Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 aprilie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 14-04-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 aprilie 1997

9. Adoptarea proiectului de Lege privind declararea "Memorialului victimelor comunismului și al rezistenței - Sighet", situat în municipiul Sighetul Marmației, județul Maramureș, ca bun de utilitate publică, de interes național.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Continuăm cu proiectul de Lege privind declararea "Memorialului victimelor comunismului și al rezistenței-Sighet", situat în municipiul Sighetul Marmației, județul Maramureș, ca bun de utilitate publică, de interes național. Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Domnul Ioan Onisei:

Bună ziua! Din partea Ministerului Culturii, care este inițiatorul și susținătorul acestui proiect de lege, vă solicit să-l votați în forma în care a fost el amendat, potrivit propunerilor care au fost formulate de comisiile de specialitate, respectiv Comisia de cultură și Comisia pentru administrație publică locală. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul deputat Gabriel Țepelea, președintele Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Domnul Gabriel Țepelea:

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă împreună cu Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au examinat acest proiect înaintat de Ministerul Culturii și vă roagă să îi dați aprobarea. Este vorba de niște amendamente pe care le voi rezuma.

În prima parte, se declară "Memorialul victimelor de la Sighet" un ansamblu de interes național. Complexul respectiv este format din închisoarea de la Sighet, cimitirul Cearda și terenul aferent. Acestea sunt atribuite Fundației Academia Civică în folosință gratuită pe termen de 50 de ani și, în cele din urmă, esența acestui proiect de lege se află la pct.5, unde se spune că "finanțarea activităților de punere în valoare, de cercetare, studiu și de personal al Memorialului victimelor comunismului și al rezidenților Sighet, se asigură prin Ministerul Culturii din alocații nominalizate anual în bugetul de stat, precum și din alte fonduri legal constituite sub coordonarea Fundației Academia Civică". Aceste alte fonduri sunt contribuții internaționale. Prin aceste contribuții internaționale s-a refăcut edificiul deja și credem că acest monument ridicat în cinstea celor care s-au jertfit pentru democrație, fruntași ai vieții publice, ai vieții religioase, ai vieții militare din țara noastră merită această recunoștință din partea noastră.

Deci, comisiile vă roagă să vă acordați votul amendamentelor, așa cum figurează ele în raport.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Munteanu, vă rog!

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de Lege privind declararea "Memorialului victimelor comunismului și al rezistenței Sighet" ca ansamblu de interes național, ansamblu format, așa cum s-a precizat, din închisoarea Sighet și cimitirul Cearda cu terenul aferent, constituie o valoroasă inițiativă, menită să pună în valoare pentru istorie datele și mărturiile care pledează pentru ca niciodată în România, în nici o țară a Europei și nicăieri în lume să nu mai apară și să nu se mai împuternicească un regim totalitar, antidemocratic și antiuman, așa cum a fost regimul comunist.

Ansamblul va cuprinde un muzeu propriu-zis, adăpostit în închisoarea Sighet, recondiționată, unde vor fi înmănunchiate mărturii privind locurile de detenție din România, precum și un centru internațional de studii, în a cărui bancă de date vor fi cuprinse date despre experiența concentraționară din celelalte țări post-comuniste.

Remarc și subliniez faptul că această idee a apărut în societatea civilă din România și, convins de valoarea ei, Consiliul Europei a luat-o sub egida sa, considerând că acest obiectiv va fi un obiectiv de importanță internațională, primul de acest fel care se organizează în Europa Centrală și de Est.

Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc, Civic, Ecologist susține proiectul de lege în formularea pe care o veți regăsi în raportul celor două comisii sesizate în fond și vă roagă să-l susțineți și dumneavoastră prin votul pe care îl veți acorda.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Constantin Șerban Rădulescu-Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu câțiva ani în urmă, deschizând întâmplător televizorul, în Germania, am dat peste o transmisiune în direct de la adunarea solemnă de doliu prilejuită de moartea președintelui comunității evreiești din acea țară, unul din supraviețuitorii lagărelor morții naziste. Printre cei de față am remarcat pe președintele Republicii Federale, pe cancelarul Helmuth Kohl, pe doamna Jusman, președinta Bundestagului, și pe alți înalți demnitari germani.

Toți aceștia au luat cuvântul, alături de câțiva rabini și diverși reprezentanți ai comunității evreiești. M-am referit la acest episod pentru a dovedi că statul și societatea germană continuă să fie marcate și acum, după o jumătate de veac, de sindromul "Adolf Hitler" și al nazismului. Unele din lagărele naziste de exterminare, precum cele de la Buchenwald și Dachau din Germania sau cel de la Auschwitz din Polonia, sunt și astăzi locuri de pelerinaj, nu numai al cetățenilor de rând, ci și al unor șefi de stat sau al Papei.

În Statele Unite există, după cum știți, Muzeul Holocaust-ului. La Dussenteich, lângă Nürenberg, unde se găsește celebrul stadion al parăzilor și demonstrațiilor de proslăvire a național-socialismului, există un muzeu în care este prezentată adevărata față a nazismului.

De ce s-au întreprins toate acestea? Pentru ca poporul german, și nu numai acesta, să nu uite la ce conduce totalitarismul, pentru ca noile generații să fie astfel educate încât acele orori din trecut să nu se mai poată repeta vreodată.

Și la noi, în România, la Templul Coral din București au loc, dacă nu mă înșel, anual ceremonii de cinstire a victimelor fascismului, incomparabil mai puține față de alte țări și într-un număr de-a dreptul neglijabil față de cel al victimelor totalitarismului comunist din țara noastră. Peste aceștia din urmă s-a aruncat de către oficialități, până nu de mult, un val de ceață. S-a urmărit astfel, să-mi fie cu iertare, ca genocidul comunist să nu fie cunoscut, sau să fie șters din memoria colectivă a românilor. Dacă nu ar fi existat nobila inițiativă a Fundației Academiei Civice și efortul acesteia de a obține sprijinul Consiliului Europei, al unor altor fundații, cât și modeste fonduri bănești provenite de la românii din emigrație, Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței nu ar fi existat încă în clădirea închisorii dacă n-ar fi fost concesionată aceasta Academiei Civice pentru a fi transformată în muzeu. Simpozioanele științifice din ultimii ani, cu participare internațională, privind totalitarismul comunist, nu s-ar fi putut desfășura, iar proiectul creării unui Centru internațional de studii asupra sistemului concentraționar din România, la care se face referire și în proiectul de lege, și nu numai din România și din toate țările excomuniste, n-ar fi fost demarat. Așa cum oficialitățile Republicii Federale Germania, și nu numai acestea, urmăresc ca ororile nazismului să nu fie șterse din memoria colectivă, pentru a nu se mai putea repeta, așa cum comunitățile evreiești țintesc, pe bună dreptate, victimele holocaustului național socialist, se impune ca și noi, românii, să ne plecăm cu venerație în fața celor uciși sau întemnițați din motive politice în închisorile regimului comunist și să încurajăm totodată cercetarea științifică asupra totalitarismului comunist, care a siluit țara aproape o jumătate de veac și nu doar 12 ani cât Germania a suferit datorită dictaturii lui Adolf Hitler. Actualul Guvern, am încheiat imediat, a înțeles acest imperativ și a adus în fața noastră proiectul de lege pe care urmează să-l dezbatem.

Ca reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, dar și în calitate de istoric și de membru al Alianței Civice, vă rog să adoptați acest proiect de lege în forma amendată de cele două comisii avizate în fond.

Vă mulțumesc pentru atenție și sper ca toată lumea, în unanimitate, să votați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Da, vă rog. O să vă rog să vă prezentați, pentru că nu vă cunosc pe toți după nume încă.

Domnul Petre Gogea:

Mă numesc Petre Gogea, deputat PDSR de Maramureș.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege pe care-l discutăm acum, dincolo de importanța sa legislativă, ne propune semnificații excepționale, morale, civice și istorice.

În ordine morală, ne sugerează că avem obligația de a nu uita pe cei care, cu prețul vieții și a unor imense suferințe, s-au opus instaurării comunismului în România.

În ordine civică, consider că societatea noastră are acută nevoie de marile sale modele istorice, întruchipate în personalitatea unor mari oameni politici, de cultură, ierarhi ai bisericilor, conducători militari, dar și de mii de țărani și intelectuali umiliți sau uciși bestial în temnițele comuniste pentru o autentică educație socială și patriotică a generațiilor prezente și viitoare, iar la Sighet au murit reprezentanți ai generației Unirii, pe lângă alte eminențe politice și culturale.

În ordine istorică, ne propune un moment impresionant împotriva uitării unei perioade tragice din istoria noastră contemporană, nu pentru răzbunare, ci pentru ca ea să nu se mai repete.

Totalitarismele, indiferent de sorgintea lor, au fost și vor fi izvoare de tragedii și nefericire.

Domnilor colegi, ca parlamentar de Maramureș și cetățean al Sighetului, precum și în virtutrea prerogativelor administrative și politice ce le-am avut în calitate de viceprimar și primar interimar, cunosc eforturile Fundației Academia Civică, împreună cu alți colaboratori prestigioși, inclusivi locali, de a realiza cu surse proprii simpozioanele Memorialului Sighet, cu participare națională și internațională, cu martori ai suferințelor, dar și cu analiști și cercetători ai istoriei, de demarare, în ultimii doi ani, a lucrărilor de restaurare a imobilelor, foste închisori politice.

Trebuie să precizez că, la nivelul comunității locale, al Consiliului local, proiectul în discuție s-a bucurat de sprijin logistic și chiar material, indiferent de apartenența și opțiunile noastre politice, fapt consemnat, inclusiv de reprezentanți ai Consiliului Europei.

Sunt și în prezent sigur că "Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței- Sighet" se vrea, în primul rând, operă civică și culturală, un muzeu și un centru de studii, al căror scop este dezvăluirea adevărului, nicidecum crearea de capital politic. Nici nu s-ar putea altfel, pentru că proprietarul general al istoriei noastre este numai și numai poporul român, în integralitatea lui, nu un partid sau altul.

Așadar, domnilor deputați, votând această lege, contribuim noi înșine la realizarea unei opere de recuperare a memoriei noastre istorice, de cinstire a marilor martiri și victime ale comunismului, onorându-ne pe noi și instituția noastră supremă, Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

(Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, vom trece la dezbaterea raportului comisiei. Comisia a făcut intervenții la fiecare punct din propunerea legislativă.

La nr. crt. 1 al raportului, titlu. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat în unanimitate propunerea comisiei.

La nr. crt. 2, la primul articol. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu un vot împotrivă și o abținere s-a adoptat primul articol.

La art. 2, dacă sunt intervenții față de propunerea comisiei? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Deci, cu un vot împotrivă, s-a adoptat propunerea comisiei privind art. 2.

La nr. crt. 4 din raport. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt... Da, vă rog, să vă prezentați.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Noi vom susține și vom vota acest proiect de lege, însă credem că sunt necesare, încă, câteva explicații și, probabil, inițiatorii sau cei care au lucrat în comisie și au ajuns la această formulă finală vor veni și ne vor determina să înțelegem mai profund sensul pentru care s-a încredințat administrarea acestui patrimoniu unei fundații - care este o asociație non-profit -, fie ea chiar și fundația "Academia Civică" pe 50 de ani ș.a.m.d.

Deci, este o întrebare pentru clarificare și cred că este foarte bine venită. Părerea noastră era că foarte corect ar fi fost ca Ministerul Culturii să gestioneze, pentru că el este și ordonator de credit principal și o parte a veniturilor vin de aici;. Cărei fundații și în ce condiții poate să acorde Ministerul Culturii, gestionarea s-ar putea stabili printr-un ordin al ministrului sau prin hotărâre de Guvern. Dar, dacă inițiatorii doresc ca așa să fie, cred că mai sunt necesare câteva explicații.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea inițiatorului. Vă rog să dați explicațiile cerute.

Domnul Ioan Onisei:

Trei ar fi categoriile de explicații necesare și esențiale. Inainte de ele, însă, aș vrea să remarcați un lucru, și acela că, nici în alte situații, Ministerul Culturii nu este, pentru asemenea tip de instituții de cultură, generic vorbind, ordonator principal de credite.

Categoriile de explicații privesc, în principal, o necesitate firească în dezvoltarea societății românești, anume aceea de legătură cu societatea civilă, deci cu acele organizații de tip non-guvernamental, care au, firește, așa cum s-a și remarcat aici, o mai mare mobilitate în atragere de fonduri, în gestionare de fonduri și în a îngriji, efectiv, asemenea tipuri de ansambluri-monument.

O a doua explicație este iarăși invocată aici, posibilitatea pentru fundație de a atrage fonduri și din partea Consiliului Europei și a altor finanțatori, posibilitate inexistentă în cazul unei instituții publice, în directa subordine a Ministerului Culturii.

Și, în fine, credem că interesul pentru înființarea acestui "Memorial" este unul de-a dreptul național și excede chiar și sfera Ministerului Culturii.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei la nr. crt. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? 6 abțineri.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Cu 6 abțineri și 3 voturi împotrivă a fost adoptat textul propus de comisie.

La nr. crt. 5, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri și un vot împotrivă a fost adoptat textul.

La nr. crt. 6, dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu un vot împotrivă și o abținere a fost adoptat și acest articol.

Vă supun spre aprobare, în continuare, legea în ansamblul ei. Este o lege ordinare, deci avem nevoie de o majoritate simplă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu o abținere a fost adoptat acest proiect de lege.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 3 decembrie 2021, 6:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro