Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 21, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 21-04-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 21, 1997

Aprobarea modificării ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 21-24 aprilie 1997.

Ședința a început la ora 16,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Konya Hamar Alexandru , secretari.

*

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, luni, 21 aprilie 1997, a Camerei Deputaților anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 262 de deputați; participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 28 de deputați și 81 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulamentul nostru este întrunit.

Ordinea de zi și programul de lucru pentru această săptămână, propuse de Biroul permanent săptămâna trecută, au fost aprobate în ședința de vineri, 18 aprilie a.c. Biroul permanent, în ședința de astăzi, a făcut unele modificări asupra proiectului ordinii de zi și a programului de lucru, care au fost difuzate.

Dacă la ordinea de zi, astfel modificată, sunt observații?

Da, vă rog, domnule deputat Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Observ că de la ședința de Biroul permanent până acum ordinea de zi a primit niște modificări importante și au apărut pentru ziua de miercuri, 23 aprilie, proiecte de legi ale căror rapoarte nu au fost încă elaborate. Or, din câte cunosc eu Regulamentul, pe ordinea de zi nu pot fi trecute proiecte de legi al căror raport nu a fost finalizat. Deci, primele trei puncte de pe ordinea de zi nu au rapoartele finalizate în comisii, la ora actuală, deci nu pot să fie pe ordinea de zi.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din câte știu eu, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 75 avea raportul făcut și fusese într-un proiect de ordine de zi aprobat de noi, săptămâna trecută. Deci, pct.3 exista. Pentru primele două, propunerea domnului secretar Gavra a fost ca, dacă apar, fiind ordonanțe de urgență, să intre automat pe ordinea noastră de zi și probabil au fost introduse printr-o grabă foarte mare. Deci, ele, într-adevăr, încă nu au rapoartele respective.

Da, domnul deputat Dan Constantinescu, președintele Comisiei buget-finanțe, bănci.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum se știe, rapoartele de fond ale comisiilor, în speță ale Comisiei finanțe-bănci, pe care am onoarea să le prezint, se pot realiza în condiții optime după primirea tuturor avizelor de la celelalte comisii. Profit de acest time-out, dacă îmi permiteți, pentru a solicita insistent la celelalte comisii să ne fie trimise avizele consultative ale comisiilor respective astfel încât, dacă mâine, în condițiile în care rămâne acest program de lucru, noi vom dezbate Ordonanțele 8, respectiv 9, să putem fi în deplinătatea - să spunem - a facultăților comisiei, pentru a aproba sau a nu aproba aceste ordonanțe de urgență.

Mulțumesc încă o dată și rugămintea este ca și comisiile de specialitate, care au fost avizate, să transmită în termenul cel mai scurt, avizele Comisiei buget, finanțe, bănci.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții la ordinea de zi?

Domnul deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu am o dublă propunere, ținând seama de evoluția diferitelor acte normative de-a lungul anilor, și anume: propunerea legislativă de la pct.18 să fie foarte mult ridicată mai aproape și să fie pct.5 înlocuit cu pct.18, iar pct.5 să devină 18 - proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/1995 privind unele măsuri pentru conservarea patrimoniului național al cinematografiei. Sigur că sunt lucruri importante, interesante dar urgența este mult mai mare în ceea ce privește alte propuneri, cum este de pildă propunerea legislativă care figurează la pct.18.

Vă rog respectuos să aprobați inversarea poziției acestor două acte normative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Alte propuneri nu mai aveți, da, domnule președinte Emil Popescu? Da? Bun.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, vom începe cu programul de astăzi, de luni, la care s-a făcut propunerea ca pct.5 și 18 din ordinea de zi să fie inversate.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Care ediție a ordinii de zi, cea revăzută și acceptată?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cea ultimă, care a fost difuzată la casete, nu știu, scrie pe ea, am impresia: "Modifică formele anterioare" și scrie "21.04.1997", în colțul stânga, sus. Ați descoperit-o care este?

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Este cea pe care scrie 21.04.97, cu ziua de miercuri la Cap.II.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iar la Cap.II este în loc de ziua de marți, apare ziua de miercuri, 23 aprilie. Ați putut să...

Deci, propunerea care este, e de inversare a punctelor 5 și 18 de pe ordinea de zi, din propunerea ultimă, care are pe stânga, sus, scris: "Modifică formele anterioare". Are data 21.04.1997 și sper că o are toată lumea. De fapt, pentru ziua de luni nu s-au făcut modificări față de ediția anterioară.

Deci, vă supun spre aprobare propunerea făcută de domnul președinte Emil Popescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați! 4 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 2 abțineri și 4 voturi împotrivă a fost adoptată ordinea de zi pentru data de astăzi, luni, 21 aprilie.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din bancă):

Cu modificarea solicitată.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu modificarea, evident, am propus, cu modificarea dumneavoastră.

Acum, vă propun spre aprobare ordinea de zi de luni, cu modificarea propusă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, în unanimitate a fost adoptată ordinea de zi pentru data de luni, cu inversarea respectivă.

Pentru data de miercuri, s-a făcut remarca că punctele aflate pe ordinea de zi la nr.1 și 2 sunt introduse fără rapoarte, deci ele oricum intră automat pe ordinea de zi în momentul în care capătă rapoartele respective, eu vă supun spre aprobare ordinea de zi fără aceste două puncte, urmând ca în momentul în care ele apar să între, conform Regulamentului nostru, pe ordinea de zi, așa cum este, deci, ordinea de zi, de la pct.3 încolo.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2

Cu 2 abțineri a fost adoptată ordinea de zi pentru data de miercuri, în conformitate cu Regulamentul nostru.

În continuare, vom trece la programul de lucru. Tot așa, în stânga sus, scrie "Modifică formele anterioare" și e data 21.04.1997. A fost distribuit la casete.

Dacă la programul de lucru sunt intervenții.

Da, domnul deputat Crin Antonescu, șeful Grupului național-liberal.

 
 

Domnul Laurențiu George-Crin Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă înfățișez domniilor-voastre cu o solicitare și o propunere în același timp din partea întregului Grup național-liberal.

Având în vedere că miercuri, 23 aprilie - Sf.Gheorghe, la Sighetul Marmației vor avea loc o serie de ceremonii de comemorare a marelui istoric, patriot și om politic Gheorghe Brătianu, ceremonii la care marea majoritate a grupului nostru parlamentar, dacă nu chiar toți membrii grupului parlamentar doresc foarte mult să fie prezenți, îndrăznim să vă facem următoarea propunere ca să modificăm programul în sensul următor: marți, 22 aprilie, de dimineață până la prânz să facem, așa cum s-a prevăzut în acest proiect, activitate în comisiile permanente, urmând ca în partea a doua a zilei de lucru să lucrăm în plen, iar miercuri să lucrăm în comisii întreaga zi.

Cred că ordinea de zi, așa cum a fost adoptată, conținutul ei, permite fără mari probleme, fără inconveniente speciale un răspuns favorabil din partea dumneavoastră la solicitarea noastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții?

Deci, domnul deputat Miron Mitrea face precizarea că dacă modificăm în felul acesta programul, ar dori ca la începutul programului să existe o jumătate de oră de intervenții politice și programul să înceapă la ora 13,00, în așa fel încât până la 16,30 să putem să trecem chestiunile aflate pe ordinea de zi.

Da, vă rog! Domnul deputat Marton.

 
 

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Eu n-aș avea nici o obiecție, este interesant că de obicei atunci când aveam, e o cutumă, aveam program înainte de masă în comisii și după-masă în plen, se obișnuia o pauză de o oră sau două între cele două, iar aici s-a ivit o discuție referitor la două puncte de pe ordinea de zi. Eu nu văd cum pentru cele două proiecte, comisiile sesizate în fond ar putea să parcurgă discuția acelei ordonanțe, să elaboreze un raport, acest raport să fie tipărit și să fie distribuit până la ora 13,00. Adică, dacă avem plen doar marți după-masa, ceea ce s-a propus acum, din start ar însemna că cele două ordonanțe n-ar putea intra în discuție.

Ca atare, eu cred că ar fi bine să mergem pe ideea că până la ora 13,00 se lucrează în comisii, urmând ca peste două ore să înceapă activitatea în plen, chiar cu un interval de o oră în care să se facă acele intervenții, înaintea ordinii de zi. Deci, de la 16,00 am putea începe și să lucrăm până la ora 20,00. Aceasta ar fi o soluție normală.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, propunerea domnului deputat Marton este ca să începem pe la ora 15,00 și să lucrăm până când aprobăm cele două ordonanțe de urgență, cu condiția ca comisia să termine rapoartele până la ora respectivă, ceea ce este posibil.

Domnul deputat Stan, vă rog.

 
 

Domnul Vasile Stan:

Stimați colegi,

Propunerea domnului Marton Arpad ar fi bună dacă s-ar termina rapoartele. Dar dacă nu se termină? Stăm două ore de pomană, ]ntre 13,00 și 15,00? Asta-i problema!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aș dori să aflu și punctul de vedere al comisiei. Vă dau imediat cuvântul, domnule deputat. Domnul deputat Dan Constantinescu.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să luați act de faptul că întotdeauna, când am avut o ordine de zi, indiferent de cât de încărcată a fost, Comisia buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților și-a onorat în întregime sarcinile la momentul oportun. În același timp, vă rog să luați act că este vorba de două proiecte legislative, motiv pentru care chiar dacă, Doamne ferește, s-ar putea ca din motive de dactilografiere sau din alte motive independente de voința noastră să fie o întârziere de maximum 10-15 minute, în orice caz cele două proiecte vor fi terminate în termen. Aceasta este opinia mea.

Vă mulțumesc.

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Munteanu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu putem să nu dăm curs rugăminții, propunerii Grupului parlamentar liberal și având acum și asigurarea președintelui Comisiei buget, finanțe, bănci, mi se pare că este foarte realist ca să începem programul de după-amiază la orele 15,00 și să dedicăm prima jumătate de oră pentru declarațiile politice, așa cum a solicitat, probabil, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul secretar Miron Mitrea. Cred că nu este nici un impediment dacă începem la ora 15,00, având încă o jumătate de oră îngăduință pentru redactarea raportului sau rapoartelor Comisiei buget-finanțe, ca la 15,30 să începem efectiv dezbaterea celor două proiecte de lege sau măcar a primului dintre ele, pentru care raportul va fi gata.

Prin urmare, cred că se poate lua în considerare ca după-amiază să avem dezbaterile în plen începând de la ora 15,00 și între 15,00-15,30 să fie interval dedicat declarațiilor politice.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Bivolaru, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Oricât de multă încredere am avea în comisie că va definitiva aceste două rapoarte mâine pînă la ora 13,00, 14,00 sau 15,00, în respect față de toți colegii din această Cameră, trebuie să prevedem că și aceștia au dreptul să parcurgă aceste rapoarte, măcar o oră să le lăsăm să parcurgă aceste rapoarte.

Consider că programul poate fi adaptat la cerința colegilor de la liberali dar să lăsăm comisiile să lucreze mâine și miercuri în plenul lor. În condițiile acestea, fărâmițarea programului pentru ziua de mâine nu are nici un rost.

Deci, propun, domnule președinte, ca marți și miercuri, pentru a răspunde la solicitarea colegilor de la liberali, să lucrăm în comisii.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Dacă mai sunt alte intervenții?

Da, vă rog. Domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte,

Domnilor colegi,

Sigur, s-a modificat programul, nu așa cum am propus noi în Biroul permanent și trebuie să vedem dacă putem să-l realizăm. Ultima propunere schimbă cu totul cursul discuțiilor noastre anterioare. Deci, dacă se dorește să se lucreze în comisii marți și miercuri, ceea ce este o chestiune rezonabilă, mai sunt și alte proiecte de legi care așteaptă, nu numai ordonanțele, la fiecare comisie, să stabilim altfel derulajul. Atunci anulăm ziua de joi ca ședință comună a celor două Camere, pentru că și așa este jumătate de zi, și discutăm joi cele două ordonanțe că avem timp suficient. Și-atunci, marți și miercuri - comisii, noi suntem de acord cu susținerea solicitării liberale, atunci mâine și poimâine, comisii, pentru că este de lucru, nu numai cu ordonanțe, ci și cu alte proiecte de legi venite de la Guvern, altele restante din Parlamentul anterior și atunci joi ne despărțim din nou de Senatul României, îi lăsăm să lucreze la Statutul cadrelor didactice și noi avem cele două ordonanțe pe care le discutăm joi și plecăm acasă că sunt Sărbătorile de Paști, vine Vinerea Mare.

Deci, se poate mâine și poimâine, comisii; și-așa am cerut tot timpul comisii două zile. Două zile facem comisii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Pentru joi, tot la propunerea făcută în Biroul permanent, domnul președinte al Camerei Deputaților, domnul Diaconescu a luat legătură cu președintele Senatului, domnul Petre Roman și au convenit, în principiu, ca joi să fie o ședință comună a Camerelor cu o ordine de zi care a fost propusă în cadrul Biroului permanent de astăzi al Camerei și această ședință a fost introdusă pe ordinea de zi modificată, tocmai ca urmare a acestei discuții telefonice, la propunerea, tot așa, a domnului chestor Gaspar care a propus și ordinea de zi respectivă pentru chestiunea aceasta.

Domnul Dan Constantinescu și urmați dumneavoastră domnule Bivolaru.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare foarte rău că revin la microfon, aș vrea însă să reamintesc faptul că poziția mea nu a fost poziția Grupului liberal. Poziția mea este aceea a președintelui unei comisii care, în mod firesc, împreună cu colegii care fac parte din această comisie, au la ordinea de zi între 10 și 20 de inițiative legislative, pe care le analizează, le dezbat și realizează rapoarte pentru dezbaterea în fond în fiecare săptămână.

Deci, după analiza pe care am făcut-o, propunerea a fost făcută având în vedere ceea ce lucrăm până acum, modalitatea și încărcarea acestei comisii și posibilitatea acestei comisii de a răspunde acestei solicitări.

Deci, eu cred, în continuare că această solicitare este fezabilă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bivolaru, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Vă rugăm o precizare. Dacă ați putea să ne spuneți pentru joi ce ni se pregătește, adică ce dezbatem noi joi, că nu reușim să aflăm.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, pentru joi, există pe ordinea de zi a ședințelor comune un număr de proiecte de legi care au fost pregătite, care au avize și care ar trebui discutate de noi și propunerea ca această ședință să aibă loc joi i-a aparținut domnului deputat Gaspar, care a arătat că există un număr, dacă nu mă înșel, de șase puncte care ar trebui discutate. Este vorba de niște rectificări de bugete ș.a.m.d., care se vor distribui astăzi dar cred că au mai fost distribuite odată, mai demult. Deci, aceasta era ca ordine de zi. Acum, sigur, nu le am pe toate în fața ochilor dar ele se vor distribui.

Dacă mai sunt alte intervenții? Da, vă rog, domnul Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am senzația că este oarecare confuzie între ordonanță de urgență și o lege în procedură de urgență. Deci, comisia, sunt convins că poate să facă față acestei solicitări dar nu sunt sigur că este nevoie s-o supunem la această solicitare, pentru că ordonanțele de urgență, amândouă, odată depuse la Cameră, ele sunt valabile. Deci, ele, dacă se discută săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare, nu are nici o importanță acest lucru asupra procesului legislativ, asupra punerii lor în practică. De aceea cred că propunerea domnului Bivolaru, să nu forțăm comisia și s-o lăsăm să lucreze mai în voie la cele două ordonanțe, care sunt importante, mai ales că o ordonanță de urgență modifică o ordonanță de urgență care încă nici măcar n-a putut să fie în funcțiune și dăm și timp Guvernului, poate scoate o a treia ordonanță de urgență, să le modifice pe cele două, deci spuneam că susțin propunerea domnului Bivolaru, marți și miercuri să lucrăm în aceste condiții în comisii și joi să lucrăm în Camerele reunite.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Voi supune la vot propunerile care s-au făcut de modificare, în ordinea în care s-au făcut.

Prima propunere de modificare a fost ca mâine să se lucreze în prima parte a zilei în comisii și în a doua parte a zilei să se lucreze în plen și s-a făcut o precizare de către domnul deputat Marton, în sensul ca acest plen să înceapă să lucreze la ora 15,00, în așa fel încât să se lase timp comisiei să-și termine rapoartele și ele să poată fi multiplicate și difuzate și ca de la ora 15,00 să fie o jumătate de oră pentru intervențiile deputaților.

Deci, eu vă supun la vot această primă propunere.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! Vă rog să țineți mâinile sus ca să se poată face numărarea! 104 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Am să vă rog să le numărați. 82 de voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Deci, a fost adoptat programul de marți în propunerea respectivă.

Vă supun spre aprobare, în continuare, programul săptămânii, cu modificarea ca marți să fie comisie dimineața, după-amiază, plen, așa cum s-a aprobat acum; miercuri, lucru în comisii și joi, ședință comună.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! 113 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați! 69.

Abțineri? Vă rog să numărați! 12 abțineri.

S-a adoptat programul de lucru pentru săptămâna aceasta în forma care a fost discutată.

Acum, domnul deputat Bivolaru a cerut o precizare cu proiectul de ordine de zi pentru data de joi. Este vorba de proiectul de Lege privind contul general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 1993, este Darea de seamă cu privire la situația monetară și a creditului în anul 1994 și a orientărilor de bază pe anul 1995, Raportul de activitate al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare pe perioada octombrie 1994-ianuarie 1997 și mai sunt și o serie de alte puncte. Deci, acestea ar fi în principiu pe ordinea de zi.

 
Informez cu privire la inițiativele legislative înregistraste la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

În continuare, vă informez cu privire la inițiativele legislative înregistraste la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente: propunere legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonier, inițiată de domnul deputat Kerekes Károly.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize comisiile: pentru drepturile omului culte și problemele minorităților naționale, pentru buget finanțe, bănci și juridică, de disciplină și imunități.

Adoptarea proiectului de Hotărâre privind instituirea Comisiei speciale pentru îmbunătățirea propunerii legislative privind sistemul național de decorații al României.

În continuare, vă citesc un proiect de Hotărâre privind instituirea Comisiei speciale pentru îmbunătățirea propunerii legislative privind sistemul național de decorații al României. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu, vom trece la dezbaterea proiectului de hotărâre și vom începe cu titlul acestei hotărâri. Dacă la titlul hotărârii sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare titlul hotărârii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptat titlul.

Dacă la art.1 sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat.

Intervenții la art.2? Dacă nu sunt, vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la art.3. Nu sunt. Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la art.4? Dacă nu sunt, vi-l supun spre apraobare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare anexa hotărârii care conține componența nominală a acestei comisii. Dacă sunt intervenții?

 

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

La componența aceasta domnule președinte...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La anexă? Da, vă rog. Domnul deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al PUNR vă solicită ca la pct.5 din această listă cu componența comisiei să-l acceptați pe domnul profesori Mihai Drecin care este membru al comisiei noastre.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Drecin, da? în locul dumneavoastră. Bun. Dacă mai sunt și alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare componența nominală cu modificarea propusă de domnul deputat Țurlea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ca modalitate de vot final vă supun ca pentru toate proiectele din ziua de astăzi să fie votul deschis.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă supun spre aprobare Hotărârea Camerei Deputaților în ansamblul ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost adoptată.

Domnul deputat Valeriu Tabără dorește să ia cuvântul. Vă rog!

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Suntem în săptămâna mare a postului Paștelor, pe de altă parte, venim într-o Cameră a Deputaților nouă. Să nu uităm că și în cea veche am fost sub semnul crucii și, în acest sens, am adus de la Timișoara crucea sfințită și este bine ca această cruce să stea sub stema României și poate de multe ori când vorbim de la acest microfon să ne întoarcem și spre acest semn, să ne ajute ca să luăm decizii mai bune. Mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. O să încercăm să găsim un loc unde să o așezăm. (Domnul deputat Chiliman agață crucea pe perete, sub stema României, Aplauze)

Deocamdată am instalat-o aici, sperăm să ne ajute Dumnezeu să dăm legi bune pentru țară.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind acordarea despăgubirilor pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse gradaților și soldaților din Ministerul Apărării Naționale ca urmare a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.

În continuare voi supune spre aprobare raportul Comisiei de mediere pentru soluționarea divergențelor apărute în legătură cu proiectul de Lege privind acordarea despăgubirilor pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse gradaților și soldaților din Ministerul Apărării Naționale ca urmare a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.

Din Comisia de mediere, din partea Camerei au făcut parte domnii deputați Stanca Teodor, Ghidău Radu, Popa Virgil, Dragu George, Șerban George, Barbăroșie Victor și Pambuccian Varujan.

Dacă din partea comisiei este vreo intervenție? Dacă nu, voi trece direct... Deci, nu există. În raport, la nr.crt.1, comisia a propus, în unanimiatate, textul Camerei Deputaților. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanumitate.

La nr.crt.2, în unanimitate, comisia a propus textul Camerei Deputaților. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.3, comisia a propus tot textul Camerei Deputaților, în unanimitate. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate adoptat.

Fac remarca că la nr. crt.1, dintr-o omisiune de dactilografiere, nu a apărut art.1, trebuie precizat lucrul acesta.

La nr.crt.4, comisia a propus spre adoptare textul Camerei Deputaților, în unanimitate.

Intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun în continuare spre aprobare raportul comisiei în integralitatea lui.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Reexaminarea Legii privind Statutul deputaților și senatorilor ca urmare a Deciziei nr.122/1996 a Curții Constituționale.

La poziția 5 a venit propunerea legislativă privind urmărirea penală și judecata penală pentru faptele penale de reprimare a participanților la demonstrațiile din decembrie 1989. Nu vă aud, poftiți la microfon dacă doriți.

 

Domnul Aurel Miloș:

Am înțeles că am trecut la pct.5, dar pct.4?! Reexaminarea Legii privind statutul deputaților și al senatorilor ca urmare a deciziei...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, trebuie să găsesc unde este pct.4. Da, într-adevăr, pct.4 l-am sărit, dar trebuie să-l găsesc. Da, greșeala este a mea.

Deci, este vorba de reexaminarea Legii privind statutul deputaților și senatorilor - îmi cer scuze - da, ca urmare a Deciziei nr.122 din 1996 a Curții Constituționale. La această reexaminare o să dau cuvântul, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnului deputat Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia deja a avizat a doua oară acest proiect și a propus însușirea, vă propune domniilor voastre însușirea obiecțiilor de neconstituționalitate formulate de Curtea Constituțională. Vreau să vă învederez că este aici un aspect de ordin tehnic, juridic, și anume: în considerente, decizia Curții se referă la anumite articole criticându-le că nu ar fi fost adoptate cu cvorumul legal prevăzut de regulament, ceea ce este adevărat, dar nu este mai puțin adevărat că, în dispozitivul ei, decizia Curții globalizează soluția și declară că toată legea este neconstituțională. Prin urmare, având în vedere că ceea ce este executabil într-o hotărâre, deci și în decizia Curții, este dispozitivul, urmează să... într-adevăr, nu avem altă soluție, comisia recomandă ca plenul să însușească obiecția Curții, prin urmare să accepte că această lege este neconstituțională. Sigur că urmează să o refacem, să o rediscutăm după ce trece din nou un alt proiect prin comisie. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul ca urmare a raportului. Domnul deputat Gaspar, vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Potrivit art.145 din Constituție, "În cazurile de neconstituționalitate constatate potrivit art.144 lit.a) și b) (deci se referă la legi) legea sau regulamentul se trimite spre reexaminare. Dacă legea este adoptată în aceeași formă, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere, obiecția de neconstituționalitate este înlăturată, iar promulgarea legii devine obligatorie". Vă rog ca să constatați că dumneavoastră ca să puteți să puneți la vot obiecțiunea de neconstituționalitate trebuie ca să aveți asigurat în sală două treimi din numărul deputaților, adică 228. Din acest punct de vedere vă rog să verificați dacă este întrunit cvorumul necesar.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc, o să vă rog să... Domnul deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor,

Dacă ne propunem, dorim să înlăturăm obiecțiunea este o ipoteză, dacă ne însușim obiecțiunea este altă ipoteză, sunt două ipoteze distincte. Prin urmare, eu nu am nimic împotrivă, domniile voastre să hotărâți cum doriți. Noi însă vă spunem, din punctul de vedere al comisiei, că dispozitivul Curții se referă la întreaga lege. Prin urmare, este mult mai simplu să ne însușim punctul de vedere al Curții și nu se mai pune atunci problema celor două treimi de care vorbiți dumneavoastră. Numai dacă vrem să înlăturăm obiecțiunea Curții, numai atunci este nevoie de acest cvorum cu totul special.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Sensul articolului este următorul: ca legea să fie supusă votului în forma în care a fost adoptată prima dată, nu prin ceea ce recomandă comisia. Deci, aceasta este cerința textului din Constituție, ca ea să fie supusă votului în forma în care Parlamentul a adoptat-o prima dată. Se întrunesc cele două treimi, se înlătură obiecțiunea, nu se întrunesc, legea cade.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, o să vă rog să verificați dacă avem 228 de colegi în sală și dacă nu avem o să rog ca șefii de grupuri... Oricum, eu trebuie să supun la vot. Dacă vreau să supun la vot, trebuie să supun la vot unui plen care să poată să accepte acest lucru și acest plen trebuie să aibă 228 de deputați în sală în momentul respectiv.

Rog pe șefii de grupuri parlamentare să convoace pe absolut toți colegii, pentru că suntem totuși, conform prezenței înregistrate, cel puțin 262 în această clădire, ca să vină la vot și să vină aici în sală, în așa fel încât să putem să supunem această chestiune la vot. Și să știm că dacă s-a respins, s-a respins, dar a existat cvorumul normal și necesar pentru respingere, la fel dacă se aprobă. Deci, rog șefii de grupuri să facă acest lucru și în momentul în care vom avea acest cvorum, voi supune la vot această propunere.

Pentru ca să nu pierdem însă timpul până când se adună colegii noștri, eu vă propun totuși să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi și să supunem votului această propunere a Comisiei juridice, de disciplină și imunități în momentul în care s-a întrunit cvorumul necesar.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Verificați cvorumul!

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Până când se verifică cvorumul, vă voi citi o notă cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaților pentru sesizarea de către deputați a Curții Constituționale. Deci, este vorba de următoarele legi:

    • Lege pentru modificarea Legii nr.85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație, construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat;
    • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/1997 privind produsele și serviciile regiilor autonome ale activităților cu caracter de monopol natural, precum și al activităților economice supuse unui regim special pentru care prețurile și tarifele se vor stabili cu avizul Oficiului Concurenței, care a fost adoptată în procedură de urgență;
    • Legea bugetului de stat pe anul 1997;
    • Lege bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1997,
    • Legea pentru privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar, adoptată tot în procedură de urgență;
    • Lege privind acordarea despăgubirilor pentru cazurile de invaliditate sau deces produse gradaților și soldaților din Ministerul Apărării Naționale ca urmare a unor misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare;
    • Lege privind exercitarea profesiunii de farmacist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului farmaciștilor din România;
    • Lege pentru ratificarea Convenției Europene de extrădare, încheiată la Paris la data de 13 decembrie 1957 și a protocoalelor sale adiționale, încheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 și 17 martie 1978.
Aprobarea retrimiterii la comisie, în vederea elaborării unui raport suplimentar, a:

Da, vă rog să-mi spuneți care este cvorumul.

Deci, la ora actuală se află în sală 168 de deputați. Cvorumul de lucru, având în vedere că avem 28 de colegi plecați la diverse activități, este sub 165, deci, avem oricum... cvorumul de lucru este întrunit. Oricum, la vot s-a văzut că am fost peste cvorumul respectiv până în prezent.

Rog șefii de grupuri să ia măsurile necesare pentru convocarea toturor colegilor care se află în clădire pentru ca să putem să supunem la vot această propunere legislativă. Până când se va întâmpla acest lucru, voi trece la propunerea aflată la pct.5 pe ordinea de zi, propunerea legislativă privind urmărirea penală și judecata penală pentru faptele penale de reprimare a participanților la demonstrațiile din decembrie 1989, propunerea domnului deputat Emil Popescu pentru introducerea pe acest punct al ordinii de zi. Domnul deputat Emil Popescu, vă rog!

Menționez că această lege are un raport făcut de Comisia juridică la 20 mai 1995, prin care propune, cu majoritatea de voturi de atunci, respingerea acesteia de către Cameră. Vă rog domnule deputat!

 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor,

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Face parte din logica lucrurilor și din criteriile obișnuite de rezolvare a unor astfel de situațiuni, și anume: acest proiect trebuie să treacă din nou pe la comisie, pentru ca să se poată da un nou aviz. Acest aviz care a fost dat în 1995, este evident desuet și depășit de evenimente, suntem într-un nou Parlament. Prin urmare, vă rog să votați acest aspect și să fie reluată legea, menținându-se poziția ei, să fie reluată în discuțiune săptămâna viitoare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, eu vă voi supune spre aprobare... Da, vă rog domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Cererea domnului deputat Emil Popescu...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să aranjați microfoanele că nu se aude.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

...este regulamentară și respectă o practică parlamentară pe care noi am utilizat-o de-a lungul celor 7 ani. Însă, în ceea ce privește menținerea pe ordinea de zi la aceeași poziție, acest lucru nu este posibil, cunoscut fiind faptul că proiectul ordinii de zi se întocmește și se propune de către Biroul permanent la sfârșitul fiecărei zile din săptămână și se aprobă la acea dată sau se pot aduce modificări în ziua de luni la cererea grupului parlamentar sau al Biroului permanent. Deci sunt împotriva acestei solicitări ca să rămână pe ordinea de zi la același punct.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră sunteți de acord doar ca să se supună la vot chestiunea cu retrimiterea la comisie, urmând evident ca, în mod automat, să iasă de pe ordinea de zi și urmând să fie repusă pe ordinea de zi ulterior. Da, vă rog domnul... (Domnul deputat Emil Popescu spune ceva din bancă, fără să se audă)

Vă rog frumos, nu v-am auzit. Domnule deputat Popescu, vă rog!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Deci, domnilor și doamnelor colegi, lucrurile sunt așa: astăzi, domniile voastre ați votat ca ea să fie introdusă la pct.5. Acest vot înseamnă că ați acordat prioritate, în principiu, acestui proiect. Sigur că nu o să fim formaliști și dacă săptămâna viitoare, potrivit ordinii, o să pice pe locul 6, nu o să fie nici o supărare, sau pe locul 7, dar vă rog să rețineți că prin votul de astăzi și prin votul care urmează să fie dat, ea trebuie să fie considerată o lege care are prioritate față de altele, adică în primele puncte, punctul dacă a fost 5 o să fie 6 domnul... sunteți de acord cu mine. Nu o să fie 6, o să fie 7, dar oricum, astăzi când ați votat, votul de atunci, de acum câteva minute, nu poate să fie contrazis de ceea ce propunem acum. Comisia dacă rezolvă într-o săptămână, lunea viitoare vom rezolva și chestiunea priorității, dar deja s-a votat că ea este într-un regim de prioritate. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Conform unei proceduri pe care am mai aplicat-o s-au trimis o serie de legi cu acordul plenului la comisii pentru rapoarte suplimentare și ele nu au fost scoase de pe ordinea de zi, avem câteva exemple de asemenea legi, eu vă propun spre aprobare doar trimiterea acestei legi la comisie pentru un raport suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Cu o abținere, plenul a hotărât trimiterea acestei propuneri legislative la comisie pentru un raport suplimentar.

Continuăm cu proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43 din 29 august 1995 privind unele măsuri pentru conservarea patrimoniului național al cinematografiei. Da, aceasta este aceea care a trecut pe locul 18. Aici era încurcătura, eu încurcasem. Deci, am trecut-o pe locul 18.

Continuăm cu proiectul de Lege și propunerea legislativă privind instituirea "Săptămânii Recunoștinței".

Da, cine dorește să ia cuvântul? Domnul deputat Vâlcu, vă rog. Doriți să luați cuvântul?

 
 

Domnul Mircea Vâlcu:

O modificare la Comisia de mediere cu o ...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dați-mi-o mie că o voi anunța eu, după aceea. Deci, nu doriți să interveniți aici. Așadar, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, întrunită în ședința din 20 decembrie l993, a examinat și dezbătut ambele proiecte de lege și a hotărât să supună plenului Camerei Deputaților, înlocuirea acestora cu o declarație a Parlamentului României privind instituirea "Săptămânii Recunoștinței" pentru următoarele considerente, existente aici.

Dacă din partea comisiei există vreo intervenție? Dacă nu există, vă supun votului propunerea comisiei, care de fapt echivalează cu respingerea acestui proiect, și înlocuirea lui cu o declarație a Parlamentului.

Cine este pentru?

Da, vă rog domnule deputat Gaspar. (Rumoare și protest de refuz din partea dreaptă.)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu ați avut materialul în față, din cauza aceasta nu ați luat cuvântul.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnilor, este mai bine să fie lucrurile clare, vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să observați că Camera a fost sesizată cu un proiect de lege care a fost adoptat de către Senat. Aici ne găsim în fața a două proiecte: un proiect de lege care a fost inițiat de domnul senator Vasile Vetișanu la data de 7 decembrie l993 și adoptat de Senat la data de 16 decembrie; o propunere legislativă inițiată de domnul deputat Răsvan Dobrescu. Urmează ...

Sigur, comisia a făcut acest raport la proiectul de lege, la propunerea legislativă inițiată de domnul Răsvan Dobrescu, dar Parlamentul trebuie să se pronunțe în legătură cu legea care a venit de la Senat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având în vedere această propunere, sigur, cred că este mai bine să acceptăm ideea și să retrimitem comisiei, pentru un raport suplimentar, această propunere, exact așa cum am făcut și cu propunerea anterioară.

Deci, vă supun spre aprobare, trimiterea acestei propuneri legislative către comisia respectivă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

S-a adoptat, a fost retrimisă la comisie.

În continuare, propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 alin. 1 din Legea privind organizarea instanțelor judecătorești.

Dacă la această inițiativă sunt intervenții? Din partea comisiei?

Deci, Comisia juridică, de disciplină și imunități, în ședința din 2 februarie l994, a hotărât respingerea propunerii legislative privind modificarea art. 19 alin. 1 din Legea privind organizarea instanțelor judecătorești.

Din partea Comisiei juridice dacă există vreo intervenție? Bun. Atunci, vă voi supune spre aprobare, propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

(Domnul Dan Marțian se îndreaptă spre microfon.)

Da, domnule deputat Marțian, vă rog. (Rumoare și protest de refuz din partea dreaptă.)

În timpul votului, vă rog foarte mult, reacționați puțin mai rapid, ca să putem și noi să înaintăm. Eu cred că este bine ca toată lumea să știe, când votează, pentru ce votează, dar, vă rog să reacționați ...!

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Era pregătit, fiind deja pe drum spre dumneavoastră.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, aveți cuvântul domnule deputat Marțian.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că observația pe care o faceți dumneavoastră este legitimă, eu mi-o însușesc. Totuși, mi se pare nefiresc ca atunci când se dezbate o propunere legislativă, să nu fie măcar unul dintre autori care să exprime, rațiunile pentru care a inițiat, factorii care au inspirat această propunere legislativă și, eventual, atitudinea față de concluzia la care a ajuns comisia sesizată în fond, respectiv Comisia juridică, de disciplină și imunități.

După câte vedeți, în raportul făcut pe marginea acestei propuneri - care constă, deci, în suprimarea sintagmei "inspectori generali"- cu alte cuvinte în art. 19 se spune că: "Ministrul Justiției exercită controlul asupra unor sentințe luate de către instanțe, prin: inspectori generali, inspectori de la curțile de apel, desemnați special etc..." Nu reproduc pentru că, probabil, fiecare dintre dumneavoastră ați văzut felul în care este formulat, în actuala lege, acest articol.

Se propune deci ca, ministrul justiției să nu mai aibă în aparatul său, oameni anume desemnați care să exercite această inspecție asupra corectitudinii unor sentințe, asupra modului în care - din punct de vedere profesional și al exigențelor - au fost rezolvate diferitele cauze. Comisia juridică de disciplină și imunități a propus respingerea. Sigur că, se poate merge și pe această cale, dar vreau să spun că această propunere legislativă izvorăște din actul privind admiterea României în Consiliul Europei, ca membru cu drepturi depline. Și, acolo la pct. 7, alin. 1 se face direct referire la art. 19 din Legea de organizare judecătorească și se cere ca, în viitor, să se ia măsuri astfel încât, să fie exclusă posibilitatea ca ministrul să dea instrucții unui judecător. Aceasta este în documentul de admitere a României cu drepturi depline și este inclusă în acest document pe baza unui amendament care a fost înaintat de către Janson și încă un coleg de-al dânsului, din cadrul Comisiei juridice a Consiliului Europei, pe nume Stoffelen. Deci, Janson și Stoffelen sunt autorii acestui amendament prezentat de către ei, în numele Comisiei pentru problemele juridice și de drepturi ale omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Problema care se pune este următoarea: acum, când luptăm pentru scoaterea României de sub monitorizare, suntem sensibili la această prevedere din documentul de admitere, sau nu? Dacă nu suntem sensibili, probabil că va trebui să ne însușim punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, așa cum este formulat el, în raport. Dacă suntem sensibili, și eu cred că asta ar trebui să fie conduita pe care s-o adoptăm, ar trebui să aprobăm propunerea legislativă, așa cum a fost ea formulată. Imi pare rău, însă, că nici unul dintre inițiatorii acestei propuneri legislative nu sunt prezenți și nu putem dialoga pe fondul lucrurilor.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

S-o amânăm.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Numai comisia poate să ceară acest lucru, ori comisia nu a cerut ... Putem, eventual, să-l trimitem la comisie pentru un raport suplimentar, la cererea, însă, tot așa, a comisiei. (Refuz de la masa prezidiului.)

 
 

Domnul Emil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Domnilor și doamnelor colegi,

Mă refer la domnul profesor Marțian, îi explic situația. Noi, atunci când am examinat și am respins, am avut în vedere că, sigur că vrem să ieșim de sub monitorizare, sigur că un astfel de control, așa cum a fost înțeles de echipa la care v-ați referit, n-ar trebui să existe. Dar există o inițiativă legislativă pe drum, pe traseu - care ar dubla această măsură, numai în legătură cu art. 19. Adică, eu am venit la tribună pentru ca să dau niște explicații și care simt că sunt necesare, fiindcă ce spune domnul profesor Marțian este adevărat. In sine, raționamentul domniei voastre e corect, numai că, lucrurile stau așa: în viitorul proiect legislativ - care va intra foarte repede - se prevede, se amenajează mai bine locul și rolul pe care îl au acești inspectori, și se precizează clar, că ei exercită un control "a posteriori", că niciodată ei nu au voie- se spune "expresis verbis"- să intervină (ministerul) în timpul judecății, și că acest control "a posteriori" are o dublă menire: să verifice mai întâi calitatea actului de judecată, în sine; și al doilea, fiindcă ministrul de justiție este cel care este mai mare peste procurorul general, să provoace - dacă este cazul - un recurs în anulare sau un recurs în interesul legii.

Prin urmare, comisia, atunci când a repropus respingerea, a avut în vedere eventualul paralelism care s-ar crea între acest act normativ (nu se putea cunoaște perioada lui de gestație în Parlament) și eventuala lui suprapunere cu celălalt act normativ, care este "en train de passer".

Așadar, v-am propus și vă propunem - mențin punctul de vedere al comisiei, chiar dacă lipsește un autor - inițiatorul - să menținem soluția de respingere pentru că, ceea ce dorim cu toții să rezolvăm, apropo de integrare și nemonitorizare, se rezolvă prin celălalt act normativ.

Este în curs de modificare și adoptare la minister, un pachet de legi, printre care și aceasta despre care vorbim și , care necesită - zic eu - modificarea mai multor articole, nu numai a acestui art. 19.

Deci, obiecțiunea făcută de raportorii externi era întemeiată, poziția domnului Marțian e corectă, poziția comisiei este și ea corectă, având în vedere dinamica actelor normative, așa cum se va realiza ea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vilău, vă rog.

 
 

Domnul Ioan-Adrian Vilău:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur, că nu e momentul acum, să intrăm într-o dispută pe tema amestecului unei puteri executive în treburile puterii judecătorești, mai ales că această temă, în ultimii patru ani, a fost puternic și mediatizată și discutată și monitorizată.

Mă apropii de poziția domnului Dan Marțian dintr-un motiv, poate nu atât tehnic, cât unul politic. În primul rând este foarte dificil să explicăm ca semnal politic exterior României, că noi am respins o propunere care venea din partea celor care au monitorizat România, pe motivul că vom avea un alt proiect de lege în discuție. Și, cred că ar fi total neproductiv și nebenefic problemei ..., sau în legătură cu ridicarea monitorizării chiar în această săptămână, ca printr-un vot, noi să respingem această propunere, care pe fond este corectă, și anume, imposibilitatea acestui control, prin inspectorii generali ai unui ministru, a actului de justiție.

Mi-aș îngădui să fac o propunere de mijloc și anume, să retrimitem comisiei, pentru această săptămână - cel puțin cât avem săptămâna sesiunii Consiliului Europei - înapoi acest proiect de lege, pentru că altfel, din exterior, ar fi perceput ca un semnal negativ acest vot împotrivă și, între timp, sigur, dacă este gata acel pachet de lege, comisia să se pronunțe ambelor texte de lege.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Sunteți de acord, da? Bun. În cazul acesta voi supune la vot propunerea de retrimitere la comisie pentru raport suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Cu un vot împotrivă și o abținere, am retrimis comisiei această propunere legislativă.

 
Dezbaterea propunerii legislative privind asigurarea controlului bugetar și administrativ asupra activității Serviciului Român de Informații (respingerea, prin vot, a propunerii legislative).

Continuăm cu propunerea legislativă privind asigurarea controlului bugetar și administrativ asupra activității Serviciului Român de Informații. La acest proiect de lege a fost un raport comun a două comisii: Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității S.R.I. și Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei. La acest proiect de lege comisiile au propus respingerea proiectului de lege în data de 1.02.l994. Dacă sunt intervenții?

Da, vă rog, domnule deputat Ionescu-Galbeni, președintele actual al Comisiei comune pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității S.R.I.

 

Domnul Niculae-Constantin Ionescu-Galbeni:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

O primă observație pe care doresc să o fac, în fața domniilor voastre, asupra raportului înaintat de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei, referitor la propunerea legislativă în discuție, este faptul că acest raport și avizul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului, pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității S.R.I., fac o abatere de la Regulamentul de funcționare a Camerei Deputaților. Pentru ce? Pentru că, în Regulamentul de funcționare a Comisiei de control al Serviciului Român de Informații și, printr-o hotărâre a Birourilor reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, Comisia comună de control al S.R.I. nu este abilitată să se pronunțe nici în fond, nici să dea aviz consultativ, asupra unor proiecte de lege sau propuneri legislative.

În acest sens, participarea - ca reprezentant din partea comisiei - a președintelui acestei comisii, din vechea legislatură, la elaborarea și semnarea raportului întocmit, este contrară Regulamentului celor două Camere și, ca atare, este nulă de drept.

În consecință, luarea mea de cuvânt în această problemă, nu o fac în calitate de președinte al Comisiei comune de control parlamentar al Serviciului Român de Informații, ci ca reprezentant al Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D.- Civic-Ecologist.

Referitor la conținutul raportului, am de făcut câteva observații. Nu toate motivele care au amendat negativ, respectiva propunere legislativă, în anul l994, au fost temeinic și, în totalitate, fundamentate.

Astfel, art. 62 alin. 2, lit. g) din Constituția României, care stipulează că Parlamentul exercită controlul asupra Serviciului Român de Informații, nu precizează expres interdicția ca un astfel de control să fie exercitat și de alte instituții ale statului. Conform acestui principiu juridic că, ceea ce nu este interzis este permis, consider că, în principiu, se poate legifera și posibilitatea unui control al Serviciului Român de Informații exercitat și de Legislativ, prin comisia actualmente în funcțiune, dar, eventual, și printr-un organism al puterii executive.

De altfel, astfel de reglementări se regăsesc și în legislația altor state. Pentru exemplificare, am să vă ofer câteva cazuri:

- În Statele Unite ale Americii, în anul l977, Senatul și respectiv, Camera Reprezentanților, au constituit comisii speciale pentru activitatea de informații. Dar, în paralel cu aceste comisii, funcționau și comisii desemnate de președinții Eisenhauer și Ford, dependente de puterea executivă centrală, anume de președinte și, nu de un minister anume. Adică, Comisia consultativă a președintelui, pe probleme de informații externe și Comisia președintelui, de supraveghere a activității de informații. Acestea au asigurat în Statele Unite un sistem dual de supraveghere a activității de informații, executiv - legislativ.

- În Marea Britanie, activitatea de supraveghere a serviciilor britanice de informații se bazează pe particularitatea că, autoritatea Guvernului și a Camerei exclude posibilitatea ca, între Executiv și Legislativ, să aibă loc deosebiri de vederi fundamentale. Guvernul britanic își exercită atribuțiile de control, prin intermediul unei Comisii permanente, a subsecretarilor pentru serviciile de informații. Iar Camera Comunelor, pe baza Legii Serviciului Secret, prin intermediul unui comisar independent care întocmește un raport anual, prezentat primului ministru și Camerei Comunelor.

- În Germania, instrumentele specifice de control ale activității de informații sunt, în mare parte, legislative. Supravegherea curentă a activității se face, însă, și de către Cancelaria Federală, prin grupuri sau comisii interministeriale. Deci, în Germania, există două organe parlamentare principale care au atribuții de control. Comisia parlamentară de control este principalul instrument legislativ al Germaniei, având misiunea de a exercita supravegherea parlamentară. De asemenea, există Comisia denumită "G 10", ca organism parlamentar, având misiunea să supravegheze agențiile de informații, în măsura în care își desfășoară activitatea, în conformitate cu art. 10 din Constituție, aprobând cazurile când se impune interceptarea căilor de comunicații.

- De asemenea, în Italia, există un sistem dual care reglementează controlul, atât din partea Parlamentului, cât și din partea puterii executive a Guvernului.

În consecință, având în vedere practica internațională, în țările cu tradiție democratică, privind controlul serviciilor de informații, putem lua în considerare, și în țara noastră, posibilitatea ca un astfel de control să fie exercitat, atât de puterea legislativă, prin actuala comisie, cât și de cea executivă, printr-un alt organism de control. Problema este, însă, complexă, iar organismul care ar trebui să exercite acest control complementar, apreciem că ar trebui, mai degrabă, legat de Guvern și de primul ministru, decât de un anumit minister, fie el și al Justiției.

De asemnea, considerăm că, momentan, o dezbatere pe marginea proiectului de lege propus, ar fi prematură, atât timp cât nu am luat în discuție problema modificării și completării Legii nr. 51/1991, privind siguranța națională a României, măsură determinată de necesitatea corelării dispozițiilor din această lege, cu cele ale Constituției, deoarece Legea nr. 51 a fost votată înainte de adoptarea Constituției.

De asemenea, unele dintre schimbările intervenite în legislație, ulterior adoptării Legii nr. 14/1992, privind organizarea Serviciului Român de Informații, precum și adoptarea unor acte normative noi, impun și modificarea unor prevederi ale acestei legi.

În concluzie, nu ne opunem - în principiu - dezbaterii și adoptării unui proiect de lege care să reglementeze mecanismele de supraveghere a activității Serviciului Român de Informații, dar considerăm că această inițiativă legislativă - sau proiect de lege - ar trebui precedată de revizuirea ansamblului legislației, în materie de siguranță națională, inclusiv atribuțiile de coordonare și control ale Consiliului Suprem de Apărare a Tării.

Pentru aceste motive, Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D.-Civic-Ecologist consideră că, actuala propunere legislativă prezentată spre adoptare Camerei, nu este oportună în momentul de față și solicită respingerea ei.

Recomandăm, totodată, o reexaminare a întregii problematici a controlului serviciilor de informații din țara noastră și găsirea celor mai eficace modalități de exercitare a acestui control.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sassu, vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Față de cele spuse de colegul nostru, mai devreme, și tocmai pentru că, considerăm aceste lucruri extrem de importante, iar faptul că la ora actuală există - lucru recunoscut și de președintele comisiei pentru controlul S.R.I. - necesitatea unui control real, atât din punct de vedere al activității cât și din punct de vedere economic, dacă vreți, chestiune care este extrem de importantă, credem că nu ar fi cazul să se respingă acest proiect. Tocmai pentru corelarea cu celelalte acțiuni despre care se vorbea, este bine să fie trimis înapoi, la Comisia juridică. Aceasta, împreună cu comisia de specialitate, cu consultarea comisiei de specialitate, să alcătuiască pe baza acestui proiect, o propunere mai solidă pentru lămurirea acestei chestiuni.

Ca atare, eu propun, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, să revină înapoi, acest proiect de lege, la Comisia juridică, pentru a putea veni cu un proiect de raport mult mai solid și mult mai bine argumentat, eventual cu modificări care sunt apărute în urma evoluției de la data depunerii raportului, până astăzi.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule deputat Matei, și pe urmă domnul deputat Ana.

 
 

Domnul Vasile Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sigur că, nu o să fac o expunere mai amplă, privind necesitatea exercitării controlului asupra activității Serviciului Român de Informații, fiindcă el trebuie să se exercite atât de către Legislativ, cât și de către Executiv, cu atât mai mult cu cât, activitatea serviciilor secrete, în cei șapte ani de existență a lor, a creat foarte multe dezbateri și foarte multe valuri în societatea românească, determinând multe controverse. Numai că, și eu susțin ceea ce spunea domnul deputat Ionescu-Galbeni și sunt pentru respingerea acestui proiect de lege, având în vedere faptul că, el însuși conține o sumă de contradicții, atât în ceea ce privește contradicțiile cu prevederile constituționale, cât și contradicții de text. Deci, el este intitulat "Lege privind asigurarea controlului bugetar și administrativ asupra activității Serviciului Român de Informații". Ori în art. 1 al acestui proiect legislativ, colegii care au înaintat acest proiect, acordă ministrului justiției, dreptul de a coordona și controla curent, activitatea curentă a serviciului și, nicidecum, activitatea de cheltuire a bugetului Serviciului Român de Informații. Deci este o contradicție între titlul proiectului de lege și conținutul acestuia, mergând chiar, până la exercitarea de către Ministerul Justiției, a unui control politic asupra Serviciului Român de Informații.

Oricum, chiar dacă noi trebuie să susținem ideea controlului Serviciului Român de Informații, și în general, a serviciilor de informații din România, nu credem că este posibil ca acest control să fie exercitat de către un ministru sau de către un minister, care colaborează cu Serviciul Român de Informații și, oricum, primește informații din partea acestuia, ci trebuie creat un organism specializat care să exercite acest control, de altfel, el existând în momentul de față. Consiliul Suprem de Apărare a Țării și președintele României sunt cei care și fac propunerea pentru directorul Serviciului Român de Informații și au dreptul să controleze și să analizeze activitatea Serviciului Român de Informații. Nu mai este nevoie ca acest control să fie dat pe mâna unui minister care să exercite acest control. Ca urmare, în numele Grupului parlamentar PUNR, propun respingerea acestei inițiative legislative.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ana, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu m-aș lega de prima componentă a titlului proiectului legislativ, și anume "controlul bugetar".

În România, controlul constituirii, repartizării și utilizării fondurilor publice este atribuit instituției specializate în acest domeniu, și anume Curții de Conturi. Curtea de Conturi, ca organism neutru, este abilitată să controleze aceste procese, la care m-am referit, privind formarea, repartizarea și consumarea fondurilor publice, și nu altcineva.

Dacă Guvernul ar fi cel îndreptățit să facă lucrul acesta, înseamnă că el repartizează, el controlează. Știți dumneavoastră, cum este cu fotbalul.

De altfel Comisia pentru buget, finanțe și bănci, la timpul potrivit, s-a pronunțat cu claritate în acest domeniu. Găsim că este inoperantă și inoportună această prevedere privitoare la exercitarea controlului bugetar de către altcineva decât instituția abilitată, în țara noastră, să facă acest control și, din acest punct de vedere, având, evident, și problematica celei de a doua componente de control administrativ, la care se referă propunerea legislativă, care este deja direcționată, așa cum s-a arătat de la acest microfon înainte.

Grupul nostru parlamentar este pentru a fi respins acest proiect de lege, urmând ca o eventuală propunere legislativă adecvată să fie supusă atenției noastre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vilău.

Vă rog.

 
 

Domnul Ioan-Adrian Vilău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Probabil, cum ați observat din inițiativa legislativă pe care o discutăm astăzi, sunt unul dintre inițiatori și, în această calitate, îmi permit acum să spun câteva cuvinte.

În primul rând, trebuie să țineți seama de faptul că această inițiativă legislativă a fost înaintată Parlamentului în anul 1993 și, pe de altă parte, trebuie să țineți seama că în acea perioadă și câtă vreme, până în 1996, am avut de a face cu o anumită guvernare, Serviciul Român de Informații, ca și alte servicii de informații, a fost obligat să slujească o anumită putere politică. Atunci când vorbeam, în această inițiativă legislativă, de un control politic și de o răspundere politică, am plecat de la această realitate. Iată că au trecut 4 ani de zile și Parlamentul, deși bune intenții s-au declarat, nu a făcut nimic în acest domeniu.

A doua idee principală, din acest proiect de lege, a avut în vedere controlul bugetar, în sensul că, la ora actuală, așa cum este Legea Serviciului Român de Informații alcătuită, Parlamentul României nu are un control efectiv și complet asupra modalității în care Serviciul Român de Informații utilizează fondurile. A fost o chestiune viu disputată cea cu privire la posibilitatea acestui serviciu de informații de a avea societăți comerciale proprii. Acest lucru l-am avut în vedere, pentru că câtă vreme nu știm încotro și de unde vin acești bani, putem avea de a face cu orice altfel de acțiune, începând de la corupție și terminând, dacă doriți, cu acțiuni care se pot întoarce împotriva statului și nu sunt în favoarea siguranței naționale. Față de acele lucruri și fiind întru totul de acord cu cele prezentate, cu președintele Comisiei de supraveghere a Serviciului Român de Informații, susțin încă o dată ideea colegului președintelui Grupului parlamentar ca acest raport să fie retrimis Comisiei juridice, spre analiză, și nu prin a ne pronunța împotriva unor asemenea idei care pot să fie luate în momentul în care vom avea un pachet complet de legi în legătură cu siguranța națională, serviciile speciale și modul în care aceste servicii sunt controlate efectiv.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ovidiu Petrescu. Și domnul deputat Ráduly Róbert o să urmeze.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că trebuie să fim de acord cu propunerea comisiei, care este în sensul respingerii acestei inițiative legislative. Și aceasta pentru că, printr-o asemenea inițiativă legislativă, practic, se urmărește modificarea mai multor acte normative care au fost gândite într-un anumit sistem coerent. Deci este vorba de faptul că serviciile de informații din România sunt coordonate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și eu cred că, în condițiile noastre, această subordonare trebuie menținută și cred că și colegul nostru este de acord cu această idee. Având în vedere acest lucru, a propune un control administrativ și bugetar din partea unui minister, practic nu face decât ca să ia o atribuțiune esențială a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a președintelui României.

Un alt punct, pe care aș vrea să-l aduc în discuție, este acela că o comisie specială a Parlamentului României are în atribuțiuni controlul Serviciului Român de Informații și din acest punct de vedere, al cheltuielilor și eficienței cheltuielilor. Faptul că domnul coleg care a vorbit anterior nu știe exact cum s-au cheltuit fondurile se datorește, probabil, faptului că dânsul nu a fost membru al acestei comisii și nu este nici acum membru al acestei Comisii de control al SRI-ului. Eu o să-i aduc la cunoștință că noi ne vom strădui să facem un control foarte amănunțit, ca să vedem cum sunt cheltuite fondurile și acest lucru este foarte posibil. Este în atribuțiunile comisiei noastre și noi ne vom îndeplini aceste atribuțiuni. Mai mult decât atât, sunt și alte organisme care exercită un control financiar și aici s-a făcut referire la Curtea de Conturi. Nu este un lucru foarte corect ca noi să scoatem din atribuțiunile Curții de Conturi o asemenea atribuțiune de control în ceea ce privește cheltuirea fondurilor publice alocate de la bugetul de stat.

Deci, pentru toate aceste argumente, eu cred că această inițiativă legislativă trebuie respinsă, iar ceea ce a spus domnul președinte al comisiei, domnul Ionescu-Galbeni, perfect de acord, noi vom studia problema aceasta a modificării legislației care reglementează activitatea serviciilor de informații și, evident, în aceaste modificări care se vor face, se va avea în vedere și acest aspect.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ráduly Róbert.

O să vă rog să fim, totuși, scurți, pentru că, până la sfârșit, procedural există o singură cale: supunerea la vot a propunerii comisiei și, dacă propunerea comisiei cade, abia celelalte propuneri...

 
 

Domnul Ráduly Róbert-Kálman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Voi încerca să fiu cât se poate de scurt.

Iată o problemă oarecum cu capul în jos, deci anormală: opoziția susține respingerea acestui proiect de lege, iar arcul guvernamental susține ca să fie retrimis la comisie.

Dacă am reușit să discutăm, în sfârșit, nu numai pe marginea raportului SRI, ci pe marginea unei propuneri legislative - care datează din 1993, raportul comisiei este din noiembrie 1994, dar, totuși, am discutat 25 de minute pe marginea problemei SRI, zic că a meritat să fie introdus un proiect de lege.

Iată că opiniile divergente, într-un fel, demonstrează faptul că încă nu avem foarte bine cristalizată toată optica în ce privește controlul SRI. Eu personal, din punct de vedere financiar sau bugetar, sunt surprins de faptul că această instituție este, în conformitate cu legea care o reglementează, semiprivatizată, are posibilitatea să aibă societăți comerciale sau chiar activități cultural-artistice, cluburi cultural-artistice și aștept cu interes ca, pe lângă Steaua și Dinamo, să mai apară și echipa SRI-ului prin divizia națională! În ceea ce privește tocmai acest aspect financiar, aș dori să suțin ideea că este necesar un control financiar foarte clar și finanțarea acestei instituții numai din cadrul bugetului statului. Și, în ceea ce mă privește, m-aș ralia propunerii făcută de domnul președinte al comisiei, de a retrimite acest proiect de lege la comisie și a încerca să... Poftiți?

 
 

Domnul Gheorghe Ana (din bancă):

De a-l respinge?

 
 

Domnul Ráduly Róbert-Kálman:

Nu, nu, de a retrimite...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Președintele comisiei a propus respingerea proiectului.

 
 

Domnul Ráduly Róbert-Kálman:

Mă scuzați, atunci. Deci de a retrimite acest proiect de lege comisiei și a încerca, cum a spus antevorbitorul meu, ca noi să încercăm să punem de acord legislația cu dinamica actuală a evenimentelor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

Domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule președinte, domnilor colegi, propun sistarea discuțiilor pe marginea acestei propuneri legislative, întrucât ea încalcă, în primul rând, prevederile Constituției, ale Legii siguranței naționale, a controlului Curții de Conturi. Parlamentul României a dat o hotărâre prin care funcționează Comisia de control SRI, care verifică, iar noi, Parlamentul României, pentru orice abilitare, inclusiv în domeniul financiar, avem organisme ale statului care controlează, și nu numai sursa bugetară de finanțare a SRI-ului, ci scrie în hotărârea hotărârea noastră, a Parlamentului României, inclusiv controlul Curții de Conturi asupra modului în care SRI-ul își realizează sursele extrabugetare de finanțare. Deci eu nu vă înțeleg: ce doriți, să modificați 5 legi?! Veniți pentru fiecare cu un proiect de lege de modificare, dar nu printr-un asemenea proiect de lege, care, vreau să vă spun, este făcut așa cum este făcut - la modul inventiv și artificial, doriți să modificați întreaga legislație de control a SRI-ului, - care este împotriva Constituției României.

Deci, domnule președinte, vă rog să supuneți la vot propunerea comisiei, prin președintele său, de a vota împotriva acestui proiect de lege, deci avizul negativ al comisiei să fie supus la vot. Aceasta este procedura parlamentară normală.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Sassu are o replică, după care voi supune la vot.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Îmi pare rău că aici s-au amintit niște legi în favoarea nediscutării unui proiect de lege de modificare. Deci proiect de lege, orice lege poate fi modificată printr-un proiect de lege. Este ceea ce se propune aici.

În al doilea rând, au fost două propuneri și vă rog frumos, pe rând, să le supuneți la vot, astfel încât să se vadă care dintre ele este adoptată.

Domnul Gavra ar fi bine să mai citească, din când în când, Regulamentul.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Conform Regulamentului, deci, sistăm discuțiile. Conform Regulamentului...

Domnule Gavra...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Să-i dau replica.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dar vă rog fiți foarte scurt.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule deputat Sassu, păcat că grupul dumitale s-a gândit să te pună lider de grup parlamentar. Înainte de a veni la microfon, ia-ți Regulamentul, învață-l și hai la microfon!

Deci o lege se modifică printr-o altă lege, nu o lege modifică 5 legi: una este de finanțe, alta este de ordin nu știu de care, juridic ș.a.m.d.

Deci vă rog, să vă spun următorul lucru: Ministerul Justiției, un minister, nu poate controla Serviciul Român de Informații, din moment ce Parlamentul României are o comisie specială de control.

Deci, auziți: culoarea dumneavoastră la partid știți care este...!

(Rumoare în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, culoarea... și celelalte lucruri nu au nici o legătură cu legea de care discutăm.

Voi supune, conform Regulamentului nostru, spre aprobare, în primul rând, propunerea comisiei de respingere a acestui proiect legislativ.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? O să vă rog să numărați voturile împotrivă. 44 de voturi împotrivă.

Abțineri? 12.

Deci s-a respins acest proiect de lege.

 
Dezvoltarea interpelărilor adresate Guvernului. Răspunsuri ale membrilor Guvernului la interpelări adresate de către deputați

Din cauză că am depășit timpul afectat acestei părți a ședinței noastre, vom trece la partea a doua a ședinței, și anume ședința consacrată întrebărilor și interpelărilor adresate Guvernului, precum și răspunsurilor Executivului.

Votul final asupra legii de la nr.4 al ordinii de zi îl vom da mâine, în plenurile reunite, în a doua parte a zilei.

Vom începe în ordine. Deci suntem anunțați că toate ministerele sunt reprezentate.

Domnul deputat Florian Udrea - întrebare adresată Ministerului Industriei și Comerțului.

Vă rog foarte scurt. Este multă lume care dorește să ... și aș vrea să răspundem tuturor.

 

Domnul Florian Udrea:

Interpelarea mea se referea la faptul că Societatea "Laminorul" ...

(Rumoare în sală)

Domnule președinte, pot să încep?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să începeți și rugămintea mea este, domnilor colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală și să putem să începem partea a doua a ședinței.

Domnule deputat Udrea, vă rog.

 
 

Domnul Florian Udrea:

Deci interpelarea pe care am făcut-o se adresa domnului prim-ministru și se referea la faptul că Societatea comercială "Laminorul" SA Focșani se afla și a rămas în continuare pe lista celor 10, lista de sacrificiu, și am cerut, în finalul interpelării, ca domnul prim-ministru să vină să ne expună criteriile care au stat la baza unei asemenea decizii și să ne explice adevăratul motiv pentru care s-a ajuns la includerea și alcătuirea, de fapt, a acestei liste cu cele 10 societăți comerciale.

Aș vrea să mai spun că înscrierea societății pe această listă demonstrează, de fapt, inconsecvența politică și imaturitatea deciziilor economice, acestea dovedindu-se oscilante și având efecte sociale deosebite.

Publicarea unei asemenea liste nu are decât efectul falimentului și descurajării partenerilor interni și externi, astfel că vă acuz de condamnare la desființare a unor asemenea societăți comerciale. Să fie, oare, atât de mare gradul de îndatorare politică față de forurile internaționale cu care negociați, încât să nu vă tulbure ideea că industria metalurgică este mutilată, că închiderea porților înseamnă, practic, 1.200 de noi șomeri și nu numai atât, având în vedere relațiile economice pe care le are această societate cu alte societăți. Deci efectul de cascadă va duce la șomaj în progresie geometrică.

Aceasta este interpelarea.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Ministerului Industriei și Comerțului, domnul secretar de stat Florin Buruiană.

Vă rog.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor deputați,

Domnilor deputați,

Înainte de a răspunde la această întrebare, aș vrea să fac propunerea ca, dacă mai sunt întrebări pentru ministerul nostru, să fie puse toate, urmând ca să pot răspunde la toate dintr-o dată.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedura regulamentară este să răspundeți la fiecare întrebare în parte.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Nu, nu, bineînțeles că la fiecare pe rând, dar ...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci eu trebuie să respect Regulamentul nostru, al Camerei.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Vă rog să mă scuzați.

Pentru toate aceste întrebări, am un răspuns general, și anume că, așa cum pentru foarte mulți dintre dumneavoastră este evident, și pentru noi este la fel de evident că multe dintre aceste măsuri nu sunt plăcute. Nimeni nu a luat măsurile respective cu plăcere, ci ele au fost dictate de o situație cu totul excepțională, situație în care s-a găsit economia țării la sfârșitul anului 1996.

Eu aș spune că măsurile nu au fost, așa cum se spune de obicei, măsuri de austeritate, ci le-aș zice de avarie, definind prin termenul acesta de avarie acele măsuri care, chiar dacă ști că nu sunt cele mai bune, ești nevoit să le adopți pentru a ieși dintr-o situație de excepție, caz care a fost, din punct de vedere economic, pentru economia românească, la sfârșitul anului 1996.

În mod concret, pentru "Laminorul" Focșani, situația s-a prezentat în felul următor: în anul 1994, "Laminorul" înregistrează 2 milioane de lei pierderi. Nu se întreprinde vreo măsură semnificativă. În anul 1995, înregistrează 4 miliarde de lei pierderi. Iarăși nu se întreprinde vreo măsură semnificativă și în anul 1996 înregistrează 11,5 miliarde de lei pierderi. În fața acestei situații, este evident că oricine încearcă un grafic al evoluției situației economice a acestei întreprinderi constată că pierderile sunt în creștere și că trebuia adoptată o măsură. Această măsură, respectiv lichidarea sau privatizarea prin lichidare nu înseamnă nici distrugerea "Laminorului", nu înseamnă nici aruncarea lui în aer, cum încearcă să se sugereze, de către unii sau de către alții, ci înseamnă, de fapt, sistarea oricăror subvenții și a oricăror credite din partea statului, deci din partea populației, pentru că, până la urmă, aceste credite sunt suportate de tot poporul și găsirea unor forme de transformare a acestei întreprinderi, în întregime sau a unei părți din ea, în întreprindere eficientă. Aceasta este singura soluție prin care poate fi rezolvată situația acestor întreprinderi.

Dacă existau soluții mai bune sau soluții mai ingenioase, a fost tot timpul să fie aplicate în 1994, în 1995, în 1996.

În prezent, noi socotim că poporul român nu mai poate suporta astfel de pierderi și suntem nevoiți să adoptăm această poziție.

V-am spus la început, sigur că poate că există sau existau, în situații mai bune, și alte alternative, dar, în momentul respectiv, la care discutăm, nu mai erau alte soluții, alte variante rezonabile.

Atât.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Da, vă rog, domnule deputat, replica. Vă rog scurt.

 
 

Domnul Florian Udrea:

Domnule secretar de stat, întâi de toate, îmi exprim nemulțumirea față de faptul că - bine, dumneavoastră nu aveți nici o vină, ați executat un ordin - ar fi trebuit să vină cineva care să fi învățat lecția mai bine. În primul rând că ne-ați dezinformat: datoria netă a Societății "Laminorul" SA Focșani, la 28 februarie, era de 11 miliarde, și nu în 1996. În primul trimestru al anului 1997, societatea s-a înregistrat cu un profit de peste 5 miliarde lei. Deci nu cred că acestea sunt datele pe care ni le-ați prezentat dumneavoastră.

În afară de acestea, nu mi-ați răspuns la întrebare. Întrebarea mea se referea la ce criterii ați avut dumneavoastră când ați alcătuit această listă și ați inclus pe listă și "Laminorul" Focșani. Deci singurul criteriu, - mi-ați spus de datorii.

Deci mă declar nesatisfăcut de răspunsul dumneavoastră, iar realele criterii nu au fost prezentate aici. Vă spun eu, însă, că avantajele pe care le prezintă "Laminorul" Focșani, și anume gama dimensională a producției, distanța mică față de portul Galați și de Combinatul Galați, calitatea produselor, precum și poziția recunoscută pe piața externă au stârnit apetitul unor interese din afara sectorului metalurgic românesc.

În afară de acestea, aș vrea să mai menționez un lucru - și ar fi fost necesar să-l menționați dumneavoastră, domnule secretar de stat - și anume că acea comisie mixtă, pe care ați trimis-o la "Laminorul" Focșani, s-a descalificat prin nota de constatare pe care a făcut-o la fața locului. Este vorba de o pagină și 3 - 4 rânduri, de fapt, tema cu care a venit, deja dictată de la București și din care reiese dezinteresul față de soarta celor 1.200 de familii, care își câștigă existența la acest laminor.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, vă rog să vă limitați intervenția în timp.

 
 

Domnul Florian Udrea:

Am terminat, domnule președinte.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, aveți dreptul. Vă rog.

Domnule secretar de stat Buruiană, o să vă tot așa, foarte scurt să răspundeți.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Chiar mai scurt decât domnul deputat.

Eu sunt bucuros că domnul deputat, de fapt, m-a susținut, în afirmația pe care am făcut-o, și anume că nu este vorba de a se renunța la această întreprindere, ci este vorba de a se menține în funcțiune exact sectoarele care sunt rentabile. Exact aceasta se dorește, deci valorificarea reală a tuturor avantajelor de care ați vorbit, în așa fel încât să poată să funcționeze, fără să fie datori statului, să producă valori, nu să consume valori. Exact aceasta se urmărește: valorificând și apropierea de Galați, și apropierea de port, și mâna de lucru calificată ș.a.m.d.

 
 

Domnul Florian Udrea (din bancă):

O rugăminte: solicit, în scris, răspunsul domnului secretar de stat.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Da, veți primi în scris răspunsul.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Viorica Afrăsinei. Tot interpelare adresată Ministerului Industriei și Comerțului.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri secretari de stat,

Domnilor colegi,

Pentru informarea dumneavoastră, a celor prezenți, asupra subiectului pe care-l dezvoltă interpelarea mea, aș dori, în două minute, s-o reiterez și, de asemenea, să mulțumesc domnului ministru secretar de stat că a avut amabilitatea să vină astăzi aici și să-mi dea răspunsul.

Este bine cunoscut faptul că în această perioadă Combinatul Chimic Săvinești întâmpină serioase greutăți financiare, fapt care are repercursiuni grave asupra procesului de producție a combinatului, și nu numai. Mulți consumatori din țară depind foarte mult de acest combinat. "Melana" Săvinești este o unitate strategică, producătoare de fire acrilice. În țară sunt cel puțin 10 filaturi mari care depind de Săvinești. Acestea, la rândul lor, furnizează materia primă necesară altor aproximativ 100 de fabrici de tricotaje, ceea ce înseamnă aproape 200 de mii de locuri de muncă, majoritatea ocupate de femei, puse sub semnul întrebării, a nesiguranței zilei de mâine.

În perioada anterioară s-au depus eforturi serioase de redresare a fabricilor, iar unele au devenit chiar performante, recunoscute în plan internațional. Vă exemplific: "FIRMELBO" Botoșani, unitate producătoare de fir melana, care lucrează aproximativ 80 la sută din producție pentru export. Nu mă îndoiesc de faptul că în țară sunt multe astfel de unități, care la începutul acestui an erau la sfârșitul unor eforturi serioase de redresare, de retehnologizare și găsirea de parteneri străini pentru desfacere. Marii producători externi de fire acrilice au interesul să închidă Săvineștii și, dacă nu vor fi cântărite toate efectele posibile a se produce în lanț, acest fenomen va conduce la distrugerea unei serioase ramuri a industriei ușoare românești.

Iată de ce, domnule ministru, locuitorii unui județ, în care industria ușoară este singura ramură mai serioasă și capabilă să absoarbă forța de muncă, vă întreabă dacă aveți în vedere o măsură economică capabilă să echilibreze efortul financiar al unităților strategice, în cazul de față Combinatul Chimic Săvinești, astfel încât să înțelegem că nu doriți distrugerea economiei naționale, ci redresarea ei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul secretar de stat Florin Buruiană.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Aveți dreptate, doamnă deputat. Nu dorim distrugerea economiei naționale, ci redresarea ei. Și preocuparea dumneavoastră este justificată. Lanțul de relații de producție pe care l-ați menționat este real și a fost avut în vedere atunci când ne-am gândit și la această întreprindere.

Aș vrea să fac precizarea că problema la care vă referiți nu are în vedere întreg Combinatul Săvinești, unde sunt de fapt trei întreprinderi: "FIBREX", care se ocupă cu producția de fire și fibre sintetice, pe bază de relon; "MELANA" este exact fabrica la care vă referiți și o mare fabrică de construcții de mașini, care se cheamă "COMES". Dumneavoastră aveți în vedere "MELANA".

Situația exactă a acestei întreprinderi este următoarea. "MELANA" este privatizată 60 la sută și 40 la sută din acțiuni mai sunt ale statului. Statul și-a propus să vândă și aceste 40 la sută din acțiuni. "MELANA" a fost rugată să-și facă urgent un caiet de sarcini, care să permită o ofertă serioasă pentru cei amatori să participe la privatizarea cotei de 60 la sută din capitalul social și este în curs de definitivare acest caiet de sarcini.

Noi ne ocupăm de perspectiva acestei fabrici, acționând prin intermediul Companiei Române de Petrol, ca în țară să se producă cât mai mult acrolnitril, care este materia de bază a fabricării melanei și, în același timp, am demarat o acțiune foarte serioasă privind asigurarea cu gaz metan în timp de iarnă a zonei de nord a Moldovei, care va conduce la faptul că aceste combinate și întreprinderi la care vă referiți să nu mai fie întrerupte în timp de iarnă, din cauza lipsei de gaz metan. Este vorba de racordurile cu rețeaua magistrală de gaz metan de nord, respectiv la Satu Mare și la Iași; Satu Mare - Huși, și Iași - Bălți, în așa fel încât toată această zonă va avea continuitate în funcționare în timp de iarnă din punct de vedere al gazului metan.

Credem că prin aceste măsuri, cuplate cu privatizarea întreprinderii, deci cu creșterea interesului pentru buna funcționare a ei, lucrurile vor fi rezolvate în maniera în care solicitați.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dar vă rog foarte scurt, doamna deputat Afrăsinei.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule ministru secretar de stat.

Poate că răspunsul dumneavoastră este pe undeva și colateral față de întrebarea mea, dar și la întrebarea pe care eu v-am adresat-o. Și, totodată, am venit la acest microfon pentru a vă face invitația, dacă s-ar putea, să vizitați și fabrica despre care eu vă vorbeam la interpelare, la Botoșani, pentru a constata într-adevăr realizările acestei unități și eforturile care au fost depuse și poate că aceasta ar fi pentru noi un punct de sprijin, iar pentru dumneavoastră o motivație în plus de a sprijini industria botoșăneană.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Eugen Nicolicea.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Am să prezint pe scurt interpelarea. Se referea la privatizarea Societății "IIRUC. S.A.", o societate care s-ar fi pretat foarte bine la privatizare, având în vedere că are filiare în majoritatea orașelor principale ale țării. Totuși, se păstrează o structură centralizată. Această divizare nu se face, iar membrilor de sindicat, care reprezintă interesele lucrătorilor și solicită această privatizare prin divizare, li se răspunde că li se va impune să plătească o cotă-parte din afacerea păguboasă MEGA-POWER.

Întrebarea era: ce măsuri veți lua dumneavoastră pentru a urgenta această privatizare?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Florin Buruiană.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Este, cred, necesar ca înainte de a răspunde să fac o precizare care mi se pare utilă, și anume aceea că, de fapt, dumneavoastră știți foarte bine, dar, uneori, poate că, furați de presiunea evenimentelor la care trebuie să faceți față, uitați acest lucru, că, de fapt, unitățile industriale din România sunt de două mari categorii, și anume: unele care sunt integrate în niște regii de stat și care aparțin în mod direct Ministerului Industriei și Comerțului, iar altele, care sunt societăți pe acțiuni și care au capital majoritar de stat și care aparțin de Fondul Proprietății de Stat, respectiv acum - sub coordonarea Ministerului Reformei.

Ministerul Industriei și Comerțului face politica generală economică sau tratează, ca să zic așa, mai bine zis, poate-i pretențios spus, încearcă să trateze politica economică în industrie ..., sau politica industrială în România. Dar transpunerea ei concretă în practică la fiecare dintre aceste unități se face de către cei care dețin capitalul majoritar, așa cum vă spuneam, pentru regiile autonome de către Ministerul Industriei și Comerțului, iar pentru societățile pe acțiuni - de către Fondul Proprietății de Stat, și acum - Ministerul Reformei.

În mod concret, transformarea unei societăți, sau privatizarea unei societăți este o chestiune care depinde de voința celui care deține pachetul majoritar de acțiuni. Este foarte greu de impus celui care deține pachetul majoritar să procedeze într-un fel sau în altul.

În cazul de față, din informațiile pe care le avem, se consideră că rețeaua de care vorbiți este mai eficientă dacă lucrează într-un fel de holding. Așa se consideră.

Nu sunt în măsură să judec această hotărâre, pentru că ea nu aparține ministerului nostru, ci aparține Fondului Proprietății de Stat, iar legătura de care vorbiți dumneavoastră, cu plata unor datorii sau ceva cu MEGA-POWER, nu mai există, pentru că, din comunicarea care ni se face, înțelegem că IIRUC nu mai are nici o legătură cu acțiunea MEGA-POWER, deoarece și-a vândut partea pe care o deținea în această afacere.

Revin, deci, la problema principală pe care ați ridicat-o: numai dacă toate componentele actuale ale acestei asociații de producție, pentru că așa am putea s-o numim, vor dori să se privatizeze, se pot privatiza, sau dacă majoritatea lor vor dori să se privatizeze și se vor privatiza, dacă din 40,3 vor să se privatizeze, este foarte greu - am numit toate județele -, dacă din 40,3 vor să se privatizeze, este foarte greu ca să-i determinăm pe ceilalți să facă acest lucru.

Problema privatizării nu este, așa cum vă spuneam, nu poate fi impusă din exterior, ci trebuie să răspundă unei cerințe reale ale societății respective.

Atât pot să vă răspund acum.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dar vă rog foarte scurt, domnule Nicolicea.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Evident, această interpelare se adresa și Fondului Proprietății de Stat. Dumneavoastră ați venit din partea ministerului. Totuși, vreau să mă arăt nemulțumit privind teza pe care dumneavoastră ați enunțat-o aici. Aflu acum, cu stupoare, că un reprezentant al Guvernului, care spune că promovează privatizarea, face apel la un plebiscit al salariaților, dacă vor sau nu să se privatizeze. Cred că este un concept nou și merită să fie luat în atenția presei.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ana. Interpelare adresată Ministerului Industriei și Comerțului.

O să vă rog însă să vă limitați în dezvoltarea interpelărilor, în asa fel încât, fiind o listă destul de mare, să poată toți deputații să primească răspunsurile la interpelări.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Eu am solicitat în interpelare ca Ministerul Industriei și Comerțului, inclusiv Guvernul, să facă cunoscută politica lor, având în vedere conceptul de transparență cu care se lucrează, în domeniul exploatării cărbunelui, respectiv în domeniul divizării Regiei Autonome a Huilei în mai mult societăți comerciale și care sunt perspectivele celor circa 50 de mii de salariați, în spatele cărora mai trăiesc încă circa 100 de mii de oameni, deci 150 de mii de oameni, legat de această restructurare, întrucât, pe acest "principiu de transparență", nu se cunoaște până în prezent, de către partenerii sociali: ce? cum? cât? și când?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Florin Buruiană. Vă rog.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Eu mulțumesc pentru această întrebare din două motive: o dată pentru că realmente ea a abordat o problemă foarte, foarte serioasă și, a două oară, pentru că este, de fapt, singura dintre cele pe care le-am avut în seara asta care efectiv depinde de ministerul nostru în întregime, deci se referă la o regie.

Problema ridicată de dumneavoastră a fost, este și rămâne încă foarte mult timp în atenția ministerului nostru și chiar a Guvernului. Ea este tratată cu foarte multă responsabilitate, iar faptul că dumneavoastră spuneți că nu se știe încă ce viitor va avea acest domeniu de activitate, eu pot să dau numai un răspuns general acum - și am să vă explic de ce, și anume că va avea viitor bun. România nu-și poate permite să renunțe la cărbuni. Cărbunii, în continuare, vor fi una din sursele extrem de importante de energie pentru țara noastră și, deci, va trebui să ne preocupăm mai mult decât până acum de punerea pe făgaș foarte serios a acestei activități în România.

Nu există un program detaliat în această direcție, pentru că acest program abia acum se face.

Noi, tocmai pentru a nu veni cu soluții impuse din exterior, am discutat cu toți cei care lucrează în minerit, respectiv conducătorii de regii și reprezentanții sindicatelor, să vină cu propunerile lor privind modul în care înțeleg, sau maniera în care înțeleg să se redreseze activitatea economică a acestor importante domenii. Abia după aceea - și aceste propuneri au ca termen aproximativ sfârșitul lunii aprilie -, deci, abia după aceea, pe baza acestori propuneri, se vor definitiva programele care vor fi puse în aplicare.

De ce a fost nevoie de acest lucru, de acest termen - sfârșitul lunii aprilie? Tocmai pentru a crea posibilitate acestor unități să funcționeze cât de cât în noile condiții rezultate din reașezarea prețurilor pentru combustibili, în așa fel, încât, aceste prețuri fiind, după cum cunoașteți probabil cei care sunt avizați în materie, aceste prețuri sunt foarte apropiate de prețul real de cost. Numai în acest mod se poate face o analiză cât de cât obiectivă, sau își pot face, nu să se facă din exterior, ci chiar ei își pot face o analiză cât de cât obiectivă, asupra posibilităților reale pe care le au pentru eficientizarea activității.

Deci, prima măsură care a fost luată pentru redresara de fond a activității miniere a fost reașezarea prețurilor. Mai departe, a fost măsura de constituire a comisiei centrale tripartite - Guvern, sindicate, patronat -, comisie care s-a făcut și care funcționează tocmai în ideea ca toate măsurile care se iau să fie rezultatatul tuturor preocupărilor tuturor părților care pot contribui la rezolvarea acestei chestiuni.

S-a adoptat Ordonanța de urgență nr.9 din 1997 cu privire la la măsurile de protecție pentru persoanele a căror contracte individuale eventual vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor din motive de rentabilizare. A fost lansată această solicitare, de care v-am vorbit mai înainte către conducerile regiilor și liderii de sindicat, ca să-și consulte specialiștii și să facă propuneri de îmbunătățire a activității economice în acest domeniu.

Sunt în pregătire și alte lucruri foarte importante, legate de minerit, și anume: apariția Legii minelor, care va reglementa în mod atotcuprinzător activitatea în acest domeniu și, de asemenea, o ordonanță de urgență privind reglementarea oficială a modalităților prin care regiile autonome vor putea să fie transformate, sau unele vor putea să fie transformate în societăți comerciale. La aceste ultime documente de care am vorbit, desigur că o contribuție însemnată veți avea și dumneavoastră, parlamentarii, atunci când se va pune problema discutării și votării lor în cadrul Parlamentului.

Sigur, sunt multe lucruri pe care aș vrea să vi le spun. În orice caz, aș vrea să accentuez numai un anume aspect, care mie mi se pare important, că programele pe care le avem în vedere nu se referă numai la aspectele tehnice, ci cuprind și chestiuni aparent îndepărtate de activitatea de producție, dar care considerăm noi că sunt esențiale pentru o îmbunătățire radicală a activității în Valea Jiului, și anume probleme legate de aprovizionarea alimentară satisfăcătoare și fără posibilitate de speculă în această zonă, îmbunătățirea încălzirii în apartamente și în general a igienizării zonei sub toate aspectele, redresarea activității culturale și sociale din zonă, îmbunătățirea condițiilor de muncă din mine și în mediul din activitatea socială în legătură nemijlocită cu munca.

Sigur că nu este momentul aici să continui, și închei, asigurându-vă că există o astfel de preocupare și că industria aceasta din România va fi mai bine sprijinită în viitor decât până acum.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ana. Vă rog, tot foarte scurt, pentru că domnul ministru a consumat foarte mult timp pentru răspuns. Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Numai că eu, la prezentarea interpelării, am făcut foarte multă economie.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Eu apreciez răspunsul dumneavoastră, însă este departe de a mă mulțumi.

În primul rând, decizia care trebuie luată este o decizie de tip strategic, o decizie globală, care trebuie să aibă cel puțin patru laturi: latura restructurării și retehnologizării, latura acoperirii necesarului de resurse primare din sursele autohtone, sau varianta importului, precum și cea de a patra latură - costul; consumul de factori de producție și costul social care implică, așa cum v-am amintit, aproximativ 200 de mii de oameni numai din acel bazin.

Nu putem să cerem sindicatelor, trebuie să venim, categoric, cu o variantă, cu o decizie de tip strategic, care să includă cel puțin aceste patru domenii mari și în cadrul lor să-și găsească rezolvarea. Sigur că acolo, reamintesc că este vorba de o monocultură economică nu soluționăm problema de acolo și din alte bazine miniere ale țării prin 3, 6, sau 9, sau 12 salarii. Departe!

Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere în decizia aceasta strategică dacă devenim dependenți total, sau rămânem cât de cât independenți în ceea ce privește resursele.

Eu asta am cerut să ni se prezinte, domnule ministru, și rămân, cel puțin din acest punct de vedere, în așteptarea unui răspuns complet. Cel pe care mi l-ați dat astăzi este numai un început.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Exacat așa este cum ați perceput dumneavoastră, este numai un început. Așa este corect. V-am spus că acest program nu este definitivat, decât din punct de vedere al strategiei globale, și anume că România va avea nevoie în continuare de cărbune și se vor face toate eforturile necesare și toate măsurile și reglementările legale care să favorizeze valorificarea corespunzătoare a acestei resurse.

 
 

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

La buget este zero; ze-ro.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Da, așa este. Ce am spus despre măsuri, același lucru se poate spune și despre buget. Bugetul nu este de austeritate, este un buget de avarie. Așa este.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihail Sirețeanu, vă rog. Foarte scurt interpelarea, ca să poată să răspundă. Vă rog.

 
 

Domnul Mihail Sirețeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se referea la lichidarea și apoi vinderea acțiunilor Societăților Comerciale "PETROMIDIA" și RAFINĂRIA Dărmănești". Întrebam în acea interpelare ce se va întâmpla cu locuitorii din Năvodari și Dărmănești, care vor fi condamnați practic la moarte, pentru că singura sursă de venit existentă în zonă sunt cele două rafinării. De asemenea, mă întrebam dacă nu cumva lichidarea acestor două societăți comerciale este un prim pas spre aplicarea acelui studiu al Băncii Mondiale - Bechtel și Anderson -, care prevede restructurarea petrochimiei românești, deci transformarea România dintr-un producător important și exportator la fel de important, într-un consumator de produse ale marilor companii transnaționale.

Văd că, dintr-o regretabilă eroare, scrisoarea care a fost adresată, interpelarea care a fost adresată domnului prim-ministru a ajuns la Ministerul Industriei și Comerțului, după cum văd că de 4 luni încoace, de când domnul prim-ministru a fost numit, nu a dat importanța cuvenită niciodată acestui for legislativ. Cred că dânsul ar fi putut cel puțin să trimită un ministru. Cred că răspunsul, de altfel, ar fi putut fi mai bine dat de către domnul Ulm Spineanu, sau cumva de domnul Sorin Dimitriu și, până când domnul prim-ministru va avea amabilitatea să vină în acest for, refuz să primesc răspunsul dat de către domnul secretar de stat de la Ministerul Industriei și Comerțului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Florin Buruiană. Vă rog.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Se poate discuta voința unui deputat?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Dacă voința domnului deputat este cea care este, atunci o să rog Ministerul pentru Relația cu Parlamentul să transmită acest lucru.

În spiritul unei reguli nescrise pe care am promovat-o data trecută, doamna deputat Hildegard Puwak are o interpelare lăsată ANP-ului. Vă rog.

 
 

Doamna Hildegard Puwak:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Interpelarea mea are ca obiect prezentarea de către președintele Agenției Naționale de Privatizare, domnul Ionescu, a strategiei guvernamentale în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii.

Argumentele pe care le-am folosit pentru a-l determina sau a-l ruga pe domnul ministru să prezinte Camerei Deputaților această strategie guvernamentală are în vedere tocmai elemente pe care le-am găsit în declarațiile pe care lideri ai actualei coaliții la guvernare, le-au invocat în ceea ce privește acest sector. Le-am analizat, le-am găsit oportune și cred că într-adevăr au dreptate când spun că la ora actuală această strategie pentru sectorul întreprinderilor mici și mijlocii este prea puțin conturată.

Din acest motiv, am solicitat domnului președinte să vină în fața Camerei cu elemente concrete de prognoză privind evoluția sectorului pe termen scurt și mediu și acțiunile pe care Agenția pe care o conduce le va iniția în sprijinul întreprinzătorilor mici și mijlocii. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul președinte Valentin Ionescu.

 
 

Domnul Valentin Ionescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La interpelarea doamnei deputat, Agenția Națională pentru Privatizare face următoarele precizări: Agenția noastră a promovat o strategie, un program de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii. El se află în faza de analiză și aprobare. De altfel, face și obiectul unei asistențe tehnice străine în cadrul Programului PHARE. Doi: noi am promovat patru programe de finanțare. El face parte din Forumul SECI, care va avea o conferință la București în data de 24 aprilie. Este vorba de politici financiare privind promovarea întreprinderilor mici și mijlocii prin sisteme de microcredite și credite garantate.

De asemenea, am promovat trei instrumente de aplicare a acestor programe, respectiv trei proiecte de act normativ, dintre care unul a fost deja aprobat. Este vorba de Ordonanța de urgență pentru modificarea Legii nr.58 și în care se face referire și la întreprinderile mici și mijlocii, care vor primi o finanțare de aproximativ 40 de procente din sumele obținute de Fondul Proprietății de Stat din vânzările de acțiuni și părți sociale.

Celelalte două proiecte de act normativ se află în curs de avizare. Este vorba de Ordonanța nr. 25 din 1993, privind stimularea întreprinderilor mici și mijlocii și H.G. nr.805 din 1994.

Propriu-zis, propunerile de modificare a Ordonanței nr.25 din 1993 urmăresc următoarele obiective: reactualizarea cifrei de afaceri, care delimitează și stabilește încadrarea unei întreprinderi în categoria de întreprindere mică și mijlocie, de fapt, este vorba și de microîntreprinderi; mărirea numărului de angajați pe care o întreprindere îl poate avea pentru a se încadra în categoria întreprinderilor mici și mijlocii; constituirea de către stat a două instituții financiare de creditare. Este vorba de o societate națională de leasing și de o societate națională de credit pentru întrepinderi mici și mijlocii. Ordonanța, ca atare, face referire în mod concret și la alte soluții care sunt propuse de noi pentru a încuraja acest sector și care reprezintă practic baza economică a României, sau ar trebui să devină baza economică a României.

Deci, este vorba de o ofertă de infrastructură fizică ce există și care la ora actuală nu produce resurse pentru stat dar care poate fi utilizată, fie în sistem de leasing cu clauze irevocabile de vânzare, fie pot fi înstrăinate prin vânzare cu plata în cheș sau în rate, efectiv.

În ceea ce privește H.G. nr. 805/1994, noi am înaintat un proiect de modificare a acestui act normativ luînd în considerare plafonul minim care de altfel s-a păstrat și în Legea bugetului de stat, pe care dumneavoastră ați aprobat-o, acea sumă, eu nu aș zice mică, chiar foarte mică, de 3 miliarde de lei, însă am încercat să instituim un sistem mai flexibil, în sensul că încercăm să mărim plafonul maxim de la 50 de milioane, cît se acordă în prezent, la 100 de milioane, iar beneficiarii creditelor să fie numai societăți comerciale cu capital integral privat.

Sigur, mai există și alte sisteme. După cum se cunoaște, există fondul postprivatizare, care s-a conturat în legislatura trecută, a fost o Hotărâre de Guvern prin care s-a aprobat înființarea acestei fundații. Se cunoaște foarte bine care este rolul aceste fundații postprivatizare, noi doar am accelerat realizarea acestui program, urmând să primim o finanțare de aproximativ 44 de milioane de ECU în decurs de 10 ani. Suma este destul de mică, practic este un sistem de preluare, de "take-over". Se preiau acțiuni și părți sociale de la societăți comerciale care se încadrează în categoria întreprinderilor mici și mijlocii, există un fond de risc la care am făcut referire mai devreme, am anunțat cifra respectivă și urmează să fie utilizat. Deci, se selectează un număr de societăți comerciale, în funcție de obiectul lor de activitate și rata de rentabilitate și se fac investiții în aceste societăți.

Cam atât am avut să vă precizez, deocamdată, referitor la această problemă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Bun.

Domnul secretar de stat Petru Radu Păunjura de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Vă rog să dați direct răspunsul la interpelare.

 
 

Domnul Petru Radu Păun Jura:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea domnului deputat Miron Mitrea se referă la Ordonanța de urgență nr. 2/1997 a Guvernului, care a modificat Ordonanța nr.13 din 1996. Ordonanța nr. 13 a fost elaborată cu scopul de a cointeresa agenții economici pentru a-și achita sumele datorate bugetului asigurărilor sociale de stat și neachitate până la 31 decembrie 1995, prin anularea majorărilor legale caculate pentru plata acestora până la 31 decembrie 1996 și reducerea majorărilor cu 50% în cazul în care debitele se achitau până la 31 decembrie 1997. Cu toate aceste reduceri și facilități s-a constat că pe parcursul anului 1996 agenții economici nu și-au achitat nici obligațiile bugetare pentru care au primit înlesniri și nici contribuțiile curente, continuând să acumuleze datorii la bugetul asigurărilor sociale de stat care la 31 decembrie 1996 erau de aproape 2000 de miliarde, mai precis 1905 miliarde lei. Astfel, deoarece Ordonanța nr. 13 nu și-a atins scopul, Ordonanța Guvernului nr.2/1997 reduce termenul de acordare a facilităților prezentate anterior.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale are obligația și competența să evalueze consecințele sociale ale proliferării fenomenului de evaziune la plata contribuțiilor de asigurări sociale și care duce inevitabil la blocarea plății pensiilor și altor drepturi de asigurări sociale. Prin urmare, Ministerul Muncii și Protecției Sociale nu este interesat în îngustarea bazei de impozitare, ci în recuperarea debitelor către bugetul asigurărilor sociale de stat, buget care este utilizat pentru plata pensiilor și altor drepturi de asigurări sociale.

Astfel, în continuare, pe baza prevederilor art.82 din Ordonanța nr.11/1996 Ministerul Muncii și Protecției Sociale poate acorda amânări și eșalonări la plata obligațiilor agenților economici către bugetul asigurărilor sociale de stat, aceste înlesniri fiind reglementate la momentul actual prin Ordinul ministrului muncii nr.24/1997.

Vreau să vă informez că am fost chiar criticați că prin acest ordin, prin care am stabilit niște proceduri de eșalonare a datoriilor, am fi dat semne de slăbiciune, pentru că situația în acest domeniu a ajuns dramatică, am depistat în țară foarte multe cazuri când nici măcar contribuția pentru pensia suplimentară, deci 3% reținuți banii din salariile muncitorilor nu au ajuns la fondurile respective. Vom fi foarte fermi în încasarea datoriilor curente, iar la cele restante, bineînțeles, că vom face eșalonări, pentru că nu ne facem iluzii că aceste datorii vor fi încasate în grabă. Vă dau exemplu de câțiva debitori mai mari, avem de la SNCFR de încasat - 428 de miliarde, Regia Huilei - Petroșani - 374 de miliarde ș.a.m.d. Asta este.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru,

În primul rând, vă mulțumesc pentru răspuns.

Sigur eu aveam patru întrebări, de fapt, sau patru puncte la care așteptam un răspuns, formulate la sfârșitul interpelării mele. La pct.3 răspunsul a fost da, a fost afirmativ și l-am receptat cu plăcere, la punctele 1,2 și 4 poate mi-a scăpat mie, nu mi-a fost foarte clar răspunsul. Și ar apare a treia întrebare, dacă ordonața, avea "deadline" în 31 martie 1997 dacă a reușit să fie atins acest "deadline", dar nu vreau să-mi răspundeți că știu sigur că nu a reușit să fie atins. Și, cred că, de fapt, în răspunsul dumneavoastră ați spus ceea ce bănuiam, că ordonanța va încerca sau încearcă să rezolve această problemă. Evaluările făcute, dacă ea s-ar fi aplicat mot-a-mot nu au fost evident luate în discuție, pentru că nimeni nu și-a pus în cap, probabil nici dumneavoastră, când ați emis-o, dumneavoastră ca Guvern, că ea poate fi aplicată.

Sigur, în cazul în care ordonanța se aplică la această oră într-un mod foarte elastic, eu nu prea mai am ce să comentez. Dacă s-ar fi aplicat în spiritul ei și în litera ei, aveam ce să comentez. Este evident că așa cum era de așteptat, Guvernul s-a speriat de eventualitățile unei aplicări, de aplicarea unor asemenea măsuri drastice într-un moment în care economia, societatea nu poate să suporte decât o anumită limită, are o anumită suportabilitate în ceea ce privește posibilitatea de rambursare a datoriilor. Mă bucur că în luna de zile care a trecut, din momentul în care am depus eu interpelarea pînă acum, aceste posibilități au fost luate în calcul și de către Guvernul din care faceți parte.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Petru Radu Păun Jura:

Ordonanța nr.2 la care face referire domnul deputat Mitrea nu face decât să modifice două termene din Ordonanța nr.13 din 1996. Efectele acestei Ordonanțe nr. 13/1996, adoptată de fostul Guvern, au fost catastrofale pentru fondurile pe care noi le gestionăm. Pentru că am ajuns în situații limită și întrebările dumneavoastră, care se referă la procedurile acestea dure, pe care spuneți că le instituie Ordonanța nr.2, nu le-am înțeles, pentru că ordonanța nu face, nu instituie nici un fel de proceduri. Pur și simplu modifică două termene din Ordonanța nr.13. Nu am înțeles, cum spuneți, blocări de conturi etc. Noi la Ministerul Muncii, am emis un ordin pentru eșalonarea unor datorii mari pe care le facem la masă cu toți agenții economici care solictă aceste eșalonări și nu știu la ce măsuri drastice vă referiți dumneavoastră.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Adrian Tudor Morioanu Geamăn, interpelare adresată Ministerului Sănătății.

Doriți direct răspunsul?

 
 

Domnul Adrian Tudor Moroioanu Geamăn:

Da, doresc răspunsul acum.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Ioan Romoșan.

O să vă rog, dacă vă puteți înscrie în cele 3 minute oficiale, regulamentare. Totuși mai sunt și alți deputați care mai așteaptă răspunsuri și vrem să ne încadrăm în timp.

 
 

Domnul Ioan Romoșan:

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu întrebarea domnului deputat Adrian Tudor Morioanu Geamăn, doresc să precizez că ne este bine cunoscută situația preventoriului de la Poiana Țapului, deci Ministerului Sănătății și Secretariatului de Stat pentru Asistență Medicală. Situația sesizată de dumneavoastră este într-adevăr reală, datele la zi corespund în cea mai mare parte, deci are 89 de salariați, corespund mai puțin în privința faptului că medicii au mai scăzut între timp, sunt numai 2. Din cele 10 imobile naționalizate, 9 sunt revendicate de proprietari, iar 8 sunt trecute în proprietatea statului. Mai mult decât atît, aparatura din dotare este învechită și depășită fizic și moral, aparatul Roentgen are jumătate de secol și restul aparaturii reprezintă piese de muzeu. Tratamentul se realizează cu seringi de unică folosință, neexistând stație de sterilizare.

Așa cum cunoașteți din dezbaterea bugetului, la care am certitudinea că ați participat, finanțarea de la buget vizavi de această situație este practic imposibilă la ora actuală, dar așa cum ne-ați rugat în finalul interpelării, am luat câteva măsuri, nu aș putea să le zic cosmetice, însă măsuri care totuși să reprezinte un pas înainte, situația semnalată fiind absolut reală. Deci, pentru clădirea incendiată, preventoriul a sesizat Parchetul pentru acordarea de despăgubiri.

Direcția Generală de Asistență Preventivă a elaborat un proiect pe care noi l-am susținut cu finanțare distinctă pentru tuberculoză, care are în vedere și acest obiectiv sanitar. Nu putem să promitem absolut nimic în privința investițiilor de capital, unde pentru aparatura medicală suma este la nivel național derizorie, și o spun cu toată responsabilitatea, iar în privința celorlalte aspecte semnalate, cu concursul Direcției sanitare, deși alocația de hrană, după cum știți, a crescut pentru acești bolnavi, printr-un ordin de ministru inițial și după aceea printr-o hotărâre de Guvern, ea la 12 500 de lei reprezintă încă, este adevărat, puțin. Mai sunt niște donații, jucării pentru copii și, mă rog, un interes sporit al Direcției sanitare pentru a rezolva situația.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Sunteți mulțumit? Bun.

Domnul deputat Mihai Vitcu. Interpelare adresată Ministerului Sănătății. Doriți direct răspunsul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Ioan Romoșan:

Situația semnalată de dumneavoastră corespunde în parte. Probabil că nu ați avut date statistice, dar nu pentru a vă corecta pronunț sau arăt, demonstrativ, paralel, cifrele, ci pentru că nu vi s-au relatat cifre exacte. Noi am verificat pentru această interpelare. Nu este vorba de 3000 de bolnavi, ci de 4700, deci o sumă cu 1700 mai mare decât o semnalați dumneavoastră. În zona Fălticeni sunt 412 bolnavi și nu 800, însă asta, cum să spun, nu este cu o notă critică, vă rog să mă percepeți așa cum v-o spun, deci ea îmi folosește totuși ca argument, pentru faptul că deși există mai mulți bolnavi la nivelul Centrului județean antidiabetic, bolnavii din zona Fălticeni sunt mult mai puțini decât vi s-au semnalat din teritoriul dumneavoastră, deci jumătate.

Ce vreau să adaug, este faptul că există o structură organizatorică deosebită pentru bolnavii diabetici și asta v-o spun după 20 de ani de practică medicală, incluzând Centrul județean antidiabetic, centrele spitalicești și respectiv centrele teritoriale care reprezintă medicul generalist, respectiv asistența primară, medic de întreprindere etc. Și, că față de acest program aliniat la standardele europene, există în plus un program național cu finanțare distinctă pentru bolile de nutriție și complicațiile lor care a primit, de pildă, anul trecut de la buget 70 de miliarde de lei. Aceste fonduri speciale și această formă organizatorică permite în fapt acordarea de medicamente gratuite, și așa se întâmplă, dar ar putea avea, în principiu, ceea ce semnalați dumneavoastră că nu este în regulă. Deci, naveta respectivă și faptul că nu se găsesc în imediata apropiere a bolnavilor. Dar vreau să vă precizez că medicii de la Centrul antidiabetic Suceava sunt cei mai abilitați, mult mai bine pregătiți și competenți decât cei din teritoriu. De două ori pe an, există în acest regulament care concordă cu cel european, vă confirm dacă aveți credința că vă dau date exacte, că trebuie să vadă în calitatea lor de specialiști, complicațiile pe care bolnavul le întrunește, pentru că este o boală progresiv cronică cu numeroase complicații care multe sunt mortale.

În schimb, medicul din teritoriu poate oricând să prescrie în raza respectivă, însă și-ar depăși competența, pentru că nu este specialist sau primar în nutriție și boli metabolice și este în detrimentul bolnavului să nu aibă o asistență înalt calificată.

Ceea ce semnalați dumneavoastră este valabil din punctul de vedere al realității, dar intră în discordanță cu ceea ce v-am argumentat până acum și în plus, în legătură cu faptul că interesându-ne legat de interpelarea dumneavoastră, am constat că nu există nici o reclamație la nivelul Direcției sanitare și nici la nivelul Ministerului Sănătății. Deci, lumea percepe această formă organizatorică gratuită în favoarea ei și considerăm că nu putem modifica niște normative internaționale, numai pentru simplul motiv că există 1-2 mai nemulțumiți, însă, ce se întâmplă, există o rigoare a problemelor de urmărire a stării de sănătate a populației, peste care noi nu putem face dispensă pentru comoditatea bolnavului, ci pentru interesul lui de sănătate.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Domnule deputat Vitcu, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte,

Parțial sunt mulțumit de răspunsul care mi s-a dat. În ce sens? În sensul că datele statistice prezentate din partea ministerului nu le contest, ele sunt posibile să fie așa, însă ceea ce mă nedumerește e problema aceasta că nu există reclamații la nivelul județului și din partea oamenilor. Din moment ce am ridicat o asemenea problemă, luați-o drept o sesizare, dacă vreți spuneți-i și reclamație. Ea a fost făcută de către oameni care sunt bolnavi de diabet din Fălticeni și din zona Fălticeni, și dumneavoastră ați spus că periodic, și am înțeles eu că de două ori pe an, aceși bolnavi trebuie să se prezinte la medicii specialiști. Dar medicamentele acestea, după câte știu, sunt eliberate în fiecare lună. Deci lunar bolnavul de diabet trebuie să facă deplasări costisitoare și obositoare de zeci de km. Dacă ne gândim că județul Suceava este un județ foarte mare și dacă distanțele sunt în jur de 150-200 de km până la centrul de județ, vă imaginați ce înseamnă pentru un om bolnav de diabet, uneori și în vârstă, cu o situația materială precară, ce înseamnă această depalsare în fiecare lună la centrul de județ.

Mai mult decât atât, acolo se presupune așteptare, oboseală și, cred eu, că starea sănătății unor asemenea oameni poate să se agraveze. Deci, nu văd eu impedimentul ca medicamentele prescrise de medicii specialiști să nu poată fi transmise la policlinicile municipale sau orășenești din județ, pentru a se distribui lunar. Și, este foarte adevărat, de două ori pe an, așa cum ați spus dumneavoastră, pot merge pentru a se constata care este evoluția fiecărui bolnav în parte la centrul de județ, acolo unde sunt speicaliștii, pe care dumneavoastră i-ați prezentat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Mai doriți? Foarte pe scurt, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Romoșan:

Domnule deputat, în esență, în două aspecte nu ați fost mulțumit de răspuns. În fața mea se află un fax al Direcției asistenței medicale și un al doilea fax al directorului Direcției sanitare care, în mod expres, spun că nu s-au înregistrat reclamații - acesta e cuvântul, de aceea l-am preluat - din partea bolnavilor, referitor la acest sistem. Ceea ce spuneți dumneavoastră are o explicație prea profesională, dar totuși încerc să subliniez că există două categorii, nu vreau să țin un curs de diabetologie acum, dar există două categorii de medicamente pentru diabet.

1. Insulina care necesită neapărat indicația din partea specialistului și care în acest sistem, pe care nu am vrut să-l extind, presupune obligația - cum spuneți dumneavoastră la teritoriul respectiv - să se prezinte la 2-3 luni. Nu este real la o lună. Iar celelalte se trimit în teritoriu, pentru că sunt antidiabetice, orale, zaharină, etc.

2. Nu uitați un element foarte important. Faptul că nu există în mod curent insulină, nu se datorează nici Ministerului Sănătății, nici Direcțiilor sanitare județene, nici intenției medicilor de a pune la dispoziție acest medicament vital, fără de care știți că se moare dacă nu-l ai. Sau dacă se ia prea mult, iar mori că intri în comă diabetică. Eu nu vreau să fac prea multe digresiuni tehnice. Dar nu uitați faptul că, și profit... nu, a dispărut domnul secretar de stat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Vreau să spun că nu se pot plăti aceste medicamente. Ele sunt plătite din fondul special, în ultimele patru luni la fondul special în loc să intre sută la sută din acel 2%, au intrat 40% și este un chin, pentru că în fiecare zi plătesc 4-5 județe și nu pe toate, din cauză că aceste fonduri sunt foarte slab adunate. Dumneavoastră îmi puteți replica, este vina noastră, fac demersuri săptămânale la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și la ultimele trei ședințe de Guvern, personal am intervenit pe lângă domnul ministru Athanasiu și de astăzi a început o acțiune la nivel național, în care sunt implicați 73 de inspectori, conform unui ordin al ministrului, care vor colecta aceste fonduri. Că nu vor fi sută la sută, este adevărat, dar vor fi acoperitoare pentru aceste gratuități și medicamente compensate. Cu ocazia aceasta a apărut o precizare în plus pentru a lămuri, cum să spun, cu ajutorul dumneavoastră și alte eventuale aspecte sau interpelări ulterioare legate de această temă.

Eu vă mulțumesc. Mulțumesc și domnului președinte pentru îngăduință, am încălcat promisiunea nu au fost numai 3 minute.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De la Ministerul Agriculturii și Alimentației a venit cineva? În cazul acesta interpelările domnilor deputați Vetișanu și Naidin vor trebui să primească răspuns într-o altă ședință..., vor trebui să fie reprogramate.

Domnul deputat Dumitru Vintilă a avut o interpelare adresată Ministerului Culturii. Domnul secretar de stat Kelemen este de față dar, din păcate, nu are cui să răspundă, așa că trebuie reprogramată și aceasta.... Poftim? Deci, nu se reprogramează. Îi dați răspunsul în scris, puteți să-l predați la secretariat.

Domnul ministru Traian Băsescu care, din partea Ministerului Transporturilor, trebuia să răspundă interpelărilor domnilor deputați, Alexandru Ionescu, Anghel Stanciu și Ioan Bivolaru, roagă respectuos să fie iertat și să fie reprogramat pentru a da răspunsurile domnilor deputați în următoarea ședință de interpelări. Da?

Domnul ministru de stat Ulm Spineanu, care trebuia să dea răspunsul unei interpelări adresată de domnul deputat Mircea Mihai Munteanu, își cere scuze că, din motive obiective, nu poate participa și roagă să fie reprogramat pentru a da răspunsul domnului deputat în următoarea ședință consacrată răspunsurilor la interpelări.

Cu aceasta, declar închisă ședința noastră de astăzi, urmează să ne revedem mâine în plen, la ora 15.

Ședința s-a încheiat la orele 19,38.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 8 august 2022, 0:14
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro