Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 24, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 24-03-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 24, 1997

8. Respingerea, prin vot, a propunerii legislative privind unele măsuri necesare pentru desfășurarea campaniei agricole din primăvara anului 1997.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Continuăm cu propunerea legislativă privind unele măsuri necesare pentru desfășurarea campaniei agricole din primăvara anului 1997. Plenul Camerei, în ședința din ziua de 17 martie 1997, a aprobat ca această propunere legislativă să fie dezbătută în procedură de urgență. Conform prevederilor art.105, 106 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt pe articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestei propuneri legislative.

Invit Biroul comisiei să facă propunerile în conformitate cu art.106. Vă rog!

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru discutarea proiectului de lege depus de colegii din PDSR propunem 30 de minute, dar nu mai mult de 3 minute pe articole. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Propunerile comisiei sunt de 3 minute la dezbaterea pe articole și 30 de minute pentru dezbaterea întregii propuneri legislative. Vă supun spre aprobare propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate s-au adoptat cei doi timpi afectați. În continuare, propunerile făcute de comisie.

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, a analizat această propunere legislativă în ședința ei din data de 19.03.1997.

Câteva considerațiuni privind această inițiativă legislativă îmi permit să vă fac cunoscut că, cu aceeași destinație, la propunerea Ministerului Agriculturii și Alimentației, Guvernul României a înaintat și aprobat Ordonanța de urgență nr.6/5 martie 1997, potrivit căreia se constituie la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației, prin bugetul public, un fond de 550 miliarde lei pentru finanțarea lucrărilor agricole. Totodată, din datele furnizate rezultă că pentru punerea în aplicare a actului normativ despre care trebuie să decidem astăzi, este necesară asigurarea, prin Banca Națională a României și a băncilor comerciale, a unui volum de circa 3000 miliarde lei cu o dobândă subvenționată în proporție de 60%. La nivelul actual al dobânzilor bancare, circa 150% sau chiar peste, aceasta presupune alocarea de la bugetul de stat al acestui an a peste 1300 miliarde lei pentru subvenționarea dobânzii.

În altă ordine de idei, potrivit art.137, alin.5 din Constituția României, nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare, iar din propunerea legislativă în discuție, nu se specifică de unde se suportă diferențele de dobândă la creditele acordate. De asemenea, se încalcă prevederile art.10, alin.2 din Legea finanțelor nr.72 din 1996, prin care în cazurile în care, în cursul execuției bugetare, se fac propuneri de elaborare de noi acte normative, a căror aplicare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii au obligația să prevadă și mijloacele necesare acoperirii sporului de cheltuieli.

Doamnelor și domnilor, având în vedere cele expuse succint mai sus, în urma dezbaterilor avute loc în comisie, comisia a hotărât respingerea acestei propuneri legislative cu 14 voturi pentru, 10 voturi contra și fără nici o abținere. În consecință, vă rog să procedați la fel în plenul Camerei Deputaților. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Deci, nu există alte intervenții. În acest caz voi supune ... Da, domnul vicepreședinte Năstase, vă rog.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, doresc să-l felicit pe domnul deputat Elek Barna, am înțeles că a fost desemnat în Guvern. Dânsul ne-a prezentat, cu foarte multă intonație, raportul care a fost întocmit de către Guvern, deci nu raportul care a fost întocmit de către comisie, și bănuiesc că explicația este cea pe care am prezentat-o .

Acum, în ceea ce privește procedura pe care urmează să o realizăm, vă rog să examinați următoarea chestiune. În cadrul procedurii de urgență, în regulamentul nostru nu există o formulă prin care, înainte de votul asupra propunerii comisiei, de respingere, să aibe loc o discuție în care totuși să fie exprimate, chiar și sumar, punctele de vedere care justifică pozițiile care, la un moment dat, au justificat inițiativa legislativă.

Sigur că este vorba de o procedură de urgență. În procedura de urgență, știți foarte bine, se trece direct la dezbaterea pe articole. Regulamentul nostru, pentru această chestiune, nu are o soluție, există numai soluția de la art.95, pentru situația obișnuită în care dacă prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului, după încheierea dezbaterii generale, președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot. Deci, în situația procedurii normale, se trece la vot după dezbaterea generală și este firesc, pentru că este normal ca cei prezenți să asculte punctele de vedere ale grupurilor parlamentare. În situația noastră, pe care, repet, nu o avem soluționată în regulament. Totuși, putem să creăm o anumită practică în sensul următor. Deja s-a stabilit durata de timp alocată dezbaterii acestui proiect de lege - 30 de minute. În intervalul acesta de timp aș propune să se permită explicații, înainte de vot, din partea grupurilor parlamentare, astfel încât, sub această formă, să asigurăm totuși prezentarea punctelor de vedere înaintea votului care va fi exprimat. Consider că în felul acesta, fără a prelungi procedura, putem totuși să exprimăm un vot în cunoștință de cauză.

Domnule președinte, supun dumneavoastră și colegilor această propunere. Sper să nu existe obiecții. În mod obișnuit, se pot face declarații înainte de vot, se pot face și după vot, fără îndoială, dar cred că, pentru viitor, va trebui să reglementăm această situație în regulamentul nostru. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră, de fapt, propuneți ca, în loc să discutăm pe articole, să vă permitem să vă expuneți punctul de vedere...

Domnul Adrian Năstase:

Nu, domnule președinte, înțeleg că dumneavoastră sunteți mai generos decât mine în sensul că dumneavoastră doriți să intrați la discuția pe articole.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, tocmai că nu. În loc să se intre la discuția pe articole să-și spună grupurile parlamentare punctul de vedere și să supunem, spre aprobare, propunerea comisiei.

Domnul Adrian Năstase:

Exact. Pentru că, după părerea mea, ținând seama de punctul de vedere exprimat de către comisie, nu se poate intra la discuția pe articole decât în măsura în care Camera invalidează propunerea care a fost făcută de către comisie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Evident.

Domnul Adrian Năstase:

Dar, pentru a ne putea exprima în legătură cu această chestiune, ar fi util totuși pentru votul nostru să se prezinte punctele de vedere în intervalul de timp pe care Camera l-a alocat acestei dezbateri, astfel încât acest vot să fie un vot responsabil, exprimat în cunoștință de cauză, pentru că, neavând dezbatere generală, neavând o prezentare foarte amplă din partea comisiei, vă rog să vedeți raportul comisiei, este un raport de un sfert de pagină, iar ceea ce ne-a prezentat domnul deputat Elek Barna, a fost preluat din partea introductivă și partea finală a raportului venit de la Guvern.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Barna dorește un drept la replică. Vă rog!

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Desigur, vă mulțumesc și mulțumesc domnului vicepreședinte Adrian Năstase pentru frumoasele cuvinte pe care mi le-a adresat. De altfel, nu ar fi nici o tragedie să fac parte din Executiv, dar nu aceasta contează. Desigur, eu puteam să vorbesc verzi și uscate aici despre "țăranul e pe câmp" și că "e nevoie să arăm" și "e nevoie de motorină", am considerat că astăzi este nevoie de semințe, de vânt și de vreme bună, dar am considerat că este mult mai bine să prezint aspecte din Constituția României, care nu a fost concepută de actualul Guvern, și nici Legea finanțelor publice, pentru a sublinia argumentele cu care s-a pledat și s-a lucrat în comisie.

Deci, acesta a fost motivul pentru care mi-am permis să vă prezint anumite aspecte sau, mă rog, citate - dacă doriți - din Constituție, respectiv din Legea finanțelor publice. Procedura pe care o propune domnul deputat Adrian Năstase, desigur este la latitudinea noastră dacă acceptăm sau nu acceptăm această propunere, dar domnia sa propune o metodă, un fel de "ștruțo-cămilă", dacă vreți, deoarece, combină procedura de urgență cu procedură normală. În regulament, procedura de urgență este clar stipulată, iar procedura normală este din nou, zic, clar stipulată, dar dânsul propune un hibrid între cele două modalități. Desigur, dumneavoastră decideți, prin vot, dacă doriți. Oricum, eu nu pot să-mi schimb atitudinea. Deci, respectiv părerea comisiei este ceea ce v-am prezentat eu mai înainte, dorim a respecta procedura, dorim să respectăm regulamentul Camerei. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Popescu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Vă rog!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mie îmi face plăcere că domnul profesor Năstase a luat cuvântul pe această problemă și a recunoscut că există o lacună în regulament. Pe mine mă bucură lucrul acesta că, de mai multe ori, noi am spus că regulamentele "este ele" (au pluriel) lacunare și că trebuie să le mai îndreptăm pe ici pe colo. Acum, am luat cuvântul pentru că, din felul cum prezintă domnul profesor această cerere, rezultă că ar trebui să creăm o practică și eu sunt împotriva creării unei practici împotriva regulamentului. Dar, pentru ca să demonstrăm că suntem de acord și constructivi pe idee, să discutăm puțin regulamentul. Este firesc ca procedura clasică obișnuită să se diferențieze prin ceva, prin diferite trăsături de procedura de urgență și invers. Și de aceea, faza generală de dezbatere lipsește când este vorba de procedură de urgență, dar una este să se creeze acum o practică, lucru cu care nu suntem de acord, alta este însă să fim de acord ca liderii să-și spună opiniile. Dumneavoastră aceasta ați spus: să-și spună fiecare opinia cu privire la... în intervalul de timp de... Acesta este, după părerea mea, un lucru acceptabil, nu creează o practică, să fie marcat bine acest aspect, nu se creează o practică, pentru că noi vom mai avea niște legi în urgență, este posibil, și atunci veți invoca acest precedent creat astăzi. De aceea am și luat cuvântul. Mie îmi face plăcere să facem dialogurile în general contradictoriu și, dacă este posibil, fiecare două, trei minute, patru minute să explice punctul de vedere, sigur, se va da un vot în cunoștință de cauză. Deci, nu pentru că s-ar crea un precedent, nu se va crea nici un precedent, dar suntem de acord ca în acest caz să se dea o explicație, de către cine simte nevoia, pe linie de grupuri parlamentare. Cred că împărtășiți acest punct de vedere care este rezonabil și, în același timp, vă rog să rețineți, ca un bun câștigat în gândirea noastră în Parlament, că aceste regulamente sunt lacunare și că ele trebuie să fie îmbunătățite, însă este câștigul discuției de astăzi. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, eu vă voi supune la vot propunerea făcută de domnul deputat Emil Popescu ca liderii să poată să-și spună cuvântul pentru un interval de câte 3 minute.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Întâi abțineri vă rog. Vă rog să numărați! 14 voturi.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați!

Da, repun la vot. Cine este pentru? Să numărăm. Vă rog foarte mult. Vă rog să numărați cu grijă!

Deci, au fost 103 voturi pentru propunere, 14 abțineri și 130 împotrivă. Având în vedere că această procedură propusă nu este regulamentară, ea trebuia să fie supusă votului. Am supus-o la vot și a căzut. Eu cred că soluția poate să fie după ce supun la vot raportul comisiei, ca să dăm totuși liderilor cuvântul în această chestiune. Dacă sunteți de acord? Nu am altă soluție. Vă rog, din partea comisiei, dar scurt.

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cui îi este frică, domnule, de un proiect legislativ făcut de PDSR, de PRM, PUNR care privește o problemă atât de importantă pentru toată lumea care se găsește astăzi aici în sală, mai ales că, dacă este să ne gândim bine, scopul fundamental al Guvernului este realizarea intereselor naționale, iar obiectivul strategic este securitatea alimentară? Am citat din ceea ce a prezentat aici domnul prim-ministru, în fața noastră, a Camerelor reunite, în urmă cu vreo câteva luni de zile. Cui îi este frică să recunoaștem că astăzi n-au ajuns banii în agricultură? (Vociferări; comentarii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte..., vă rog...!

Domnul Victor Neagu:

Cui îi este frică...

Domnule președinte, (Riposte) aceasta vrem să prezentăm în fața dumneavoastră, domnilor. (Rumoare; vociferări)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, nu discutăm acum decât chestiunea de procedură dacă este... Deci, aceasta am discutat-o. Acum, mai departe, s-a respins la vot propunerea procedurală care s-a făcut și ca atare vă voi supune la vot propunerea făcută de comisie, de respingere a acestei inițiative legislative.

Cine este pentru? Vă rog să numărați!

Deci, au ieșit 143 de voturi pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați!

103 voturi împotrivă și abțineri nu am avut. Deci 143 au fost pentru respingere.

Acest proiect a fost respins.

Dacă din partea inițiatorului vrea să vorbească cineva?

Da, vă rog. Domnule deputat Neagu, vă rog.

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

(Aplauze din partea stângă a sălii.)

Din partea stângă:

Presa! Presa!

Domnul Victor Neagu:

Mi-am schimbat întrebarea: cui îi este frică de opoziție? (Rumoare)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să păstrați liniștea, ca să putem să-i ascultăm pe inițiatori.

Vă rog, domnule deputat Neagu.

Domnul Victor Neagu:

Aștept să-mi dați cuvântul.

Da, domnule președinte, mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

De ce să nu recunoaștem că banii nu au ajuns la agricultori, nu au ajuns la țărani, în timp ce obiectivul strategic, cum vă spuneam și mai înainte, a fost acela de a asigura securitatea alimentară în România? Cui îi este frică să mai salvăm ceva din ce se mai poate salva în actuala stare de lucruri?

Stimați guvernanți și susținători ai guvernanților,

Ați declarat că o să aveți o politică cu fața la țărani. Până acum, ați stat numai cu fața la complexele zootehnice, în vederea lichidării lor. Și se văd rezultatele.

Neacordând acum atenție agriculturii, loviți exact în acționari, în privați, care cuprind peste 90 %, de pildă, din suprafața cu grâu. V-aș aminti că la vii 95 % sunt ale acționarilor și particularilor. Nu acordați garanții guvernamentale, în actuala campanie agricolă de primăvară, dar pentru importurile de combine, pentru firmele "Keats" și "Walmont", care înseamnă 5 ani recoltă asigurată pe spatele țăranului, se oferă această garanție guvernamentală.

Din păcate, ce am susținut prin Moțiunea pâinii se cam adeverește.

Guvernul României, prin domnul Bogdan Niculescu-Duvăz, ne face precizarea că creditele pentru agricultură vor respecta Programul ASAL.

Constatăm, din nou, cu dezamăgire, că actualul Guvern se subordonează Programului ASAL și, în același timp, forțelor politice care susțin acest Guvern.

(Comentarii în partea stângă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos păstrați liniște și lăsați vorbitorul.

Domnul Victor Neagu:

Mi-ați tăiat microfonul, domnule președinte?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim?

Domnul Victor Neagu:

Dacă mi-ați tăiat microfonul, am întrebat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, nu v-am tăiat microfonul. Cred că trebuie să vi-l orientați mai bine.

Domnul Victor Neagu:

L-am orientat pe stânga, da, deși trebuie să audă mai bine partea cealaltă.

Măcar ați fi putut să preluați o parte din elementele pe care le-am propus în acest proiect de lege, măcar o parte din ceea ce am sesizat noi în Moțiunea pâinii, pe care am lansat-o în urmă cu câtva timp.

Noi înțelegem că actualul Guvern este mai mult preocupat de revenirea la structura, la proprietatea din 1945 - 1946, de modificarea Legii nr.18, de a despăgubi cu 5 % din acțiunile FPS-ului pe moștenitorii celor naționalizați în 1948, ceea ce înseamnă vreo câteva miliarde de dolari, de a salva porcii din complexele din zootehnie prin metode sui generis de înfiere sau cu grâu furajer, poate de introducere a totalitarismului taliban și în Camera Deputaților, translând sintagma "Senatul suntem noi", în, probabil, "Camera suntem tot noi..." Poate că preocupări mai agrare, deci mai pământești ale Guvernului ar constata că în depozitele PECO există peste 50.000 de tone de motorină, la ora actuală, necesare consumului pe luna martie, din care nu s-au ridicat decât circa 8.000 de tone și aceasta spune, totuși, ceva, Ordonanța nr.6/1997 demonstrează că banii nu au ajuns la țărani.

Apreciem că orizontul de așteptare, al răbdării lucrătorilor din agricultură este extrem de aproape. Din declarațiile guvernamentale, mai ales, românul va mânca mai puțin, în schimb România va exporta mai mult, iar prin actualul buget cineva preferă să moară o mie de oameni azi, decât un milion mai târziu. Oare va trebui mereu să asistăm la intervenția Cotroceniului pentru a anihila rezultatele nefaste ale unor acțiuni insuficient gândite ale cabinetului Ciorbea?

Astăzi aș fi vrut să vă rog, stimați domni deputați, să nu vă împotriviți strădaniilor de a sprijini agricultura într-un moment aproape crucial pentru stabilitate și liniște în țară, în această primăvară. Apelul meu, însă, a rămas fără succes pentru dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea stângă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ilie Neacșu, din partea Grupului parlamentar PRM.

Vă rog.

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În absența oricărei intenții legislative a actualei puteri de a sprijini campania agricolă, pe care benefic o întârzie ultimii fulgi de zăpadă, opoziția a încercat să convingă majoritatea parlamentară că, fără un ajutor financiar adecvat, sectorul vegetal al agriculturii românești va urma calea sectorului zootehnic. Și pentru că penuria de idei a coaliției aflate la putere se prelungește îngrijorător, ca să nu mai vorbesc de atitudinea Guvernului în materie de inițiative legislative, un grup de deputați aparținând PDSR, Partidului România Mare și PUNR vine în fața dumneavoastră cu un proiect de lege pe cât de simplu pe atât de eficient. Numai că actele normative care își propun să sprijine populația, întreprinzătorii autohtoni, produc grimase pe fețele colegilor parlamentari aflați la putere. Și dacă respectivele intenții legislative sunt plămădite în sânul opoziției, atunci fierea devine unicul organ prin care se filtrează gândurile sterile ale celor care au promis marea cu sarea și o schimbare istorică.

Domnilor colegi, privesc cu stupefacție cum o parte a colegilor aparținând partidelor din coaliția guvernamentală transpiră, în primul rând, nu pentru vreun efort depus în slujba celor ce i-au ales în această impunătoare sală, ci pentru a stopa din fașă orice intenție pozitivă care vine din partea opoziției.

Culmea este că, atunci când, în particular, deputați din tot spectrul politic abordează problemele grele cu care se confruntă agricultura, consecințele pe termen lung ale expectativei actualului Guvern față de pământul și animalele țării, cei mai mulți dintre colegii noștri majoritari recunosc că noi, cei din opoziție, avem dreptate, că zbaterile noastre sunt firești, dar că, în afară de a recunoaște, pe culoarele Parlamentului, toate aceste necazuri, ei nu au nici o putere, iar la vot cântă după ritmul centralismului democratic, pe care și răposatul Ceaușescu îl mai slăbise în ultimii ani.

Din păcate, domnilor colegi, problemele agriculturii românești sunt analizate astăzi prin prisma algoritmilor și a deciziei curcubeului politic, neținând, în nici un fel, seama de glasul pământului, de răcnetele disperate ale animalelor înfometate, de tradițiile și preocupările românilor.

Tot ce vine de la Banca Mondială și FMI este bun. Toate ordinele acestor organisme supranaționale, care își consolidează conturile pe spatele sutelor de milioane de umiliți, se execută militărește de Guvernul nostru servil.

Vaietele celor mulți și săraci, și mai săraci ca oricând, nu sunt auzite nici de miniștrii domnului Ciorbea și, din păcate, nici de toți parlamentarii. Și dacă cei din Executiv nu au de ce să dea socoteală electoratului, noi, stimați colegi, avem obligația să explicăm, celor care ne-au ales, despre pozițiile și atitudinile noastre.

Din punctul meu de vedere, și fac o paranteză aici, trecerea proiectului de modificare a Legii nr.35 privind investițiile străine prin Camera Deputaților, în absența parlamentarilor opoziției, este nu doar o bilă neagră pentru coaliția majoritară, ci un semn că parlamentarul nu mai reprezintă o conștiință anume, ci mai degrabă un șurub al unei instalații, fie ea și de vot.

Refuz să cred că parlamentarii din Ardeal au avut ei girul celor ce i-au votat de a ridica mâinile la unison pentru vânzarea pământului la străini. Dar poate orice rău este spre bine, numai că pe noi ne îngrijorează starea prelungită de bâjbâială, de sărăcie, de debusolare.

Dacă nu ar fi fost suferința unui popor întreg, noi nu am fi venit în fața dumneavoastră cu acest proiect de lege care, aprobat, ar mai fi descrețit frunțile bieților agricultori. Și, pentru că este cinstit să jucăm cu cărțile pe masă, intenția noastră, a parlamentarilor Partidului România Mare, este de a vă lăsa să vă compromiteți definitiv în fața electoratului și eu vă asigur că sunteți pe calea cea bună, numai că, dintotdeauna, interesul nostru de grup îl întrece pe cel de al doilea, după cel național, care implică aproape 23 de milioane de cetățeni.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului PRM)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Valeriu Tabără și pe urmă domnul deputat Alecu.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Pentru mine este o surpriză respingerea acestui proiect de lege, cu atât mai mult cu cât se adaugă la un alt element - acela de a respinge și procedura. Mie mi se pare incorect, pentru că s-ar fi putut discuta, și revin la ceea ce s-a întâmplat și cu inițiativa de la Legea nr.18, s-ar fi putut discuta pe articole și respinge, efectiv, pe conținut.

Domnilor colegi, vreau să vă spun că PUNR-ul ar fi semnat o astfel de inițiativă parlamentară venită din oricare parte a acestei săli, pentru că era o necesitate. Și vreau să vă spun că am trăit împreună o astfel de necesitate, în primăvara lui 1996, atunci când am făcut Legea nr.20. Și vreau să vă mai spun încă un lucru: că nu ține această argumentație că o astfel de lege nu mai este valabilă pentru agricultura românească sau pentru oricare alt sector din economia națională, că cu o astfel de lege și cu o astfel de inițiativă legislativă - și scrie foarte clar în ceea ce ne-a trimis Guvernul - nu este de acord Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Vă avertizez de pe acum, stimați colegi, că, prin măsurile care nu se iau în agricultură, în acest an, vom deveni importatori nu numai de grâu, vom deveni importatori de carne și, referitor la ceea ce se întâmplă la această dată în zootehnie, aceasta este, de fapt, afacerea secolului. Și întreb acum: cine stă în spatele acestei mari afaceri trăită de țăranul și de producătorul român? Și dacă afectăm pe cineva în această primăvară, vreau să vă spun că îl afectăm pe producătorul individual.

Repet: faptul că s-au pus 550 de miliarde de lei "la dispoziția agriculturii", pentru că nu s-a specificat nici sursa, nu s-a specificat nici dobânda cu care se dau și nici cum se asigură ajungerea acestei surse de bani la producătorii agricoli, singura problemă a fost de la buget, nu se creditează agricultura din buget și, a doua problemă, că au dreptul cei care au vocație la credit. Vreau să vă spun că, la această dată, nu se dă nici la cei care au vocație la credit și sunt foarte mulți dintre cei care sunt particulari. Este o mare greșeală de a nu lua în atenție și de a nu analiza o inițiativă care vine pe un sector care este fundamental pentru ceea ce înseamnă reformă în România. Nu este vorba numai de agricultură, este vorba de întregul sistem de reformă a țării. Agricultura dă stabilitatea și aici creăm mare instabilitate. Cine, oare, răspunde de acest lucru?!

Mulțumesc.

(Aplauze puternice în partea stângă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alecu.

Vă rog.

(Comentarii în partea stângă a sălii)

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Constat, cu o deosebită satisfacție, că actuala opoziție sau a realizat prea bine sau nu a realizat deloc noua ei poziție. Dumnealor au pierdut alegerile și acum sunt în opoziție și se comportă sau ar vrea să ne comportăm și noi ca și înainte. (Rumoare.)

Țin minte și subliniez aici, pentru dumneavoastră și pentru toți cei care pot să asculte, că, în noiembrie 1996, în România a câștigat Convenția Democrată care este, de fapt, o gândire de dreapta în societatea românească.

Din partea stângă a sălii:

O distrugere!

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Până aici cred că suntem de acord, dar surpriza pentru dumneavoastră este că o asemenea gândire politică, Parlament și Guvern, aplică partea de dreapta la ceea ce s-ar numi reformă economică și partea din stânga, cu care vă tot bateți în piept, de câțiva ani de zile, pentru ceea ce se numește protecție socială. Și dumneavoastră veniți aici cu titulatura, calitatea de specialiști, pe care o aveți și o avem destui, să produceți oarece confuzie în mintea celor care ascultă. De ce nu dăm? Păi dumneavoastră trebuie să înțelegeți clar că dumneavoastră nu vreți să dați, nu noi. (Rumoare.) Am încercat și v-am rugat, vreme de patru ani de zile, cât erați la putere, să creăm proprietatea privată în România,...

Domnii deputați Ioan Gavra și Valeriu Tabără:

A fost creată!

Domnul Aurelian Paul Alecu:

...care nu va avea nevoie de împrumut, toată ziua, de la stat, ci de susținere și nu ați vrut, refuzând modificarea Legii nr.18; noi nu veneam decât să cerem, în sprijinul gândirii dumneavoastră, să dați ceva mai mult. Pentru că așa gândiți. Acum este o diferență. Noi am spus: cei care, de ani de zile, nu au făcut decât să-și crească datoriile din miliarde în zeci de miliarde, ar vrea acum să le dubleze, pentru că, în același sistem, ei nu vor deveni niciodată rentabili. Deci vor mai mânca încă o dată. Și noi, acestora, am spus, de-acum încolo, nu le mai dăm. O să le dăm celor care produc și fac eficient, economic. Însă cei care ați făcut aici sperietura când noi am zis să facem reforma agriculturii, ați fost tot dumneavoastră. Când ați auzit că în Legea nr.18 se pune problema săririi de la 100 de hectare la 200 de hectare, repede a sărit fostul locatar al Cotroceniului că vin moșierii. De ce nu ați venit dumneavoastră, nu 200, 500 de hectare este cea mai bună exploatare și hai să facem exploatații agricole de 500 de hectare. Și noi poate vă luam de bună ideea și o băgam în lege. Și acesta era sprijin, ceea ce ar fi însemnat nu subvenționare în permanență a celui care provoacă, pe zi ce trece, pierderi din ce în ce mai mari.

Acum, de la o vreme, am trăit cu toții o tragedie prezentată destul de larg în presă, în televiziune și ați văzut-o și dumneavoastră, cu porcii. Dar, totuși, de câteva zile, citim prin ziare: cine cumpără porcii? Păi, directorii care, acolo, nu au fost în stare să facă zootehnie, cumpără porcii cu zecile, cu sutele, poate cu miile, să-i ducă la complexele lor. Să-i lăsăm să facă zootehnie pe buzunarul lor economic și aceia nu ne vor cere nouă niciodată sprijin, decât dacă va fi o situație de criză, la care dumneavoastră, noi, Parlamentul și Guvernul, vom pune umărul să o redresăm.

Deci eu am vrut să înțelegeți această diferență capitală care există între noi: un Guvern care vrea o adevărată reformă, nu cu bani cheltuiți pentru cel care cheltuie în continuare, și dumneavoastră care ați vrea să susțineți o economie falimentară, care a dovedit că este pe moarte.

(Amuzament în partea stângă a sălii)

Eu zic să moară cât mai repede falimentarii și să vină cât mai repede prosperii. Și prosperitatea vine de la 200 de hectare în plus și de la 5.000 de porci la acela care îi crește acasă.

Mulțumesc.

(Vociferări în partea stângă și aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Avramescu. Urmează domnul deputat Năstase.

Da, drept la replică, vă rog. Numai drept la replică.

Domnul Adrian Năstase:

Este o chestiune de procedură, domnule președinte.

Deci dumneavoastră ați permis intervenții pentru explicații de vot după vot, în legătură cu legea care a fost pe ordinea de zi astăzi. Cum domnul deputat Alecu a făcut doar un exercițiu de oratorie, pe care l-am apreciat cu toții, vreau să vă rog să mai oferiți cuvântul încă unui coleg de la Grupul parlamentar PNȚCD care, poate, ar explica votul pe care acest grup l-a dat în legătură cu această lege.

(Aplauze în partea stângă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Avramescu.

(Comentarii în partea stângă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să păstrați liniștea.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Doamnelor și domnilor,

Am putea discuta mult asupra suficienței sau insuficienței fondurilor pentru agricultură, dar vreau să spun, de la început, că discuțiile patetice nu ne poate duce la nici un rezultat.

Din partea stângă a sălii:

Nu ne pot!

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Am dreptul să vorbesc? Vă întreb.

Domnul Viorel Burlacu:

Dar limba română?! Acordați subiectul cu predicatul.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Vă mulțumesc.

Am pus problema, și în cadrul Comisiei buget-finanțe, și nu mi s-a răspuns, pentru că, dacă vrem să discutăm asupra acestui subiect, ar fi cazul s-o facem mai profesionist, adică să renunțăm la asemenea discuții, așa cum s-au prezentat aici.

În Comisia buget-finanțe, am spus că, după practica noastră parlamentară, când venim cu o asemenea propunere care afectează bugetul, trebuie să spunem și resursa de unde asigurăm acești bani, de la ce fond.

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

De la Legea nr.18!

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

De la Triță Făniță!

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Nu, nu mi s-a dat răspuns în Comisia buget-finanțe și cer să mi se dea răspunsul aici! Și voi avansa și o anumită caracteristică a bugetului, la care, poate, unii care au fost la guvernare vor trebui să reflecteze. Dacă o să vă uitați la bugetul de anul acesta, la "Cheltuieli", la capitolul Returnări de credite, dobânzi ș.a.m.d., în acest an sunt 18 %, față de 7 % cât au fost în bugetul anului trecut. Cu alte cuvinte, în acest an sunt niște scadențe și niște dobânzi de plătit. Pentru acest motiv, de undeva trebuie scăzuți niște bani. Am spus acest lucru, tocmai pentru a ajunge la ceea ce am zis adineauri - nu putem avansa, în acest proiect de lege, cu discuțiile, dacă cel care a făcut proiectul, cei care l-au inițiat, mai ales că acum discutăm și bugetul, nu spun care este sursa, de la ce capitol al bugetului de stat preluăm aceste fonduri.

Vă mulțumesc.

Și vă mai spun încă un lucru: este păcat că transformăm această tribună a Parlamentului pentru a dezvolta o campanie electorală, pentru că eu zic că mai este mult până atunci.

(Rumoare)

Domnul Aurelian Paul Alecu (din bancă):

Drept la replică!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alecu dorește un drept de replică. Este regulamentar.

Vă rog.

Și domnul deputat Tabără, da? Drept la replică? Da.

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Mi-a făcut plăcere că distinsul fost președinte al Camerei Deputaților a făcut aici o apreciere, pentru mine, măgulitoare că am făcut, eu știu, o dizertație, o lecție de... Cum ați spus? Oratorie.

(Amuzament în sală)

Nu am avut de unde să învăț așa ceva, domnule deputat, pentru că, acum vreo 7 - 8 ani, în România nu prea făcea oratorie oricine, dar aici, de la o bună bucată de vreme, împreună învățăm ceea ce s-ar numi proceduri sau procedură. Și în materie de procedură, în discuția mea anterioară, nu am făcut altceva decât să reiau tonul. Cum vă gândiți la țăranul român? Domnul Neagu. Ce vor zice ăia care lăsați porcii să moară? Antevorbitorul și alții. Deci am vorbit și eu cam în același ton, dar spunând foarte clar ceea ce am vrut să spun: noi facem reforma în agricultură și dumneavoastră, probabil, vă pare rău, pentru că, altfel, nu începeați cu atacurile așa devreme.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Se vede!

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Eu am avut grijă să spun cu un an de zile înainte că veți pierde și nu vă venea să credeți. Acum este mult prea devreme, domnilor!

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Tabără. Replică.

(Rumoare)

Domnul Valeriu Tabără:

Chiar dacă nu a fost rostit numele meu, am simițit, în cuvântul colegului Alecu, această împunsătură... a reformei și a ceea ce înseamnă sprijinul pentru o ramură importantă.

Eu îl asigur pe domnul deputat Alecu de responsabilitate, vreau să vă spun că este o asumare mare de responsabilitate și dacă vreți, domnule deputat Avramescu, face parte și din fondurile pentru sănătate, agricultura, în primul rând pentru fondurile de sănătate. Și vă mai spun un lucru: în România se consumă proteină în jur de 25 - 29 de grame în rație. Lichidăm și ce avem ca sursă. Să vedem de unde o asigurăm mai departe. Este o întrebare pe care v-am pus-o aici, pentru că porumbul din această primăvară, și floarea soarelui, și soia se vor răsfrânge în carne, chiar dacă este la proprietarul privat. Și vă mai spun un lucru esențial: să judecăm bine și ceea ce a fost pe Legea nr.20 și să reușim să găsim rădăcina răului, pentru că toată lumea o refuză și nu este bine. Cu această rădăcină a răului netăiată, putem să facem o sută de reforme. Vă mai spun un lucru: să știți că în România, în agricultură, este cea mai profundă reformă dintre toate statele PECOS, statele asociate la Comunitatea Europeană. Vă veți convinge sau sunteți convinși, dar reforma pe care o facem trebuie să fie, probabil, spre acea exploatație, dar nu așa cum ați propus-o, domnule Alecu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă rog.

Domnule deputat Lăpușan, este intervenție sau drept la replică?

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Un stimat coleg a pus o întrebare, care ar fi fost bine să fie pusă înainte, și dumneavoastră să fi oferit posibilitatea colegilor noștri să-și exprime punctul de vedere. În aceste condiții, ar fi avut răspunsurile, eu zic, satisfăcătoare și probabil că votul lor s-ar fi manifestat altfel.

Deci, domnule președinte, dați-mi voie să răspund colegului nostru care a întrebat unde sunt sursele sau de unde provin aceste surse care să asigure finanțarea legii respective. Eu sunt puțin nedumerit cum un reprezentant al Comisiei de finanțe nu a analizat pe toate părțile ceea ce s-a scris în această lege și vreau să vă spun că la această lege au contribuit mulți, chiar dintre colegii noștri parlamentari din partea dreaptă a sălii, în speranța, sigur, că legea respectivă va trece.

În momentul acesta, Ordonanța nr.6 este inoperantă și acesta este și motivul pentru care a apărut această inițiativă legislativă. Sursele, necesarul total de surse pentru campania de primăvară este între 6 și 7,5 miliarde.

Se întreba cineva unde există o calculație. Domnule deputat, cel care ați întrebat, sau cei care sunteți interesați, vreau să vă spun că există, la Ministerul Agriculturii și la deputații PDSR din Camera Deputaților, astfel de calculații. Și o să vă vină greu să credeți că pentru înființarea unui hectar de sfeclă de zahăr este nevoie, până la recoltare, de 8 milioane de lei. De unde să ia țăranul român banii aceștia?

Deci să revenim la surse. Principala sursă a legii era sursa atrasă de la populație de către băncile comerciale. Știți și dumneavoastră că în momentul de față populația a făcut depozite importante la băncile comerciale, datorită dobânzii foarte atractive practicate de acestea. Or, dacă aceste surse nu sunt plasate, ele nu vor fi operante, ele nu vor duce decât la disfuncționalitate în sistemul financiar și bancar. Vreau să vă spun că aceasta o consideram și justificată ca principală sursă pentru finanțarea acestei legi, de asemenea, surse proprii ale băncilor comerciale și, în ultimul rând, surse obținute de la Banca Națională a României și Ministerul de Finanțe. Dar aceste surse nu este neapărat nevoie să fie inflaționiste, pentru că, așa cum dumneavoastră sau cei care au câștigat puterea au spus: noi să câștigăm și vor veni banii, pentru că în noi au încredere, vom aduce credite din afară, le transformăm în lei și vom băga inclusiv în agricultură. Deci iată că surse pentru finanțare există. Întrebare suplimentară: de unde există surse pentru acoperirea diferenței de dobândă, pentru că legea respectivă prevede și o diferență de dobândă suportată de la bugetul de stat. Este foarte clar de unde. Să vedem dacă bugetul de stat poate să sprijine această finanțare. Vreau să vă spun că, în momentul acesta, bugetul pe 1997 nu este aprobat. Deci orice modificare de buget poate să fie făcută. Deci justificarea pe care a trimis-o Guvernul, absolut superficială, nu vine decât în sprijinul, în favoarea acestei inițiative legislative. Cele 550 de miliarde de lei care, în momentul de față, stau blocate ar putea să constituie jumătate din necesarul de finanțare. De asemenea cei 700 de lei pe fiecare kilogram de grâu pe care îi suportă populația, în momentul acesta, în plus și artificial, absolut artificial, de ce nu au luat destinația agricultură, de ce nu au luat destinația de sprijin pentru țăranul român - de unde, de fapt, vine această sursă. De asemenea, prin politica Guvernului, pe care noi nu o contestăm, o vor contesta rezultatele, rezultă o serie de economii făcute și anume: prime la grâu - se elimină, alocații pentru îngrășăminte - se elimină, subvenții - se elimină, pe alte direcții. Deci iată o serie întreagă de alte surse, care ar putea să ia această direcție. Din calculele pe care le-a făcut Ministerul Finanțelor, probabil, sau Ministerul Agriculturii, din nota trimisă de Guvern, rezultă 1.300 necesarul de astfel de credite. După evaluarea noastră, nu depășește 1.000 de miliarde de lei necesarul de la buget pentru susținerea acestei legi.

Dacă vreți un alt element care este absolut atractiv, este modalitatea de garantare care, și aceasta, a fost criticată în Comisie, și anume de ce să garanteze producătorul sau țăranul român pe baza contractelor de valorificare a producției? Păi așa se face peste tot în Occidentul acela, în care dumneavoastră vreți să ne duceți. În primul rând, trebuie să știți și dumneavoastră unde vreți să ne ducem și după aceea ne veți convinge și vom merge și noi.

Domnule președinte, părerea noastră este că, în acest moment, Camera Deputaților, sau o parte a ei, a dat un vot împotriva agriculturii românești, împotriva țăranului român.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Sunt obligat să fac remarca că domnul deputat Lăpușan reprezintă inițiatorul acestui proiect de lege.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 8 august 2022, 0:23
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro