liberală pentru că mandatul nu este imperativ, dar noi, deputații, știți, ne comportăm civilizat. Pentru aceasta am realizat un regulament și numai dacă președintele de ședință îți dă cuvântul poți să vii aici, chiar dacă ești liberal, neoliberal, pedeserist și așa mai departe.

Deci, acest colegiu elaborează un regulament, niște criterii după care se acordă practicarea profesiei respective. Ministerul Sănătății ... Domnule coleg, îmi dați voie? La Consiliul Europei nu se vorbește decât trei minute! Deci, Ministerul Sănătății autorizează. Pe ce bază autorizează? Pe baza acelui aviz pe care îl stabilește Colegiul farmaciștilor, având niște criterii profesionale foarte bine definite.

Deci, nu este o cenzură, nu este o instanță care judecă pe cineva. Și eu nu cred că se poate pune problema la o familie profesională cum este cea a farmaciștilor, în cadrul concurenței propriu-zise care există, să vină și alte elemente decât cele de ordin moral și profesional. Nu se poate așa ceva, domnule!

Dacă la avocați, care este cea mai liberală profesie, să recunoaștem, există un barou care coordonează activitatea profesională, nu am înțeles, aici de ce să nu fie o asemenea instanță profesională care să acrediteze profesiunea în sensul practicii în farmacii? Știți că în 1990 și în 1991, domnule deputat, când erați la putere în cadrul F.S.N.ului acela mare, țiganii vindeau medicamente, erau farmaciști, până ce nu au venit în Parlamentul României, Guvernul nu a venit cu o asemenea ordonanță prin care am interzis ca vânzarea medicamentelor să se facă de către alte persoane decât de către farmaciști și așa mai departe. Păi, ce vreți? Vrei să vinzi medicamente, spune, cerem o acreditare și o autorizație specială.

Deci, dacă la Parlament avem regulament, domnule coleg, fiecare profesiune... și nu breaslă și calfă... sper că nu amajuns în epoca primitivă, așa cum spui matale, suntem totuși la Parlamentul României, nu este vorba despre calfă, farmacistul nu este o calfă, domnule coleg. Dumneata ca deputat nu ești calfă față de președintele Camerei Deputaților, ești deputat ca și domnia sa. Haideți să folosim un limbaj civilizat aici!

Deci, farmaciștii sunt cei care știu ce trebuie făcut în profesiunea lor. Dumneata nu ești farmacist! Să le dăm cuvântul celor care se pricep. Vă rog frumos! (Discuții în sală)

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu e nici unul farmacist acolo!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, doamnă.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Îmi cer încă o dată scuze la dumneavoastră pentru intervenția repetată. Sunt profesoară în Universitatea Polithnică, nu într-o universitate de medicină.

Dar, în momentul în care am venit în față cu această propunere de eliminare a acestei fraze, m-am pus în situația colegilor mei de la Universitatea de Medicină care semnează o diplomă și o semnează cu exigența corespunzătoare și care apoi este supusă unui aviz suplimentar.

Acesta a fost motivul pentru care am venit în fața dumneavoastră cu propunerea de scoatere.

Înțeleg, însă, că pentru această profesiune există și situații în care o breaslă profesională poate să își spună cuvântul vizavi de exercitarea profesiunii. Dar nu cred că în orice condiții. Cred că trebuie făcute niște precizări. S-ar putea ca un farmacist, care zece ani după ce a absolvit facultatea nu profesează meseria, să aibă nevoie de avizul colegiului. Dar faptul că după ce la absolvirea facultății el are o diplomă semnată de rectorul Universității de Medicină și Farmacie, cu girul tuturor profesorilor cu care a dat examen pe parcursul celor cinci ani de medicină, este, după părerea mea, un mod de a nu considera munca aceea de la catedră, care este migăloasă și care nu este deloc ușoară și simplă.

De aceea, v-aș propune să reformulați această frază.

V-aș propune și în mod concret: exercitarea profesiunii de farmacist să se facă în conformitate cu criteriile stabilite de Colegiul farmaciștilor.

Nu, este o chestiune de nuanță, dacă îmi permiteți!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul doctor Berciu.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Într-adevăr asistăm astăzi la un lucru foarte interesant. În legislatura trecută, unde eram minoritari am reușit să scoatem o lege liberală, o lege normală, o lege logică.

Astăzi avem niște adversari formidabili. Domnul de la P.R.M., mă scuzați, numele, Meșca sau ... așa, spunea de practică și de cutumă. La care practică s-a referit? La cele de 50 de ani? Și la care cutumă? Aș fi foarte curios să aflu. Să detalieze.

Altă problemă. Oare practica sau cutuma țărilor dezvoltate, civilizate, nu vă spune nimic, domnule Meșca? Chiar nu vă interesează? Chiar nu vreți? Păi eu aici găsesc toată treaba.

Iar cu domnul Buzatu nu am nici o altă problemă, decât probleme vechi. Sunt niște chestiuni pe care le-am întâlnit și în legislatura trecută, dânsul a trecut pe la Strasbourg, că se prinde ceva, că nu se prinde, este cu totul altceva... Deci, ne aflăm în fața unor păreri deosebite.

Domnule președinte,

Vă rog să sistați discuția și supuneți votului textul comisiei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul Lupuliasa din partea Guvernului.

 
   

Domnul Dumitru Lupuliasa:

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă văd pus în situația de a vă da o explicație suplimentară.

Deci, sunt pe de o parte în fața dumneavoastră în calitate de farmacist, pentru că s-a spus că nu, este nimeni farmacist în sală, eu sunt farmacist. Sunt decan al Facultății de Farmacie din București și, deci, reprezint învățământul universitar și în același timp, pentru o anumită perioadă director al Direcției farmaceutice în Ministerul Sănătății.

Vreau să vă spun că acest articol în forma în care îl aveți dumneavoastră a fost foarte mult discutat în comisia de specialitate a Camerei Deputaților.

Deci, eu ca universitar nu mă simt deloc atins că exercitarea profesiunii trebuie făcută cu avizul organizației profesionale. De ce? Noi formăm specialiștii și eu mi-am pus semnătura pe diploma de absolvire a unui farmacist, însă, în momentul în care el intră în profesie, intră în relații directe cu omul, trebuie să aibă girul organizației profesionale. În străinătate, peste tot, această organizație profesională, care fie se numește Colegiul farmaciștilor sau Ordinul farmaciștilor, avizează exercitarea profesiunii.

Cred că ar fi bine să apreciem corect acest lucru, pentru că într-adevăr am stat de vorbă și la Departamentul de integrare de pe lângă Guvern și toate textele pe care le-am studiat, referitoare la exercitarea profesiei de farmacist, sunt în această idee.

Cred că trebuie să convergem spre același lucru. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnule doctor, vă rog.

 
   

Domnul Liviu Iuliu Dragoș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să vă supun atenției următoarea problemă: cred eu, trebuie să facem o diferență între pregătirea pentru o profesie și practicarea acelei profesii.

În etapa de pregătire pentru profesie cei care susțin rolul școlii au perfectă dreptate. Dar meseria se practică în continuare, ceea ce este cu totul altceva.

Iar legat de sintagma "meserie liberală" sau "profesiune liberală", nu este vorba de indivizi liberali, nu este vorba de libertinism, că fiecare face ce vrea. Vreau să spun, meseria este liberală, deci se autogospodărește, se autoconduce. pentru că se pune o problemă de logică. Dacă nu Colegiul farmaciștilor va decide acest lucru, deci organizația profesională, cine va decide, statul? Și atunci cum este meseria, liberală? Lucru pe care l-ați votat mai înainte. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mulțumesc.

Domnul deputat Meșca, drept la replică. Poftiți.

 
   

Domnul Sever Meșca:

Domnilor colegi,

Domnul președinte al comisiei mi-a făcut onoarea să-mi pronunțe numele și mi-a adresat și o întrebare.

Eu mă refeream, într-adevăr, la cutumă, la obiceiuri, incluzând în cutumă și în obiceiuri ceea ce se petrece și în spațiile civilizate la care s-a referit domnia sa și pe unde am trecut și noi.

Problema este că noi suntem adepții acelui dicton vechi care spune că: "Ne este prieten Platon, dar mai prieten ne este adevărul".

Se încearcă, doamnelor și domnilor deputați, să se creeze niște categorii profesionale care să aibă niște privilegii extraordinare. Acest lucru s-a încercat și în legislatura trecută, nu tot ceea ce s-a întâmplat atunci este, după părerea noastră inatacabil și perfect ... Noi încercăm numai aici să spunem că nu este cazul ca anumite categorii profesionale să fie mai cu moț decât altele.

Dacă pentru un inginer este suficient pentru a practica faptul că el are o diplomă cu care a ieșit de la Universitatea Politehnică, cu care el a plecat, trebuie să fie la fel de suficient și pentru un medic să aibă o diplomă obținută de la Facultatea de Medicină sau pentru un farmacist. Altfel, nu mai există nici o rațiune în acea colectivitate mare de profesori, de personalități care au semnat respectiva diplomă. Atunci trebuie să existe numai Colegiul medicilor sau al farmaciștilor sau Baroul, care să admită dacă cutare avocat sau cutare farmacist absolvent poate să practice.

Noi credem că este suficient ca universitățile sau facultățile noastre să poată elibera aceste diplome cu care tinerii să poată intra în viață, fără să mai treacă și să se mai suporte servituțile unei prezențe în fața diferitelor colegii, care din motive de multe ori subiective, le interzic accesul pe piața muncii.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Da, domnule deputat. O să vă rog să vă prezentați.

 
   

Domnul Florea Buga:

Florea Buga, Teleorman.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În comisie au fost discuții lungi, aș putea aprecia obositoare, dar nu lipsite de finalitate. Finalitatea constă tocmai în redactarea acestui articol pe care îl apreciez că este bine să-l supunem la vot în forma redactată și în acest sens vă adresez, domnule președinte, rugămintea să sistăm discuțiile la acest articol, pentru a face pași înainte și să-l supuneți la vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Având în vedere importanța acestui articol, am crezut că este necesar ca tot plenul să cunoască conținutul lui.

Conform propunerii făcute anterior, vă supun la vot sistarea discuțiilor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

În cazul acesta sunt obligat, tot conform Regulamentului, să vă supun spre aprobare propunerea făcută, de eliminare a sintagmei: "avizată de Colegiul farmaciștilor din România", care s-a făcut anterior.

Cine este pentru eliminarea acestei sintagme? Vă rog să numărați. 30 voturi pentru. Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Din sală:

Cvorumul este?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

Îmi cer scuze că trebuie să vin cu Regulamentul.

Deci, s-a făcut un apel nominal în urmă cu aproximativ 30 de minute. Conform Regulamentului, art. 110, dacă se constată prin numărare că există cvorum, s-a constatat prin apelul nominal că există cvorum, președintele de ședință nu mai verifică cvorumul, ci consideră, indiferent de exprimarea votului, cvorumul care a fost la exprimarea apelului nominal. Vă rog nu mai cereți cvorum, că ar trebui să facem în mod normal și artificial un nou apel nominal și iar suntem 224, nici o problemă!

Deci, dacă vreți să lucrăm în continuare, să nu mai punem piedici artificiale, pentru niște lucruri mărunte, haideți că suntem în cvorum de 30 de minute: 224 au fost la apelul nominal.

Deci, art. 110 spune în felul următor: "S-a constatat" - am constatat, am tabelele acolo, și singurul care poate să constate este secretarul ...

Deci, președintele de ședință are dreptul să spună că cvorumul este legal, s-a numărat, sunt mai puține voturi pentru decât împotrivă, mai trebuie puse la vot abținerile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate s-a respins amendamentul respectiv.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Încă o precizare de aici.

Domnilor colegi,

Pentru verificarea cvorumului singurul în măsură să ceară acest lucru este un lider de grup parlamentar, nu cineva din sală! Nu a cerut nimeni, trecem mai departe. Vă mulțumesc. Gata, haideți că ne pierdem timpul, domnilor.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă supun spre aprobare art. 1 în întregime.

Cine este pentru? Da, scuzați-mă! Vă rog, doamnă.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Am făcut și eu o propunere și vreau să fie supusă la vot.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Propunerea de exercitare liberă a profesiuni.

Vreau să vă spun că, în conformitate cu Regulamentul trebuie să supun aprobării în primul rând propunerile făcute de comisie.

Deci, propunerea dumneavoastră era în plus. Cele de eliminare le-am propus, deci le-am supus aprobării. Urmează cele propuse de comisie. Deci, acum eu supun aprobării ce a propus comisia. Așa este Regulamentul la art. 100, deci nu am ce să fac; din Regulamentul nostru.

Deci, supun aprobării art. 1, așa cum a fost propus de comisie, în integralitatea lui.

Cine este pentru?

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu (din sală):

Cu "acreditat".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, da, cu "acreditat", evident. Vă mulțumesc.

Abțineri? 3 abțineri.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Cu majoritate a fost aprobat art. 1 în forma respectivă.

Eu vă propun să luăm o pauză de o jumătate de oră, după care să continuăm discuțiile cu art. 2. O să rog liderii grupurilor parlamentare să ia măsurile necesare pentru ca să nu apară discuții referitoare la cvorum.

Vă mulțumesc.

Pauză

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să vă reluați locurile ca să putem să continuăm lucrările.

Continuăm cu art. 2.

La art. 2 există o propunere de completare de la comisie cu sintagma: "și dispare și alterarea medicamentelor" și completarea textului "și din străinătate".

Sunt două completări pe care le propune comisia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră art. 2 cu cele două completări propuse de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat art. 2.

Articolul 3.

La art. 3 alin. 1.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului alin. 1 la art. 3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Alin. 2.

 
   

Domnul Baranyi Francisc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La alin. 2 vă propun în continuare două forme scurte: "Profesiunea de farmacist este o profesiune liberală". Și textul se regăsește și în Legea medicilor. "Farmacistul nu este funcționar public".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Suntem la art. 3 alin. 2.

Deci, dumneavoastră aveți niște completări și să rămână la alin. 2 sau alineate suplimentare? Deci, în continuare. Bun. Ministerul este de acord.

În cazul acesta vă propun, înainte să discutăm reformularea textului la care lucrează comisia, vă propun completarea alin. 2 cu următoarele amendamente: "Profesiunea de farmacist este o profesiune liberală". Și în continuare: "Farmacistul nu este funcționar public".

Dacă sunt alte observații la acest alineat?

Da, vă rog, domnule deputat Meșca.

 
   

Domnul Sever Meșca:

Domnule președinte,

Am dori să se spună, să se definească exact termenul de profesiune liberală, dacă ni se cere să votăm că această profesiune este profesiune liberală.

Și, în al doilea rând, poate că ar fi bine să se spună ce nu mai este farmacistul, dacă nu este funcționar public.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Comisia, vă rog.

Vă rog să vă și prezentați, eventual.

 
   

Domnul Liviu Iuliu Dragoș:

Liviu Dragoș, deputat de Satu Mare.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În intervenția mea anterioară am încercat să precizez semnificația noțiunii de profesiune liberală.

Profesiunea liberală este o profesiune care datorită specificului ei, datorită importanței în societate și datorită calificării deosebite își permite să se autoguverneze, să se autoconducă. Deci, profesiunea liberală nu înseamnă, cum am mai precizat, că membrii acestei asociații profesionale, care în cazul acesta este Colegiul farmaciștilor, se compune din liberali sau... Doamne ferește! din alte ... Este o chestie doctrinară.

Deci, la aceasta se referă termenul de profesiune liberală.

Acest termen, această sintagmă are tradiție, are trecut și vreau să vă reamintesc că în lumea civilizată are și prezent și sper că cu voia dumneavoastră are prezent sau va avea prezent și viitor și în țara noastră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Definirea profesiunii liberale nu este cazul să se facă în această lege, pentru că este o definiție pe care o putem găsi și în text și în alte locuri.

Dacă dorește comisia să spună ce nu este farmacistul...Vă mulțumesc.

În cazul acesta, comisia a venit cu alin. 2... cu următorul text: "În activitatea de preparare a medicamentelor, având deplina răspundere a acesteia", a activității, "farmacistul are dreptul de decizie"... "De preparare și de eliberare a medicamentelor".

Deci, acesta este textul amendamentului comisiei și vi-l supun spre aprobare ca alin. 2.

Deci, "În activitatea de preparare și de eliberare a medicamentelor, având deplina răspundere a acesteia, farmacistul are dreptul de decizie". "Acesteia", așa scrie aici. "Acestora", da, corect. Corect. "... a acestora, farmacistul are drept de decizie".

Vă supun aprobării acest alineat, așa cum vi l-am citit.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Vă mulțumesc.

Trecem, în continuare ...

Comisia a propus să se introducă un alineat nou: "Profesiunea de farmacist este o profesiune liberală" și în continuare: "Farmacistul nu este funcționar public". A venit și a propus să fie nu completarea alineatului 2, ci un alineat suplimentar.

Doriți să fie alin.3, sau 4?

 
   

Domnul Ion Berciu:

Dorim să fie alineat nou.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alineat nou, dar care să fie - 3, sau 4?

 
   

Domnul Ion Berciu:

Se renumerotează și va deveni alin.4.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alin.4. Bun. Atunci, vă supun aprobării această propunere de alineat nou, alin.4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri .

S-a adoptat și acest text.

Trecem în continuare la alin.3.

Comisia propune reformularea textului alin.3, după cum urmează, și apar câteva modificări. Aici, însă, este o chestiune pe care eu nu o găsesc în ordine, la fraza ... Deci, alin.3 incepe cu: "La absolvirea instituției de învățământ, farmacistul va depune următorul jurământ ...." La al șaselea paragraf, cred că lipsește "împotriva". Corect? " ... împotriva sănătății și vieții omului", nu? Este o greșeală.

Se propune eliminarea câtorva dintre alineatele celelalte și, din cauza aceasta, eu voi lua alineat cu alineat.

Vă rog, domnule deputat Stan. Urmați dumneavoastră.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, am să fac o observație de ordin general și apoi voi face o observație punctuală.

Ca observație de ordin general, mi se pare acest jurământ cam lung, cam stufos. Dacă vreți, el este de două ori mai mare decât jurământul pe care-l face Președintele la investire.

Pentru aceasta, vă fac câteva propuneri de eliminare din acest text.

Deci, alin.5: - eu mi-am permis să le numerotez - "Îmi va fi străină îngâmfarea și individualismul ..." Dacă a moștenit gena îngâmfării și a individualismului, puțin probabil că ne va da ascultare.

Vă propun să eliminăm alin.8: "Unicul scop al activității mele va fi binele bolnavului". Deoarece în alin.1 de la același articol, am spus că "În exercitarea profesiei, farmacistul trebuie să dovedească devotament, corectitudine, disponibilitate și respect față de bolnavi", care-i cam același lucru.

Vă propun, de asemenea, să eliminăm alin.13 și 14.

Alin. 13: "Mă voi strădui să fiu demn de memoria marilor înaintași", iar alin.14: "Voi păstra amintirea și recunoștința pentru profesorii mei", deoarece se știe că românii în general au respectat și au venerat înaintașii și profesorii și dascălii și nu este nevoie s-o trecem într-o lege.

Deci, eliminând aceste texte, după părerea mea acest jurământ devine mai abordabil.

Ca observație punctuală este cea pe care ați observat-o dumneavoastră, trebuie să punem cuvântul "împotrivă" la alineatul respectiv, iar la ultimul alineat, alin.16, mi se pare expresia cam nefericită, eu propunându-vă un alt text care mi se pare mai românesc: "Fac acest jurământ în mod solemn, liber, pe onoare".

Parcă nu sună bine. Eu vă propun un text mai simplu: "Fac acest jurământ de onoare, în mod liber și solemn".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Zoner. Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În discuțiile la articolele precedente s-a pus problema: când ești farmacist sau când ești medic? Când ai absolvit, sau când obții diploma? Că poți să fii absolvent fără să fi trecut examenul și să obții diploma. Și atunci, întrebarea mea este: când se depune jurământul? După părerea mea, în momentul când ești farmacist depui jurământul. Și ești farmacist în momentul când ți se înmânează diploma, nu înainte. Asta este problema. Este același lucru, nu? Farmacistul depune un jurământ, nu? Eu nu iau profesia asta, iau profesia mea, nu? Păi, poți să fii absolvent de facultate și dacă nu ai examen de licență, nu ești profesor, sau nu ești ... eu știu ce. Nu poți să intri cercetător, sau eu știu ce. Aceeași problemă se pune și aici. Prin urmare, nu în momentul absolvirii, în momentul obținerii diplomei, pentru că și în articolele precedente s-a făcut referire la acest lucru: la obținerea diplomei, nu la absolvire.

Asta este observația pe care o fac și propunerea. Dacă vreți, o dau și în scris. Deci, este vorba de "La obținerea diplomei de farmacist, acesta va depune ...." și textul curge.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul doctor Barbaresso. Vă rog.

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Profesia de farmacist este o profesie liberală. Am spus-o și anterior, dar nu pricep - și sunt la pagina 4, ultimul alineat: "Nu voi permite, sub nici o formă, ca între activitatea mea și scopurile acesteia, să se interpună dorința obținerii de avantaje materiale".

Poate-mi explică onorata Comisie și Facultatea de Farmacie ce vor să înțeleagă prin acest alineat. Dacă fac muncă voluntară, să-mi spună. (Râsete)

Domnule, dacă faceți muncă voluntară, eu am înțeles că dacă nu am farmacie particulară. Păi, dacă am farmacie particulară, nu vreau să și câștig de pe urma preparării rețetelor, de pe urma vânzării medicamentelor gata făcute? Deci, să-mi spună. Am impresia că asta n-are sens și vă rog s-o eliminați. Dacă are sens, să ne explice care este sensul. Dacă nu are sens, eliminați-o, că ne facem de râs!

Să știți, în jurământul lui Hipocrat, că s-au luat după jurământul lui Hipocrat, nu se spune nicăieri că este doctor fără de arginți. Să-l citească bine, să-l traducă din grecește, așa cum este el, din elenă, nu din greacă, din elenă, și să vadă că se referă că nu va lua arginți de la cel care l-a învățat pe el tainele vindecării umane și de la copiii acestora. Atât.

Numai în Biblie, sau în Noul Testament sunt doctori fără de arginți. (Rumoare)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Comisia? Vă rog.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte, permiteți-mi să explic câteva lucruri.

În legătură cu lungimea jurământului, este o părere, jurământul pe partea stângă, adică după raportul venit de la Senat este foarte lung, noi, la Camera Deputaților, am încercat să-l scurtăm în mare parte - am și reușit - și putem să discutăm fiecare alineat în parte. Dar o problemă care văd că a dezvoltat multe zâmbete în sală, este cea care se referă la acest text: "Nu voi permite, sub nici o formă, ca între activitatea mea și scopul acesteia să se interpună dorința obținerii de avantaje materiale". Da, e o chestiune care se poate diseca și se poate gândi și alt fel, nu așa, numai la prima vedere. Activitatea mea este activitatea de farmacist; scopul acesteia poate să aibă și aspectul umanitar, care e pus în primul alineat din acest jurământ.

Deci: "În întreaga mea activitate, voi da dovadă de o atitudine profund umană față de om și colectivitate".

Domnule deputat Barbaresso, vă rog foarte mult să înțelegeți că problema poate fi privită tocmai într-un sens corect în acest mod de exprimare. Și vreau să vă mai spun un alt lucru, care de fapt ar dezvolta foarte mult acceptul dumneavoastră: să știți că acest jurământ a fost o combinație între ideile centrale ale jurământului hipocratic, la care s-a făcut referire, și jurământul care se practică în asistența farmaceutică a comunității europene.

Așa că dacă dorește cineva să aibă acea traducere, sau acel original, poate să vină să ne solicite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Având în vedere multitudinea de observații care sunt la acest alineat, eu propun să-l trimitem la comisie, ca să-l mai analizeze și-i rog pe toți cei care sunt interesați în îmbunătățirea acestui text, să înainteze comisiei toate observațiile și remarcile, în așa fel încât marțea viitoare, când vom continua dezbaterile pe această lege, să putem să avem un text acceptabil unanim.

Vom trece la următorul punct. Domnule Stan, sunteți de acord. Este cea mai simplă metodă, pentru că altminteri ...

Da. Vă rog.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Dacă am dori să respectăm Regulamentul, toate aceste amendamente ar fi trebuit să vină la comisie înainte; dacă am dori să-l respectăm. Bine, spunem că este o stare excepțională, care e permisă și-n Regulament. Deci, această lege o privim în acest sens. Dar aș dori, iarăși, foarte mult, ca domnul Stan și ceilalți care au anumite amendamente, să ne parvină până luni, când o să ne întâlnim, ca marți dimineață când venim, măcar să avem o perioadă de o oră, două, luni seara, ca să le putem discuta și să venim cu o poziție comună a comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Sper să puteți respecta cerințele președintelui comisiei.

În continuare, trecem la art.4, urmând ca art.3, după ce se discută alin.3, să-l supunem marți, în continuare, aprobării.

Trecem la art.4. Da, vă rog. Domnul deputat Stan.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte Berciu, mi se pare că acest titlu nu sună bine: "Nedemnități și incompatibilități". Nu prea se folosește această expresie de "nedemnități". Și vă propun două variante: prima să-i zicem pur și simplu "Incompatibilități", fără "Nedemnități", iar dacă țineți mult la această expresie, poate o schimbăm cu "Abuzuri și incompatibilități". Deci, care doriți din ele.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La art.4 comisia nu are observații. Are după art.4, introducerea Secțiunii II, care are titlul la care v-ați referit dumneavoastră. Deci, eu vorbeam despre art.4.

Dacă aveți dumneavoastră vreo remarcă? Dacă există vreo observație la textul art.4? Art.4 în integralitatea lui. Deci, nu există nici un fel de observații.

Vi-l supun spre aprobare, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere și un vot împotrivă a fost adoptat.

În continuare, se propune ca după art.4 și inaintea art.5, să se introducă titlul "Secțiunea II", cu denumirea "Nedemnități și incompatibilități", la care făceați dumneavoastră referire.

Comisia?

 
   

Domnul Ion Berciu:

E propunerea noastră.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră susțineți propunerea așa cum este. Având în vedere că s-a propus eliminarea unei părți din text, și anume "Nedemnități și ..." vă supun aprobării ...

Dacă mai sunt și alte propuneri, întâi? Nu mai sunt.

Vă supun aprobării eliminarea din text a sintagmei "Nedemnități și".

Cine este pentru eliminare? Vă rog, țineți mâinile sus, ca să pot să-mi exercit .... Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Aș dori să știu cine se abține? Două abțineri .

Cu 10 voturi împotrivă și două abțineri , a fost acceptată propunerea și, ca atare, titlul acestei secțiuni rămâne "Incompatibilități" și atât.

Trecem în continuare la art.5. Vă rog, comisia. Domnul deputat Berciu.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Domnule deputat Stan, vă rog să rămâneți. Aici erau două probleme: există nedemnități și există incompatibilități. Art.5 se referă la una, art.6 - la alta. Dacă excludem nedemnitățile din titlu, atunci înseamnă că pur și simplu art.5 este inclus inutil, adică fără sens, nu-și are locul.

Deci, îl rog pe domnul deputat Stan să gândească cam cum ar fi mai bine.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Expresia aceasta de "nedemnități" nici măcar nu poate fi sancționată juridic. Haideți să-i zicem "Abuzuri și incompatibilități", adică a doua propunere.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Vedeți, tocmai aici intervine rolul Colegiului Farmaciștilor. Ei consideră că e nedemn, și atunci, conform celor două condiții pe care le pun în acest capitol, nu eliberează acel aviz de care am discutat la început. Deci, acel lucru și incompatibilitățile, care sunt alt capitol. Deci, vă rog să înțelegeți că acest termen trebuie să rămână în cadrul legii. Dacă există o afirmație, un "ne" pus în față, probabil reflectă o negație în limba română. Poftiți!

 
   

Domnul Vasile Stan (din sală):

Dar nu există în limba română!

 
   

Domnul Ion Berciu:

Încercați să-l asimilați, domnule Stan. (Comentarii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Oricum, s-a votat. S-a votat. Există Comisia de mediere între Senat și Cameră, unde, la mediere, se vor putea rezolva anumite probleme care mai există.

Art.5: "Este nedemn a exercita profesia de farmacist:"

Vă supun aprobării această primă frază.

Da, vă rog. O observație. Vă rog. Domnul profesor Ionescu.

 
   

Domnul Constantin Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă am rezolvat problema cu "nedemnitățile", care într-adevăr, nu prea sună bine - și nu sună bine chiar juridic deloc- atunci propun să formulăm, pentru acuratețe, pur și simplu: "Nu poate exercita profesia de farmacist:" și de acolo încolo totul este clar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Comisia, de acord?

Dacă mai sunt alte remarci la acest punct? Dacă nu sunt, vă supun aprobării această formulare propusă de domnul deputat Ionescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat.

Trecem la pct.a). Dacă sunt observații?

Da, vă rog. Domnul Furo.

 
   

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnule președinte, vă rog să constatați că, potrivit art.127, din Capitolul "Desfășurarea ședinței Camerei Deputaților", președintele este asistat obligatoriu de doi secretari. Nu este îndeplinită această condiție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul Gavra revine în două-trei minute. Nu cred că este cazul să întrerupem lucrările pentru o absență de două, trei minute. (Comentarii)

Observația este corectă și regulamentar valabilă. Deci, vom aștepta să se întoarcă domnul secretar.

(Aplauze. În sală intră domnul secretar Ioan Gavra, care ia loc în prezidiu).

Da. Putem să continuăm. Domnule Furo, mai aveți vreo remarcă?

 
   

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Nu.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Trecem la pct.a) al art.5. Dacă există vreo observație?

Dacă nu există, vi-l supun aprobării așa cum este în textul venit de la Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate.

La pct.b), apare o propunere. Comisia propune să se introducă cuvântul "definitivă" după cuvântul "judecătorească". Deci: "prin hotărâre judecătorească definitivă sau disciplinară".

Dacă sunt observații aici? Dacă nu există, vi-l supun aprobării, cu completarea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat.

Vă supun spre aprobare art.5, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Deci, s-a aprobat și acest articol.

Trecem la art.6: "Exercitarea profesiunii de farmacist este incompatibilă cu ..."

Cine este de acord cu această porțiune de text?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La pct.a), dacă există vreo remarcă?

Dacă nu există, vă supun aprobării pct.a).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La pct.b) dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun aprobării pct. b).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Trecem la pct. c).

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vi-l supun aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La pct. d) comisia propune înlocuirea sintagmei "...organul de expertiză a capacității de muncă competent" cu sintagma "...comisia de extertiză medicală și recuperarea capacității de muncă potrivit legii."

Dacă există vreo observație la acest punct d). Nu sunt.

Vă supun aprobării dumneavoastră pct. d) cu modificarea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu o abținere, s-a adoptat acest text.

În continuare, vă supun spre aprobare art. 6, în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuare, s-a propus introducerea Secțiunii III cu titlul : "Autorizarea de liberă practică a profesiunii de farmacist".

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun aprobării introducerea, după art.6 a acestui titlu Secțiunea III, cu titlul enunțat înainte.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În continuare, trecem la art. 7. La primul alineat există propunerea comisiei să se înlocuiască sintagma: "care se acordă" cu "eliberată".

Dacă sunt observații? Da, vă rog.

Domnule deputat Liviu Dragoș, vă rog.

 
   

Domnul Iuliu-Liviu Dragoș:

Propunem sintagma: "care se eliberează de Ministerul Sănătății în maximum 20 de zile de la depunerea documentelor".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Propuneți chiar așa: "...care se eliberează în maximum 20 de zile de la depunerea documentației sau documentelor sau dosarului", bănuiesc. Da? Deci, rămâne "documentelor". Rămâne atunci " ...care se eliberează în maximum 20 de zile de la depunerea documentelor".

Comisia este de acord.

Dacă mai sunt alte observații? Da, vă rog.

 
   

Domnul Marcu Tudor: (din bancă)

Eu propun acolo "...de către" .

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Să știți că dimineață la radio s-a spus că nu se mai spune "către" ci numai "de". La "Emisiunea lingvistică". Din greșeală am ascultat-o și eu. Nu la "Radio România - Actualități"

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Nu, domnilor, corect este "de către".

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Să lăsăm Compartimentul tehnic să se ocupe de aranjarea textului din punct de vedere gramatical, este mai corect.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă supun aprobării alin. 1, cu completarea propusă de domnul deputat Liviu Dragoș, cu care este de acord și comisia.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La alin. 2, vă rog.

Doamna deputat Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vă propun o corelare gramaticală. Vă rog să observați că este vorba despre "autorizare care se acordă" și ceea ce nu este corect.

De aceea, vă propun: "Autorizația de liberă practică a profesiei de farmacist se acordă". Mi se pare corect. Pentru că la alineatul 1 vorbim despre "autorizație", la alineatul 2 vorbim despre "autorizare", dar autorizarea nu se acordă, este o activitate, o acțiune care se face. Deci, "...autorizația de liberă practică a profesiei de farmacist."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, sunteți de acord cu propunerea doamnei deputat? Da? Bine.

Dacă mai sunt alte remarci la alineatul 2.

Dacă nu mai sunt vă supun spre aprobare alin. 2 cu modificarea cerută de doamna deputat Afrăsinei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Alin. 2 pct. a) - "Diplomă eliberată de..." aici dacă sunt observații? Nu sunt.

În acest caz vă supun spre aprobare pct. a).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Trecem la pct. b) .

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Dacă nu sunt, vi-l supun aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La pct. c). Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

La pct. d) comisia propune ca, "Colegiul farmaciștilor din România...", la "farmaciștilor" să fie tot majusculă. Dacă sunt observații? Nu sunt.

În cazul în care nu sunt, vă supun spre aprobare. Aveți observații? Da, vă rog, suntem la pct. d) deci...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Fac un reproș prin faptul că am trecut repede peste niște observații, pe care le-au făcut doamnele deputat Andronescu și Afrăsinei la art. 1, observații care erau foarte justificate, dar din nefericire, propunerea pe care a făcut-o doamna profesoară Andronescu nu a fost aceea pe care ar fi putut-o îmbrățișa, cred eu, și toți ceilalți colegi ai noștri, prin votul domniilor lor.

Iată despre ce este vorba. Vă rețin puțin mai mult atenția deoarece este un lucru care mai mult ca sigur, datorită și faptului că de exemplu, noi am discutat aici aproape toată pauza, o reparație a acestei omisiuni, pe care am făcut-o rapid, este de mare importanță pentru acest articol.

Despre ce este vorba. Vreau să spun că eu nu sunt farmacist, și sunt inginer și de aceea poate greșesc cu ceva și vă rog comisia să țină cont în competențele pe care le are într-o formulare mai bună.

La acest punct se cere ca: "Exercitarea profesiei de farmacist să se facă pe baza avizului de liberă practică, avizul Colegiului Farmaciștilor din România". Din disputa noastră, am cerut și părerea domnului doctor Bárányi care a fost de acord cu noi și a spus așa. Că în cazul în care o academie, o facultate întreagă, cu profesori, cu asistenți, acordă o diplomă de exercitare a profesiei de farmacist unui student care a fost 6 ani sau 5 ani binecunoscut de către ei, ce competențe mai poate să aibă un Colegiu al Farmaciștilor să supraliciteze, să suprasemneze, fără să cunoască nici măcar, cât de cât, un farmacist care abia acum pășește pe poarta meseriei și ne-a spus domnia sa că aceasta se dă automat. Că așa se întâmplă în practică. Pentru ca să nu se mai întămple în practică, eu vreau să repar acea omisiune a noastră printr-o hotărâre pe care v-o propun să o luați și să completăm aici după "...avizul Colegiului Farmaciștilor din România, care în cazul exercitării profesiei, imediat după absolvire se acordă în mod nemijlocit". Este o părere.

A doua punere în discuție, și nu am găsit formularea aici este și următorul caz. Al doilea este "...dacă un farmacist profesionist din sectorul de stat...", eu am cazuri precise și de aceea le-am susținut aici, și revin la discuția anterioară, "...de încălcare cu bună știință a competențelor acordate acestui colegiu profesional".

Dacă deci, după ce un farmacist profesează timp de 5-6 ani în sectorul de stat, a făcut și el un împrumut la stat și a vrut să facă o farmacie particulară, are nevoie de o astfel de aprobare al Colegiului Farmaciștilor, de ce trebuie să i se dea nu automat, ci analizându-i comportamentul de până atunci acestui farmacist provenit din sectorul de stat și să i se dea automat unuia care nici măcar n-a profesat nici o secundă?

De aceea, aș vrea să vă solicit să găsim un intars și pentru ei în cazul în care profesează fără dificultăți, care erau trecute anterior, să treacă automat, tot automat și în colegiul profesionist. Aici este de discutat. Dar la prima țin să facem, și vă dau un exemplu. Deoarece, cunosc caz în care fiica unui general, farmacistă, abia a pășit pe urmele profesioniștilor, tot prieteni și cunoscuți de-ai mei cu mulți ani de profesie în spate a primit pentru câteva posturi de farmacii, să le zic chioșcuri, localuri, știu eu, aviz de funcționare, iar familia aceasta din soț și soție de la același colegiu care a acordat foarte repede și fără probleme acestei fiice autorizația pentru nu știu câte chioșcuri, scuze pentru cuvânt, au fost construite. Nu e nevoie de completare. Eu l-am făcut public o dată și mi s-a zis că destabilizez armata.

Acești doi membri soț și soție, nu au primit autorizație și au plecat până la urmă și sapă pe undeva pe la țară ca să-și câștige existența, că au și copii. Ca să evităm astfel de situații care se întâmplă, martor este domnul Bárányi, care mi-a și spus că se întâmplă astfel de cazuri, eu zic să le facem aceste inscripționări precise în lege. Să nu mai dăm posibilitatea Colegiului Farmaciștilor decăt în cazul în care se semnalizează inadvertențe, incompatibilități, incorectitudini în profesia exercitată de către un farmacist. Și nu imediat, pentru că el nu cunoaște în nici un caz mai bine decât profesorii care au acordat diploma de farmacist, studentul care a a absolvit facultatea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Comisia?

 
   

Domnul Francisc Baranyi:

Domnul Tudor mi-a făcut onoare să mă citeze de vreo 4-5 ori. Vă foarte mulțumesc. Dar dacă m-ați fi ascultat până capăt, dumneavoastră v-ați spus părerea acolo în colțul acela, dar pe mine nu m-ați mai ascultat. Așa că ceea ce ați spus până acum a fost într-adevăr părerea dumneavoastră. Acum sunteți chiar nevoit să mă ascultați, obligat să mă ascultați pe mine, pentru că sunt la microfon. Ha, ha! (Râsete în sală)

Domnilor,

De ce vă temeți? Farmacistul proaspăt absolvent, așa, va primi avizul Colegiului Farmaciștilor. Colegiul Farmaciștilor nu este un supervizor, nu se suprapune corpului profesoral din Facultatea de Farmacie, nu vrea mai mult. În schimb, profesorii, cei care eliberează diploma pentru un proaspăt absolvent dau diploma numai la acel absolvent care merită acest lucru. Perfect. Dar profesorul nu știe că toți farmaciștii, absolvenții din cele 5 Facultăți de Farmacie din România vor să vină în București și numai pe Calea Victoriei. Toți acolo vor să deschidă farmacii. În schimb, Colegiul Farmaciștilor știe că în Ferentari sunt puțini farmaciști, la Buftea deloc, așa, și în Țara Oașului poți să tragi cu tunul și nu găsești o farmacie.

Deci, vă rog frumos să înțelegem bine. Facultatea de Farmacie eliberează diploma, iar Colegiul Farmaciștilor avizează ca să fie o repartizare oarecum uniformă. Și n-o să permită la toți farmaciștii să deschidă farmacii acolo unde sunt deja prea multe.

Este? Păi, așa este. Asta face. Dumneavoastră ați crezut până acum că, Colegiul Farmaciștilor nu face altceva decât îi apără pe farmaciști. Da, îi apără, dar îi și obligă la o serie de lucruri. Așa, "noblesse-oblige", nu merge așa de simplu. Așa că lăsați frumos acest punct d) "Avizul Colegiului Farmaciștilor din România", nu vă temeți, absolventul primește avizul dar nu va primi acolo unde dorește el neapărat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Albu.

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Domnilor colegi,

După părerea mea, este necesar să rămână acest aviz al Colegiului Farmaciștilor, dar nu din motivele pe care le arăta domnul doctor Baranyi, pentru că atunci ar însemna că acest colegiu se introduce în administrarea activității farmaciilor, ceea ce nu este cazul. Nu este o structură statală, nu poate dispune Colegiul Farmaciștilor unde anume să se implanteze și să se deschidă farmacii. Asta o face, ca sa spun așa, mecanismul pieței. Legea valorii în activitatea de farmacie, și nu o administrare de sus, de undeva. Dacă cumva însă se acceptă propunerea făcută de domnul coleg Meșca, nu că în mod nemijlocit trebuie să dea Colegiul Farmaciștilor, ci eventual în mod automat că nu văd cum poate în mod nemijlocit sau mijlocit.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte luări de poziție?

Da, vă rog.

 
   

Domnul Sever Meșca:

Domnul coleg m-a numit în mod cu totul și cu totul eronat, nu am am avut onoarea de a face vreo referire la felul nemijlocit sau altfel în care s-ar acorda acest aviz.

Pur și simplu, însă, eu profit de faptul că mi-a fost pronunțat numele pentru a face un mic comentariu.

Vedem aici că după ce prin aluzii, care s-au voit foarte subtile, ni s-a atras nouă atenția că am avea sorgintea în 50 de ani care nu mai sunt doriți, se încearcă să se aducă acest Colegiu al Farmaciștilor în situația realizării unui dirijism în profesia aceasta care se dorește atât de liberală. Deci, acest colegiu ar trebui, în concepția domnului doctor Bárányi să aranjeze farmaciștii, după criterii pe care dânșii le știu și pe care noi nu prea putem să le acceptăm.

Deci, haideți, domnilor, dacă suntem de acord că vrem să facem economie de piață, haideți, dacă respectăm această lege a cererii și a ofertei să lăsăm cererea și oferta să acționeze și în domeniul care vă este atât de drag dumneavoastră, care ne este și nouă drag și ne este atât de util. Haideți să lăsăm farmaciștii și medicii și avocații în competiție unii cu ceilalți și cei mai buni să învingă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule doctor Barbaresso, vă rog.

 
   

Domnul Dan Barbaresso:

Revin iarăși.

Mă întorc la art. 1 - "Exercitarea profesiunii... " și spune că trebuie să fie acordul Colegiului Farmaciștilor. Păi, dacă i l-am acordat o dată, ca să-și exercite profesia de farmacist, i-l mai acord încă o dată, îi întăresc prima acordare sau mă pot dezice de această primă acordare? În art. 7 mă pot dezice de ceea ce i-am acordat la art. 1? Și vă citesc: "Exercitarea profesiunii de farmacist este avizată de Colegiul Farmaciștilor din România și autorizată de Ministerul Sanătății".

Vin acum la art. 7 și spun, îmi trebuie din nou avizul Colegiului Farmaciștilor pe parcurs, comisia a avut în vedere că și-a pierdut dreptul. Dacă este o meserie liberală și dacă ar trebui să aibă efect de dirijare a farmaciștilor, nu mai e meserie liberală. Pentru că noi din ‘90, studenții de la toate instituțiile de învățământ superior nu au mai vrut să fie dirijați. Nu au mai vrut să fie repartizați, că au câștigat sau pierdut îi interesează pe ei. Îi întrebați dacă le pare rău sau le pare bine. Da? Atunci îi dirijăm noi? După ce criterii? Reveniți la vorba mea? Reveniți la vorba inițială? Colegiul Farmaciștilor va fi un organ de supraavizare ca pe Popescu să-l dea la Tâncăbești și pe Ionescu să-l dea la Dămăroaia? Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Comisia?

 
   

Domnul Ion Berciu:

Dați-mi voie să cred că este o înțelegere pasageră din partea unor vorbitori. Și anume, în art. 1, așa cum a spus domnul doctor Barbaresso s-a specificat chestiunea respectivă. Că "avizul este necesar și obligatoriu".

În acest articol, alin. 2 precizează actele care sunt necesare, și vedeți că sunt 4 condiționări, a, b c, și d). Deci, este o chestiune de detaliere, de precizare a unor fapte pe care le-am prins din art. 1, le-am moștenit și în art. 7 le dezvoltăm. Este o chestiune foarte clară și am impresia că această precizare este necesară, că altfel pur și simplu se bâjbâie. Deci, a) - diploma, b) - certificatul de cazier, c) - certificatul de sănătate și d) - avizul Colegiului Farmaciștilor. Este o chestiune normală.

Eu nu văd de ce ar fi o chestiune care pune niște probleme de genul acesta, că ar fi ceva suprastatal și cutare... Lăsați-i domnule, pe farmaciști să-și facă ei ordine în familia lor și în lumea lor, care nici nu este așa de mare ca să vă deranjeze pe dumneavoastră. Este vorba de 6000 de oameni care știu să lucreze. (Vociferări) Este vorba... ascultați vă rog părerea unui farmacist care este și cadru universitar. Este cadrul universitar aici și poate să vă spună lucrurile acestea. Eu știu că toți suntem pricepuți la toate, dar înțelegeți că totuși dânsul este cel mai avizat dintre noi toți din această aulă. (Vociferări în sală)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Lupuliasa(director la Direcția farmaceutică):

S-au ivit câteva neînțelegeri și aș vrea să aduc unele precizări. Nu este vorba că, Colegiul Farmaciștilor sau Ministerul Sănătății vrea în mod deosebit să facă o dirijare. S-a vorbit de o competiție între profesioniști. Este foarte adevărat, dar în același timp rolul Ministerului Sănătății și rolul organizației profesionale este ca și la Coțușca și la Frumușica să avem farmaciști. Să nu fie toți în Botoșani la 100 de metri unul de altul și nici la Mihăileni, nici la Coțușca, nici la Botoșani să nu avem farmaciști.

Pentru aceste motive în toată lumea există două criterii de care se ține cont la înființarea unei farmacii. Este vorba de un criteriu demografic, deci o farmacie la un anumit număr de locuitori și este vorba de un aspect geografic, deci să existe o farmacie și în zone defavorizate.

Din acest motiv până la naționalizarea farmaciilor în 1953, dreptul de a deschide o farmacie se obținea printr-o concesiune, era anunțat un concurs o dată pe an cu circumscripțiile în care se pot deschide farmacii, tocmai pentru a avea populația acces nemijlocit la asistența cu medicamente. Acesta este cazul, nu de a fi favorizați numai anumiți farmaciști și alții nu. Deci, sigur că da, să existe o concurență, dar în același timp să avem grijă ca peste tot orice om să aibă acces la medicamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog din partea comisiei.

 
   

Domnul Aurel Miloș:

Doamnelor și domnilor deputați,

Este un lucru pe care nu înțeleg de ce îl mai discutăm. Dacă am aprobat o dată să se dea avizul, de ce nu suntem acum de acord să se depună la dosar acest aviz? Deci, am aprobat să se dea acest aviz și acum nu suntem de acord și discutăm să nu se pună la dosar. De ce? Păi, să se depună la dosar dacă l-am aprobat să existe.

În al doilea rând, comisia nu a propus decât să se înscrie cu majuscule. "Colegiul Farmaciștilor", adică să fie și "Farmaciștilor" cu literă mare. De ce?

Nu este nici o logică în tot cea ce mai discutăm dacă o dată am aprobat. Deci, acest act este parte integrantă a dosarului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt bucuros că s-a declanșat o asemenea discuție pentru că are implicații mult mai largi decât ne-am putea imagina, așa cum identific eu.

Problema care se pune este următoarea. Cine gestionează viața profesională a țării? Niște ministere, structuri, pregătesc acești profesioniști, alte ministere îi preiau și-i gestionează. Există un Minister al Sănătății. Mergând pe această filieră am putea să înființăm Colegiul inginerilor, Colegiul măturătorilor de stradă etc, foarte multe structuri paralele cu Administrația de Stat. Ar trebui poate să adoptăm o propunere de genul următor. Să returnăm proiectul la comisie și să o redacteze mult mai bine, mult mai profund gândit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marton.

 
   

Domnul Marton Arpad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Onorată comisie,

Și eu cred că ar fi bine să vă gândiți la acest articol 7, și dacă locul lui e aici și în formula pe care ați prezentat-o pentru că, cel puțin eu așa înțeleg că o parte dintre deputați se întreabă dacă deja i-am dat voie să profeseze, fiind farmacist, de ce trebuie să vină încă o dată, dorind să fie liber profesionist, gândindu-se mulți că înaintea acestuia el activează la stat.

Dumneavoastră susțineți cu totul altă idee. Că acest articol reglementează doar modul cum ajunge cineva a profesa această profesie de farmacist. Or, atunci dacă este adevărat că dumneavoastră vreți să brevetați doar modul cum se obține această calitate de a fi farmacist, de a profesa oriunde la stat sau privat, atunci locul acestui articol este imediat după articolul 1 și trebuie să fie corelat pentru că există atunci repetiții inutile.

Într-adevăr, dacă vreți să spuneți: "Exercitarea profesiunii de farmacist este un drept al oricărei persoane fizice...", mai departe, "...care se exercită" și curge și dacă despre asta este vorba , atunci trebuie să reluați atât art. 1 cât și art. 7 să fie clar că despre asta este vorba, dacă vreți să introduceți încă un filtru. Pentru cei care vor să fie liber profesioniști, deci, pe cont propriu, atunci să fie clar că este vorba despre încă un filtru, cu care noi pe urmă putem să fim sau să nu fim de acord. Dar să știm clar despre ce este vorba.

Vă mulțumesc.

Și, propun, domnule vicepreședinte, ca într-adevăr, să returnați acest articol, pentru clarificare la comisie.

Poate ar trebui să discute și cu Comisia juridică, de disciplină și imunități această problemă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bárányi Francisc:

Eu propun să nu returnăm, pentru că este așa de simplu...

Permiteți-mi, vă rog...

Articolul 1 spune clar: "... Exercitarea profesiunii de farmacist este avizată de Colegiul Medicilor...", deci, tânărul farmacist primește o hârtie, prin care el a fost avizat. Bagă în buzunar hârtia aceasta și mai adună încă 5 hârtii, și cu toate aceste 5 hârtii se duce să obțină autorizare de liberă practică.

Ce-i atâta filozofie?

Nu de două ori, de trei ori, de patru ori trebuie să ceară avizarea, ci o singură dată. Deci, obține o hârtie. Își face copii și le folosește de câte ori este nevoie.

Deci, nu trebuie nimic returnat, domnule coleg, nu vă supărați, este foarte clar, dar v-ați speriat că, acum, la fiecare pas, tânărul farmacist va trebui să ceară avize...

O singură dată cere, și-i ajunge.

Aici se stipulează: " ... autorizarea de liberă practică se acordă pe baza următoarelor acte..." El are avizarea și are nevoie în total de 4-5 hârtii și acesta este unul din actele acestea.

Apropo, adineauri poate nu m-am exprimat corect, când am vorbit de "repartizarea farmaciștilor". Nu! Colegiul Farmaciștilor din București, când vine încă un farmacist, și Bucureștiul are deja 397 de farmaciști, zice: "Nu, domnule! În București nu mai primesc alții. Eu nu te repartizez pe tine - Ionică acolo, pe tine, Petrică - acolo... Te duci unde vrei, dar nu la București. Da?"

Deci în felul acesta se pune problema.

Păi, altfel, cum asigurăm noi asistența farmaceutică în țară? (Comentarii în sală).

Dar, așa este. Dacă toți vin în Banat, la noi, ce ne facem? (Rumoare). Ce o să fie cu Moldova sau cu Țara Oașului?

Deci, domnilor, singurul act care o singură dată se eliberează se folosește de mai multe ori și fiecare își găsește loc acolo unde este, și-și câștigă existența.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Meșca.

 
   

Domnul Sever Meșca:

Domnilor colegi,

Vă rog să-mi permiteți să fac un nou recurs la logică.

Vedem că această lege a cererii și a ofertei este valabilă numai din când în când și numai când convine majorității, puterii.

Eu vă rog să luați în considerare faptul că toți suntem oameni cu o anumită capacitate de înțelegere a lucrurilor, și să dezavuați atitudinea președintelui comisiei, care, într-o intervenție anterioară a pus în discuție însăși capacitatea noastră de a discuta această lege.

Vedem cu toții că acest proiect de lege a fost elaborat într-o manieră foarte neglijentă, că are o mulțime de lipsuri, și, cu toate acestea, domnul președinte, colegul nostru, ne pune în situația de a înregistra faptul că are o atitudine vexatorie față de noi.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu propun ca acest proiect de lege să fie returnat la comisie, și să vină când o să fie mai bine redactat, eventual după ce se va cere sprijin de la alte comisii care stăpânesc mai bine limba română și logica.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Afrăsinei a cerut un drept la replică.

Vă rog...

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este adevărat, nu mi s-a pronunțat numele, dar gestul de a fi arătată cu mâna și a se pronunța câteva localități din județul din care sunt, mă determină să dau un scurt răspuns domnului reprezentant din partea ministerului și aș dori să-i spun că, într-adevăr, și la Coțușca, și la Mihălășeni, este nevoie de farmaciști și de farmacii, nu numai în București, dar ca să le avem, trebuie ca Guvernul să acționeze în asemenea măsură, încât să creeze condițiile de civilizație și la Coțușca, și la Mihălășeni, și cel puțin la Botoșani, ca și la București.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Da. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Costin Georgescu:

Discuția începe să devină amuzantă. Cred că în ritmul acesta o să ajungem să facem și un colegiu pentru buticuri, un colegiu pentru magazinele de carne, un colegiu pentru reparat pantofii, croitorie și așa mai departe. Și cineva o să ne spună unde să amplasăm acel butic, sau acel magazin de preparate de carne, sau de pâine și așa mai departe.

Ori suntem într-o economie de piață, ori vrem să transformăm toată treaba într-o piață.

S-a spus aici, de la acest microfon, nu vreau să spun cine a spus, fiindcă se știe, și n-aș vrea să apară un drept la replică pe problema aceasta, și să mai lungim ședința, că dacă în București sunt 390 de farmacii, nu mai poate să vină al 391-lea. Și dacă peste 3 zile apare o rudă a altuia, sigur că da, al 391-lea o să aibă loc!

Cum se controlează acest lucru?

N-are dreptul cineva, să mai intre, să-și facă loc? Dacă este bun își face loc, dacă nu este bun se duce în satul X sau Y, că dacă mai spun vreun nume de sat, iar mai găsim o replică acum.

Deci, ori suntem într-o economie de piață, ori nu suntem... (Aplauze).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Zoner. Vă rog...

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul care a vorbit înaintea colegului Corâci, dar nu-i spun numele, ca să nu aibă drept la replică, nu s-a uitat, probabil, la numărul de înregistrare al acestui raport. Păi, cine l-a discutat în primul rând? De unde vine? A fost discutat când dumneavoastră aveați majoritatea, și acum veniți și spuneți că legea-i proastă și să fie trimisă înapoi? Păi se poate?

Asta este o poziție constructivă, pe care o faceți?

Asta am vrut să vă spun.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul depuat Sonea.

 
   

Domnul Ion Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să spun că această chestiune privind intervenția acestui organism în numirea și plasarea farmaciștilor se reglează, de fapt, la art. 11. Probabil că acolo ar trebui să aibă loc aceste discuții. Vă citesc alin. h), care spune: "...propune și stabilește, împreună cu Ministerul Sănătății, principiile privind teritorializarea și înființarea de noi farmacii, alte activități farmaceutice proprietate privată".

Deci, aici ar trebui să intervenim dacă vrem să blocăm această chestiune pe care vrea să și-o asume acest colegiu.

Mai mult, eu consider că, acum sigur că anticipez, "propune", eu mă gândesc că politica privind sănătatea în țară o are în vedere Ministerul Sănătății, și nicidecum acest colegiu.

Deci, aici cred eu că trebuie să reglementăm problema, iar în ceea ce privește aceste avize care se dau, absolut pe profesie, pe specialitate, cred că sunt necesare.

Alta este problema repartizărilor în teritoriu, și alta este o autorizație pentru exercitarea unei meserii pentru care te-ai pregătit. Consider că domnul președinte al comisiei știe acest lucru.

Deci, aici trebuie să intervenim, dacă este vorba..., la articolul pe care-l discutăm. Sigur că da.

Să amânăm discuția la art. 11.

Da, art. 7 poate curge așa cum este, pentru că acolo este vorba doar de exercitarea meseriei în care este pregătit.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră ați avut propunerea ca să rămână așa cum este aici, și acolo unde sunt atribuțiile acestui colegiu, la art. 11...

 
   

Domnul Ion Sonea:

... La art. 11 alin. h).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... dacă sunt chestiuni care nu sunt în regulă să fie, eventual, înlăturate prin vot, aici.

Comisia este de acord cu acest punct de vedere?

Vă mulțumesc. Da. Vă rog.

 
   

Domnul Florea Buga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să fac o paralelă între ce este acum Comisia pentru sănătate și familie și ce este profesorul și elevul din bancă. Cam așa suntem noi acum. Comisia încearcă să susțină o lege, așa cum profesorul susține o lecție la școală, la catedră, și atunci când simte că elevii n-au priceput în totalitate lecția, vine și face, la sfârșit, fixarea cunoștintelor.

Mi se pare că este necesar să facem fixarea acestui articol, prin a explica mai clar că acest Colegiu al farmaciștilor nu vrea să se suprapună universităților, facultăților, și dă aviz celor care pot să profeseze liber o meserie.

Eu vă întreb: eu, ca profesor, vreau să-mi deschid o farmacie. La cine mă duc să-mi dea avizul, ca să-mi spună dacă sunt sau nu sunt în măsură să distribui medicamente?

Despre asta este vorba, că mai cer și alții și trebuie să fie un organism care să avizeze persoana calificată, atunci când primește o autorizație de practicare a meseriei, într-un domeniu sau altul.

Deci, despre acest aspect bănuiesc că este vorba. (Aplauze).

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte...

Da. Domnul deputat Ionescu.

 
   

Domnul Constantin Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin intervenția mea aș vrea să corelăm, să corelez o inadvertență care sare în ochii tuturor și care nu este în regulă. Uitați-vă, la art. 1 se spune: "... Exercitarea profesiei de farmacist este un drept al oricărei persoane fizice... și se acordă pe baza unei diplome".

Același lucru se repetă la art. 7: " ... Exercitarea profesiei de farmacist se face pe baza autorizației de liberă practică", lucruri care sunt în contradicție evidentă.

Și atunci, eu propun următorul lucru, ca să se coreleze alin. 1 cu alin. 2, în loc de " ... Exercitarea profesiei de farmacist", să spunem așa, și se leagă foarte bine: "Libera practică a profesiei de farmacist se face pe baza autorizației de liberă practică, care se acordă..." Și pe urmă, " Autorizarea de liberă practică se face pe baza următoarelor acte..." Și atunci, treaba este legată și este în concordanță art. 1 cu art. 7.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Comisia?

S-a votat textul, deci nu putem să revenim.

Comisia, dacă are vreo propunere?

Vă rog, la microfon.

 
   

Domnul Ion Berciu:

În legătură cu art. 7, comisia rămâne la propunerea pe care o are scrisă în raport și consideră că înființarea colegiilor - al medicilor, al farmaciștilor, asociațiile notarilor, avocaților sunt apanaje ale societății democratice, spre care trebuie să avansăm.

Am impresia că pe unii îi deranjează foarte mult aceste lucruri.

Se vorbea de gunoieri, se vorbea de lucruri de genul acesta..., dar nu trebuie ca întotdeauna să cădem în lucruri extreme, ca să nu zic altfel.

Deci, vă rog să mă credeți: cu cât mai multe ONG-uri vor exista, cât mai multe asemenea asociații profesionale, eu am impresia că societatea noastră va înainta acolo unde este normal să înainteze. Și dacă, totuși, există aceste colegii într-o lume cu experiență, am impresia că nu există degeaba.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc. Da, vă rog.

 
   

Domnul Atilla Bela Ladislau Kelemen:

Domnule președinte,

Domnilor,

De ce vorbim atât de mult despre aceste "camere profesionale"?

Trebuie să vă spun că, terminând facultatea de medicină veterinară în 1971, precum bine știți, mai toți, din când în când, din 3 în 3 ani, din 5 în 5 ani, am fost convocați la diferite reciclări.

Sper că aceste recilări nu se vor mai repta, prin grija ministerului, pentru cred că nici nu se va putea să se repete. N-o să aibă ministerele bani pentru aceste recilcări.

Deci, asemenea "Camere", "Colegii profesionale", o să găsiți peste tot în lume, și, fiindcă am avut fericirea, sau nefericirea să trăiesc doi ani și jumătate în Statele Unite ale Americii, trebuie să vă spun că acolo Colegiul, Camera Medicilor Veterinari veghează mai mult asupra actualizării cunoștințelor în domeniul respectiv. Deci, aceste camere nu fac altceva decât din când în când verifică cunoștințele membrilor. Deci, dacă au apărut niște legi, de la nici un farmacist, dar și de la nici un medic veterinar nu poți să accepți ca după 20 de ani de la terminarea facultății să fie la zi cu toate noutățile meseriei, dar Camera de specialitate, Colegiul de specialitate pot să aibă această pretenție.

Deci, mai mult de aceea veți întâlni aceste camere, la aceste meserii, la farmaciști, la medici, la medici veterinari, și nu la gunoieri, nu la buticari, și nu la alte meserii...

Eu susțin propunerea comisiei și a domnului Sonea, astăzi, aici.

Consider că, deși este o formalitate, dar pentru curățenia, pentru competitivitatea meseriei de farmacist, este nevoie de acest aviz, deci susțin propunerea comisiei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Da. Domnul deputat Gavra. Vă rog...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat Buzatu, acesta este Regulamentul pe care l-am amintit eu la Camera Deputaților și acum se regăsește în criteriile pe care dumneata le-ai cerut în cadrul acestui articol.

Domnul deputat Sonea și domnul deputat Kelemen au dreptate. Deci, chestiunea se rezolvă și pentru art. 1 și pentru art. 7 la lit. c) de la art. 11, ce va fi discutat în săptămâna viitoare. Numai că dumneavoastră n-ați citit textul cu atenție și ce propune comisia noastră de specialitate. Din păcate, comisia noastră elimină această soluție, de a elabora împreună acest regulament, sau cum se cheamă "Cod deontologic", împreună cu Ministerul Sănătății, și mă mir că domnul director, chiar dacă-i cu farmaciile la minister, este un segment al Ministerului Sănătății, și competența aparține ministerului, dumneavoastră fiind un fragment al lui. Deci, nu țineți cu farmaciștii, ci cu Ministerul Sănătății în ansamblul său, care se ocupă și cu altceva în afară de farmacii.

În condițiile în care dumneavoastră, comisia, eliminați, așa cum propuneți aici, deci, transformați lit. c) în b) și suprimați competența Ministerului Sănătății, nici eu nu sunt de acord. Deci, nu "împreună", să nu devină o structură total independent acest "Colegiu". Dacă elaborați împreună, deci, așa se prevede să rămână și ministerul, în acele condiții dispare suspiciunea. Unde este suspiciunea? De subiectivitate. Că acest "Colegiu" va lua mită, sau nu știu ce va lua, că, de fapt, să spunem lucrurilor pe nume, că de asta se vorbește. Dar profesorii, n-am nimic, că și eu sunt profesor la bază...

Doamnă profesor Andronescu,

Vreți să-mi spuneți că eu nu pot să am suspiciuni în legătură cu notele pe care le dați studenților la facultate? Că la examenul de diplomă și de stat, unul poate să fie înaintea altuia, pe alte criterii, cum, și aici, farmacistul poate să fie unul înaintea altuia, pe alte criterii?

Suntem oameni, suntem subiectivi.

Să dispară suspiciunea aceasta!

Să facem structurile acestea profesionale, în asemenea fel, încât să fie, totuși, un control mai complet, și nu numai al structurii respective.

Deci, dacă rămâne Ministerul Sănătății, să știți că se rezolvă chestiunea așa cum spuneau cei doi colegi care au luat cuvântul.

De acord? Este în regulă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cred că în actuala fază, cu propunerea care s-a făcut, ca de fapt să fie corectat și amendat art. 11, unde se vorbește de atribuțiile Colegiului Farmaciștilor, eu vă pot supune, în momentul de față, spre aprobare pct. d), cu modificarea aceea ca "farmaciștilor" să fie cu majusculă, așa cum a fost propus de comisie.

Din sală:

Să înțeleg că propunerea mea a fost revizuită?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Este foarte corect, de altminteri, să fie așa.

Supun votului dumneavoastră pct. d), cu "farmaciștilor" cu majusculă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Vă supun spre aprobare art. 7, în integrtalitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Sunt 6 voturi împotrivă.

Vă rog următorul lucru: ca toți cei care mai au de făcut observații, în continuare, mâine și poimâine să le prezinte la comisie, în așa fel încât marțea viitoare să putem să mergem mult mai repede cu această lege. Acum știm exact care sunt problemele care pot fi discutate.

Cu aceasta închei ședința, urmând să ne revedem în plen, în ședință mixtă a celor două Camere, vineri dimineață.

Vă mulțumesc.

Din sală

La ora?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

La ora 9,30.

Ședința s-a încheiat la ora 16,37.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 9 august 2022, 11:29
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro