Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 21, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 21-04-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 21, 1997

9. Dezvoltarea interpelărilor adresate Guvernului. Răspunsuri ale membrilor Guvernului la interpelări adresate de către deputați  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Din cauză că am depășit timpul afectat acestei părți a ședinței noastre, vom trece la partea a doua a ședinței, și anume ședința consacrată întrebărilor și interpelărilor adresate Guvernului, precum și răspunsurilor Executivului.

Votul final asupra legii de la nr.4 al ordinii de zi îl vom da mâine, în plenurile reunite, în a doua parte a zilei.

Vom începe în ordine. Deci suntem anunțați că toate ministerele sunt reprezentate.

Domnul deputat Florian Udrea - întrebare adresată Ministerului Industriei și Comerțului.

Vă rog foarte scurt. Este multă lume care dorește să ... și aș vrea să răspundem tuturor.

Domnul Florian Udrea:

Interpelarea mea se referea la faptul că Societatea "Laminorul" ...

(Rumoare în sală)

Domnule președinte, pot să încep?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să începeți și rugămintea mea este, domnilor colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală și să putem să începem partea a doua a ședinței.

Domnule deputat Udrea, vă rog.

Domnul Florian Udrea:

Deci interpelarea pe care am făcut-o se adresa domnului prim-ministru și se referea la faptul că Societatea comercială "Laminorul" SA Focșani se afla și a rămas în continuare pe lista celor 10, lista de sacrificiu, și am cerut, în finalul interpelării, ca domnul prim-ministru să vină să ne expună criteriile care au stat la baza unei asemenea decizii și să ne explice adevăratul motiv pentru care s-a ajuns la includerea și alcătuirea, de fapt, a acestei liste cu cele 10 societăți comerciale.

Aș vrea să mai spun că înscrierea societății pe această listă demonstrează, de fapt, inconsecvența politică și imaturitatea deciziilor economice, acestea dovedindu-se oscilante și având efecte sociale deosebite.

Publicarea unei asemenea liste nu are decât efectul falimentului și descurajării partenerilor interni și externi, astfel că vă acuz de condamnare la desființare a unor asemenea societăți comerciale. Să fie, oare, atât de mare gradul de îndatorare politică față de forurile internaționale cu care negociați, încât să nu vă tulbure ideea că industria metalurgică este mutilată, că închiderea porților înseamnă, practic, 1.200 de noi șomeri și nu numai atât, având în vedere relațiile economice pe care le are această societate cu alte societăți. Deci efectul de cascadă va duce la șomaj în progresie geometrică.

Aceasta este interpelarea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Ministerului Industriei și Comerțului, domnul secretar de stat Florin Buruiană.

Vă rog.

Domnul Florin Buruiană:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor deputați,

Domnilor deputați,

Înainte de a răspunde la această întrebare, aș vrea să fac propunerea ca, dacă mai sunt întrebări pentru ministerul nostru, să fie puse toate, urmând ca să pot răspunde la toate dintr-o dată.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedura regulamentară este să răspundeți la fiecare întrebare în parte.

Domnul Florin Buruiană:

Nu, nu, bineînțeles că la fiecare pe rând, dar ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci eu trebuie să respect Regulamentul nostru, al Camerei.

Domnul Florin Buruiană:

Vă rog să mă scuzați.

Pentru toate aceste întrebări, am un răspuns general, și anume că, așa cum pentru foarte mulți dintre dumneavoastră este evident, și pentru noi este la fel de evident că multe dintre aceste măsuri nu sunt plăcute. Nimeni nu a luat măsurile respective cu plăcere, ci ele au fost dictate de o situație cu totul excepțională, situație în care s-a găsit economia țării la sfârșitul anului 1996.

Eu aș spune că măsurile nu au fost, așa cum se spune de obicei, măsuri de austeritate, ci le-aș zice de avarie, definind prin termenul acesta de avarie acele măsuri care, chiar dacă ști că nu sunt cele mai bune, ești nevoit să le adopți pentru a ieși dintr-o situație de excepție, caz care a fost, din punct de vedere economic, pentru economia românească, la sfârșitul anului 1996.

În mod concret, pentru "Laminorul" Focșani, situația s-a prezentat în felul următor: în anul 1994, "Laminorul" înregistrează 2 milioane de lei pierderi. Nu se întreprinde vreo măsură semnificativă. În anul 1995, înregistrează 4 miliarde de lei pierderi. Iarăși nu se întreprinde vreo măsură semnificativă și în anul 1996 înregistrează 11,5 miliarde de lei pierderi. În fața acestei situații, este evident că oricine încearcă un grafic al evoluției situației economice a acestei întreprinderi constată că pierderile sunt în creștere și că trebuia adoptată o măsură. Această măsură, respectiv lichidarea sau privatizarea prin lichidare nu înseamnă nici distrugerea "Laminorului", nu înseamnă nici aruncarea lui în aer, cum încearcă să se sugereze, de către unii sau de către alții, ci înseamnă, de fapt, sistarea oricăror subvenții și a oricăror credite din partea statului, deci din partea populației, pentru că, până la urmă, aceste credite sunt suportate de tot poporul și găsirea unor forme de transformare a acestei întreprinderi, în întregime sau a unei părți din ea, în întreprindere eficientă. Aceasta este singura soluție prin care poate fi rezolvată situația acestor întreprinderi.

Dacă existau soluții mai bune sau soluții mai ingenioase, a fost tot timpul să fie aplicate în 1994, în 1995, în 1996.

În prezent, noi socotim că poporul român nu mai poate suporta astfel de pierderi și suntem nevoiți să adoptăm această poziție.

V-am spus la început, sigur că poate că există sau existau, în situații mai bune, și alte alternative, dar, în momentul respectiv, la care discutăm, nu mai erau alte soluții, alte variante rezonabile.

Atât.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Da, vă rog, domnule deputat, replica. Vă rog scurt.

Domnul Florian Udrea:

Domnule secretar de stat, întâi de toate, îmi exprim nemulțumirea față de faptul că - bine, dumneavoastră nu aveți nici o vină, ați executat un ordin - ar fi trebuit să vină cineva care să fi învățat lecția mai bine. În primul rând că ne-ați dezinformat: datoria netă a Societății "Laminorul" SA Focșani, la 28 februarie, era de 11 miliarde, și nu în 1996. În primul trimestru al anului 1997, societatea s-a înregistrat cu un profit de peste 5 miliarde lei. Deci nu cred că acestea sunt datele pe care ni le-ați prezentat dumneavoastră.

În afară de acestea, nu mi-ați răspuns la întrebare. Întrebarea mea se referea la ce criterii ați avut dumneavoastră când ați alcătuit această listă și ați inclus pe listă și "Laminorul" Focșani. Deci singurul criteriu, - mi-ați spus de datorii.

Deci mă declar nesatisfăcut de răspunsul dumneavoastră, iar realele criterii nu au fost prezentate aici. Vă spun eu, însă, că avantajele pe care le prezintă "Laminorul" Focșani, și anume gama dimensională a producției, distanța mică față de portul Galați și de Combinatul Galați, calitatea produselor, precum și poziția recunoscută pe piața externă au stârnit apetitul unor interese din afara sectorului metalurgic românesc.

În afară de acestea, aș vrea să mai menționez un lucru - și ar fi fost necesar să-l menționați dumneavoastră, domnule secretar de stat - și anume că acea comisie mixtă, pe care ați trimis-o la "Laminorul" Focșani, s-a descalificat prin nota de constatare pe care a făcut-o la fața locului. Este vorba de o pagină și 3 - 4 rânduri, de fapt, tema cu care a venit, deja dictată de la București și din care reiese dezinteresul față de soarta celor 1.200 de familii, care își câștigă existența la acest laminor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, vă rog să vă limitați intervenția în timp.

Domnul Florian Udrea:

Am terminat, domnule președinte.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, aveți dreptul. Vă rog.

Domnule secretar de stat Buruiană, o să vă tot așa, foarte scurt să răspundeți.

Domnul Florin Buruiană:

Chiar mai scurt decât domnul deputat.

Eu sunt bucuros că domnul deputat, de fapt, m-a susținut, în afirmația pe care am făcut-o, și anume că nu este vorba de a se renunța la această întreprindere, ci este vorba de a se menține în funcțiune exact sectoarele care sunt rentabile. Exact aceasta se dorește, deci valorificarea reală a tuturor avantajelor de care ați vorbit, în așa fel încât să poată să funcționeze, fără să fie datori statului, să producă valori, nu să consume valori. Exact aceasta se urmărește: valorificând și apropierea de Galați, și apropierea de port, și mâna de lucru calificată ș.a.m.d.

Domnul Florian Udrea (din bancă):

O rugăminte: solicit, în scris, răspunsul domnului secretar de stat.

Domnul Florin Buruiană:

Da, veți primi în scris răspunsul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Viorica Afrăsinei. Tot interpelare adresată Ministerului Industriei și Comerțului.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri secretari de stat,

Domnilor colegi,

Pentru informarea dumneavoastră, a celor prezenți, asupra subiectului pe care-l dezvoltă interpelarea mea, aș dori, în două minute, s-o reiterez și, de asemenea, să mulțumesc domnului ministru secretar de stat că a avut amabilitatea să vină astăzi aici și să-mi dea răspunsul.

Este bine cunoscut faptul că în această perioadă Combinatul Chimic Săvinești întâmpină serioase greutăți financiare, fapt care are repercursiuni grave asupra procesului de producție a combinatului, și nu numai. Mulți consumatori din țară depind foarte mult de acest combinat. "Melana" Săvinești este o unitate strategică, producătoare de fire acrilice. În țară sunt cel puțin 10 filaturi mari care depind de Săvinești. Acestea, la rândul lor, furnizează materia primă necesară altor aproximativ 100 de fabrici de tricotaje, ceea ce înseamnă aproape 200 de mii de locuri de muncă, majoritatea ocupate de femei, puse sub semnul întrebării, a nesiguranței zilei de mâine.

În perioada anterioară s-au depus eforturi serioase de redresare a fabricilor, iar unele au devenit chiar performante, recunoscute în plan internațional. Vă exemplific: "FIRMELBO" Botoșani, unitate producătoare de fir melana, care lucrează aproximativ 80 la sută din producție pentru export. Nu mă îndoiesc de faptul că în țară sunt multe astfel de unități, care la începutul acestui an erau la sfârșitul unor eforturi serioase de redresare, de retehnologizare și găsirea de parteneri străini pentru desfacere. Marii producători externi de fire acrilice au interesul să închidă Săvineștii și, dacă nu vor fi cântărite toate efectele posibile a se produce în lanț, acest fenomen va conduce la distrugerea unei serioase ramuri a industriei ușoare românești.

Iată de ce, domnule ministru, locuitorii unui județ, în care industria ușoară este singura ramură mai serioasă și capabilă să absoarbă forța de muncă, vă întreabă dacă aveți în vedere o măsură economică capabilă să echilibreze efortul financiar al unităților strategice, în cazul de față Combinatul Chimic Săvinești, astfel încât să înțelegem că nu doriți distrugerea economiei naționale, ci redresarea ei.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul secretar de stat Florin Buruiană.

Domnul Florin Buruiană:

Aveți dreptate, doamnă deputat. Nu dorim distrugerea economiei naționale, ci redresarea ei. Și preocuparea dumneavoastră este justificată. Lanțul de relații de producție pe care l-ați menționat este real și a fost avut în vedere atunci când ne-am gândit și la această întreprindere.

Aș vrea să fac precizarea că problema la care vă referiți nu are în vedere întreg Combinatul Săvinești, unde sunt de fapt trei întreprinderi: "FIBREX", care se ocupă cu producția de fire și fibre sintetice, pe bază de relon; "MELANA" este exact fabrica la care vă referiți și o mare fabrică de construcții de mașini, care se cheamă "COMES". Dumneavoastră aveți în vedere "MELANA".

Situația exactă a acestei întreprinderi este următoarea. "MELANA" este privatizată 60 la sută și 40 la sută din acțiuni mai sunt ale statului. Statul și-a propus să vândă și aceste 40 la sută din acțiuni. "MELANA" a fost rugată să-și facă urgent un caiet de sarcini, care să permită o ofertă serioasă pentru cei amatori să participe la privatizarea cotei de 60 la sută din capitalul social și este în curs de definitivare acest caiet de sarcini.

Noi ne ocupăm de perspectiva acestei fabrici, acționând prin intermediul Companiei Române de Petrol, ca în țară să se producă cât mai mult acrolnitril, care este materia de bază a fabricării melanei și, în același timp, am demarat o acțiune foarte serioasă privind asigurarea cu gaz metan în timp de iarnă a zonei de nord a Moldovei, care va conduce la faptul că aceste combinate și întreprinderi la care vă referiți să nu mai fie întrerupte în timp de iarnă, din cauza lipsei de gaz metan. Este vorba de racordurile cu rețeaua magistrală de gaz metan de nord, respectiv la Satu Mare și la Iași; Satu Mare - Huși, și Iași - Bălți, în așa fel încât toată această zonă va avea continuitate în funcționare în timp de iarnă din punct de vedere al gazului metan.

Credem că prin aceste măsuri, cuplate cu privatizarea întreprinderii, deci cu creșterea interesului pentru buna funcționare a ei, lucrurile vor fi rezolvate în maniera în care solicitați.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Dar vă rog foarte scurt, doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule ministru secretar de stat.

Poate că răspunsul dumneavoastră este pe undeva și colateral față de întrebarea mea, dar și la întrebarea pe care eu v-am adresat-o. Și, totodată, am venit la acest microfon pentru a vă face invitația, dacă s-ar putea, să vizitați și fabrica despre care eu vă vorbeam la interpelare, la Botoșani, pentru a constata într-adevăr realizările acestei unități și eforturile care au fost depuse și poate că aceasta ar fi pentru noi un punct de sprijin, iar pentru dumneavoastră o motivație în plus de a sprijini industria botoșăneană.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Eugen Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am să prezint pe scurt interpelarea. Se referea la privatizarea Societății "IIRUC. S.A.", o societate care s-ar fi pretat foarte bine la privatizare, având în vedere că are filiare în majoritatea orașelor principale ale țării. Totuși, se păstrează o structură centralizată. Această divizare nu se face, iar membrilor de sindicat, care reprezintă interesele lucrătorilor și solicită această privatizare prin divizare, li se răspunde că li se va impune să plătească o cotă-parte din afacerea păguboasă MEGA-POWER.

Întrebarea era: ce măsuri veți lua dumneavoastră pentru a urgenta această privatizare?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Florin Buruiană.

Domnul Florin Buruiană:

Este, cred, necesar ca înainte de a răspunde să fac o precizare care mi se pare utilă, și anume aceea că, de fapt, dumneavoastră știți foarte bine, dar, uneori, poate că, furați de presiunea evenimentelor la care trebuie să faceți față, uitați acest lucru, că, de fapt, unitățile industriale din România sunt de două mari categorii, și anume: unele care sunt integrate în niște regii de stat și care aparțin în mod direct Ministerului Industriei și Comerțului, iar altele, care sunt societăți pe acțiuni și care au capital majoritar de stat și care aparțin de Fondul Proprietății de Stat, respectiv acum - sub coordonarea Ministerului Reformei.

Ministerul Industriei și Comerțului face politica generală economică sau tratează, ca să zic așa, mai bine zis, poate-i pretențios spus, încearcă să trateze politica economică în industrie ..., sau politica industrială în România. Dar transpunerea ei concretă în practică la fiecare dintre aceste unități se face de către cei care dețin capitalul majoritar, așa cum vă spuneam, pentru regiile autonome de către Ministerul Industriei și Comerțului, iar pentru societățile pe acțiuni - de către Fondul Proprietății de Stat, și acum - Ministerul Reformei.

În mod concret, transformarea unei societăți, sau privatizarea unei societăți este o chestiune care depinde de voința celui care deține pachetul majoritar de acțiuni. Este foarte greu de impus celui care deține pachetul majoritar să procedeze într-un fel sau în altul.

În cazul de față, din informațiile pe care le avem, se consideră că rețeaua de care vorbiți este mai eficientă dacă lucrează într-un fel de holding. Așa se consideră.

Nu sunt în măsură să judec această hotărâre, pentru că ea nu aparține ministerului nostru, ci aparține Fondului Proprietății de Stat, iar legătura de care vorbiți dumneavoastră, cu plata unor datorii sau ceva cu MEGA-POWER, nu mai există, pentru că, din comunicarea care ni se face, înțelegem că IIRUC nu mai are nici o legătură cu acțiunea MEGA-POWER, deoarece și-a vândut partea pe care o deținea în această afacere.

Revin, deci, la problema principală pe care ați ridicat-o: numai dacă toate componentele actuale ale acestei asociații de producție, pentru că așa am putea s-o numim, vor dori să se privatizeze, se pot privatiza, sau dacă majoritatea lor vor dori să se privatizeze și se vor privatiza, dacă din 40,3 vor să se privatizeze, este foarte greu - am numit toate județele -, dacă din 40,3 vor să se privatizeze, este foarte greu ca să-i determinăm pe ceilalți să facă acest lucru.

Problema privatizării nu este, așa cum vă spuneam, nu poate fi impusă din exterior, ci trebuie să răspundă unei cerințe reale ale societății respective.

Atât pot să vă răspund acum.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dar vă rog foarte scurt, domnule Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Evident, această interpelare se adresa și Fondului Proprietății de Stat. Dumneavoastră ați venit din partea ministerului. Totuși, vreau să mă arăt nemulțumit privind teza pe care dumneavoastră ați enunțat-o aici. Aflu acum, cu stupoare, că un reprezentant al Guvernului, care spune că promovează privatizarea, face apel la un plebiscit al salariaților, dacă vor sau nu să se privatizeze. Cred că este un concept nou și merită să fie luat în atenția presei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ana. Interpelare adresată Ministerului Industriei și Comerțului.

O să vă rog însă să vă limitați în dezvoltarea interpelărilor, în asa fel încât, fiind o listă destul de mare, să poată toți deputații să primească răspunsurile la interpelări.

Domnul Gheorghe Ana:

Eu am solicitat în interpelare ca Ministerul Industriei și Comerțului, inclusiv Guvernul, să facă cunoscută politica lor, având în vedere conceptul de transparență cu care se lucrează, în domeniul exploatării cărbunelui, respectiv în domeniul divizării Regiei Autonome a Huilei în mai mult societăți comerciale și care sunt perspectivele celor circa 50 de mii de salariați, în spatele cărora mai trăiesc încă circa 100 de mii de oameni, deci 150 de mii de oameni, legat de această restructurare, întrucât, pe acest "principiu de transparență", nu se cunoaște până în prezent, de către partenerii sociali: ce? cum? cât? și când?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Florin Buruiană. Vă rog.

Domnul Florin Buruiană:

Eu mulțumesc pentru această întrebare din două motive: o dată pentru că realmente ea a abordat o problemă foarte, foarte serioasă și, a două oară, pentru că este, de fapt, singura dintre cele pe care le-am avut în seara asta care efectiv depinde de ministerul nostru în întregime, deci se referă la o regie.

Problema ridicată de dumneavoastră a fost, este și rămâne încă foarte mult timp în atenția ministerului nostru și chiar a Guvernului. Ea este tratată cu foarte multă responsabilitate, iar faptul că dumneavoastră spuneți că nu se știe încă ce viitor va avea acest domeniu de activitate, eu pot să dau numai un răspuns general acum - și am să vă explic de ce, și anume că va avea viitor bun. România nu-și poate permite să renunțe la cărbuni. Cărbunii, în continuare, vor fi una din sursele extrem de importante de energie pentru țara noastră și, deci, va trebui să ne preocupăm mai mult decât până acum de punerea pe făgaș foarte serios a acestei activități în România.

Nu există un program detaliat în această direcție, pentru că acest program abia acum se face.

Noi, tocmai pentru a nu veni cu soluții impuse din exterior, am discutat cu toți cei care lucrează în minerit, respectiv conducătorii de regii și reprezentanții sindicatelor, să vină cu propunerile lor privind modul în care înțeleg, sau maniera în care înțeleg să se redreseze activitatea economică a acestor importante domenii. Abia după aceea - și aceste propuneri au ca termen aproximativ sfârșitul lunii aprilie -, deci, abia după aceea, pe baza acestori propuneri, se vor definitiva programele care vor fi puse în aplicare.

De ce a fost nevoie de acest lucru, de acest termen - sfârșitul lunii aprilie? Tocmai pentru a crea posibilitate acestor unități să funcționeze cât de cât în noile condiții rezultate din reașezarea prețurilor pentru combustibili, în așa fel, încât, aceste prețuri fiind, după cum cunoașteți probabil cei care sunt avizați în materie, aceste prețuri sunt foarte apropiate de prețul real de cost. Numai în acest mod se poate face o analiză cât de cât obiectivă, sau își pot face, nu să se facă din exterior, ci chiar ei își pot face o analiză cât de cât obiectivă, asupra posibilităților reale pe care le au pentru eficientizarea activității.

Deci, prima măsură care a fost luată pentru redresara de fond a activității miniere a fost reașezarea prețurilor. Mai departe, a fost măsura de constituire a comisiei centrale tripartite - Guvern, sindicate, patronat -, comisie care s-a făcut și care funcționează tocmai în ideea ca toate măsurile care se iau să fie rezultatatul tuturor preocupărilor tuturor părților care pot contribui la rezolvarea acestei chestiuni.

S-a adoptat Ordonanța de urgență nr.9 din 1997 cu privire la la măsurile de protecție pentru persoanele a căror contracte individuale eventual vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor din motive de rentabilizare. A fost lansată această solicitare, de care v-am vorbit mai înainte către conducerile regiilor și liderii de sindicat, ca să-și consulte specialiștii și să facă propuneri de îmbunătățire a activității economice în acest domeniu.

Sunt în pregătire și alte lucruri foarte importante, legate de minerit, și anume: apariția Legii minelor, care va reglementa în mod atotcuprinzător activitatea în acest domeniu și, de asemenea, o ordonanță de urgență privind reglementarea oficială a modalităților prin care regiile autonome vor putea să fie transformate, sau unele vor putea să fie transformate în societăți comerciale. La aceste ultime documente de care am vorbit, desigur că o contribuție însemnată veți avea și dumneavoastră, parlamentarii, atunci când se va pune problema discutării și votării lor în cadrul Parlamentului.

Sigur, sunt multe lucruri pe care aș vrea să vi le spun. În orice caz, aș vrea să accentuez numai un anume aspect, care mie mi se pare important, că programele pe care le avem în vedere nu se referă numai la aspectele tehnice, ci cuprind și chestiuni aparent îndepărtate de activitatea de producție, dar care considerăm noi că sunt esențiale pentru o îmbunătățire radicală a activității în Valea Jiului, și anume probleme legate de aprovizionarea alimentară satisfăcătoare și fără posibilitate de speculă în această zonă, îmbunătățirea încălzirii în apartamente și în general a igienizării zonei sub toate aspectele, redresarea activității culturale și sociale din zonă, îmbunătățirea condițiilor de muncă din mine și în mediul din activitatea socială în legătură nemijlocită cu munca.

Sigur că nu este momentul aici să continui, și închei, asigurându-vă că există o astfel de preocupare și că industria aceasta din România va fi mai bine sprijinită în viitor decât până acum.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ana. Vă rog, tot foarte scurt, pentru că domnul ministru a consumat foarte mult timp pentru răspuns. Vă rog.

Domnul Gheorghe Ana:

Numai că eu, la prezentarea interpelării, am făcut foarte multă economie.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Eu apreciez răspunsul dumneavoastră, însă este departe de a mă mulțumi.

În primul rând, decizia care trebuie luată este o decizie de tip strategic, o decizie globală, care trebuie să aibă cel puțin patru laturi: latura restructurării și retehnologizării, latura acoperirii necesarului de resurse primare din sursele autohtone, sau varianta importului, precum și cea de a patra latură - costul; consumul de factori de producție și costul social care implică, așa cum v-am amintit, aproximativ 200 de mii de oameni numai din acel bazin.

Nu putem să cerem sindicatelor, trebuie să venim, categoric, cu o variantă, cu o decizie de tip strategic, care să includă cel puțin aceste patru domenii mari și în cadrul lor să-și găsească rezolvarea. Sigur că acolo, reamintesc că este vorba de o monocultură economică nu soluționăm problema de acolo și din alte bazine miniere ale țării prin 3, 6, sau 9, sau 12 salarii. Departe!

Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere în decizia aceasta strategică dacă devenim dependenți total, sau rămânem cât de cât independenți în ceea ce privește resursele.

Eu asta am cerut să ni se prezinte, domnule ministru, și rămân, cel puțin din acest punct de vedere, în așteptarea unui răspuns complet. Cel pe care mi l-ați dat astăzi este numai un început.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

Domnul Florin Buruiană:

Exacat așa este cum ați perceput dumneavoastră, este numai un început. Așa este corect. V-am spus că acest program nu este definitivat, decât din punct de vedere al strategiei globale, și anume că România va avea nevoie în continuare de cărbune și se vor face toate eforturile necesare și toate măsurile și reglementările legale care să favorizeze valorificarea corespunzătoare a acestei resurse.

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

La buget este zero; ze-ro.

Domnul Florin Buruiană:

Da, așa este. Ce am spus despre măsuri, același lucru se poate spune și despre buget. Bugetul nu este de austeritate, este un buget de avarie. Așa este.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihail Sirețeanu, vă rog. Foarte scurt interpelarea, ca să poată să răspundă. Vă rog.

Domnul Mihail Sirețeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se referea la lichidarea și apoi vinderea acțiunilor Societăților Comerciale "PETROMIDIA" și RAFINĂRIA Dărmănești". Întrebam în acea interpelare ce se va întâmpla cu locuitorii din Năvodari și Dărmănești, care vor fi condamnați practic la moarte, pentru că singura sursă de venit existentă în zonă sunt cele două rafinării. De asemenea, mă întrebam dacă nu cumva lichidarea acestor două societăți comerciale este un prim pas spre aplicarea acelui studiu al Băncii Mondiale - Bechtel și Anderson -, care prevede restructurarea petrochimiei românești, deci transformarea România dintr-un producător important și exportator la fel de important, într-un consumator de produse ale marilor companii transnaționale.

Văd că, dintr-o regretabilă eroare, scrisoarea care a fost adresată, interpelarea care a fost adresată domnului prim-ministru a ajuns la Ministerul Industriei și Comerțului, după cum văd că de 4 luni încoace, de când domnul prim-ministru a fost numit, nu a dat importanța cuvenită niciodată acestui for legislativ. Cred că dânsul ar fi putut cel puțin să trimită un ministru. Cred că răspunsul, de altfel, ar fi putut fi mai bine dat de către domnul Ulm Spineanu, sau cumva de domnul Sorin Dimitriu și, până când domnul prim-ministru va avea amabilitatea să vină în acest for, refuz să primesc răspunsul dat de către domnul secretar de stat de la Ministerul Industriei și Comerțului.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Florin Buruiană. Vă rog.

Domnul Florin Buruiană:

Se poate discuta voința unui deputat?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Dacă voința domnului deputat este cea care este, atunci o să rog Ministerul pentru Relația cu Parlamentul să transmită acest lucru.

În spiritul unei reguli nescrise pe care am promovat-o data trecută, doamna deputat Hildegard Puwak are o interpelare lăsată ANP-ului. Vă rog.

Doamna Hildegard Puwak:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Interpelarea mea are ca obiect prezentarea de către președintele Agenției Naționale de Privatizare, domnul Ionescu, a strategiei guvernamentale în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii.

Argumentele pe care le-am folosit pentru a-l determina sau a-l ruga pe domnul ministru să prezinte Camerei Deputaților această strategie guvernamentală are în vedere tocmai elemente pe care le-am găsit în declarațiile pe care lideri ai actualei coaliții la guvernare, le-au invocat în ceea ce privește acest sector. Le-am analizat, le-am găsit oportune și cred că într-adevăr au dreptate când spun că la ora actuală această strategie pentru sectorul întreprinderilor mici și mijlocii este prea puțin conturată.

Din acest motiv, am solicitat domnului președinte să vină în fața Camerei cu elemente concrete de prognoză privind evoluția sectorului pe termen scurt și mediu și acțiunile pe care Agenția pe care o conduce le va iniția în sprijinul întreprinzătorilor mici și mijlocii. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul președinte Valentin Ionescu.

Domnul Valentin Ionescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La interpelarea doamnei deputat, Agenția Națională pentru Privatizare face următoarele precizări: Agenția noastră a promovat o strategie, un program de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii. El se află în faza de analiză și aprobare. De altfel, face și obiectul unei asistențe tehnice străine în cadrul Programului PHARE. Doi: noi am promovat patru programe de finanțare. El face parte din Forumul SECI, care va avea o conferință la București în data de 24 aprilie. Este vorba de politici financiare privind promovarea întreprinderilor mici și mijlocii prin sisteme de microcredite și credite garantate.

De asemenea, am promovat trei instrumente de aplicare a acestor programe, respectiv trei proiecte de act normativ, dintre care unul a fost deja aprobat. Este vorba de Ordonanța de urgență pentru modificarea Legii nr.58 și în care se face referire și la întreprinderile mici și mijlocii, care vor primi o finanțare de aproximativ 40 de procente din sumele obținute de Fondul Proprietății de Stat din vânzările de acțiuni și părți sociale.

Celelalte două proiecte de act normativ se află în curs de avizare. Este vorba de Ordonanța nr. 25 din 1993, privind stimularea întreprinderilor mici și mijlocii și H.G. nr.805 din 1994.

Propriu-zis, propunerile de modificare a Ordonanței nr.25 din 1993 urmăresc următoarele obiective: reactualizarea cifrei de afaceri, care delimitează și stabilește încadrarea unei întreprinderi în categoria de întreprindere mică și mijlocie, de fapt, este vorba și de microîntreprinderi; mărirea numărului de angajați pe care o întreprindere îl poate avea pentru a se încadra în categoria întreprinderilor mici și mijlocii; constituirea de către stat a două instituții financiare de creditare. Este vorba de o societate națională de leasing și de o societate națională de credit pentru întrepinderi mici și mijlocii. Ordonanța, ca atare, face referire în mod concret și la alte soluții care sunt propuse de noi pentru a încuraja acest sector și care reprezintă practic baza economică a României, sau ar trebui să devină baza economică a României.

Deci, este vorba de o ofertă de infrastructură fizică ce există și care la ora actuală nu produce resurse pentru stat dar care poate fi utilizată, fie în sistem de leasing cu clauze irevocabile de vânzare, fie pot fi înstrăinate prin vânzare cu plata în cheș sau în rate, efectiv.

În ceea ce privește H.G. nr. 805/1994, noi am înaintat un proiect de modificare a acestui act normativ luînd în considerare plafonul minim care de altfel s-a păstrat și în Legea bugetului de stat, pe care dumneavoastră ați aprobat-o, acea sumă, eu nu aș zice mică, chiar foarte mică, de 3 miliarde de lei, însă am încercat să instituim un sistem mai flexibil, în sensul că încercăm să mărim plafonul maxim de la 50 de milioane, cît se acordă în prezent, la 100 de milioane, iar beneficiarii creditelor să fie numai societăți comerciale cu capital integral privat.

Sigur, mai există și alte sisteme. După cum se cunoaște, există fondul postprivatizare, care s-a conturat în legislatura trecută, a fost o Hotărâre de Guvern prin care s-a aprobat înființarea acestei fundații. Se cunoaște foarte bine care este rolul aceste fundații postprivatizare, noi doar am accelerat realizarea acestui program, urmând să primim o finanțare de aproximativ 44 de milioane de ECU în decurs de 10 ani. Suma este destul de mică, practic este un sistem de preluare, de "take-over". Se preiau acțiuni și părți sociale de la societăți comerciale care se încadrează în categoria întreprinderilor mici și mijlocii, există un fond de risc la care am făcut referire mai devreme, am anunțat cifra respectivă și urmează să fie utilizat. Deci, se selectează un număr de societăți comerciale, în funcție de obiectul lor de activitate și rata de rentabilitate și se fac investiții în aceste societăți.

Cam atât am avut să vă precizez, deocamdată, referitor la această problemă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Bun.

Domnul secretar de stat Petru Radu Păunjura de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Vă rog să dați direct răspunsul la interpelare.

Domnul Petru Radu Păun Jura:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea domnului deputat Miron Mitrea se referă la Ordonanța de urgență nr. 2/1997 a Guvernului, care a modificat Ordonanța nr.13 din 1996. Ordonanța nr. 13 a fost elaborată cu scopul de a cointeresa agenții economici pentru a-și achita sumele datorate bugetului asigurărilor sociale de stat și neachitate până la 31 decembrie 1995, prin anularea majorărilor legale caculate pentru plata acestora până la 31 decembrie 1996 și reducerea majorărilor cu 50% în cazul în care debitele se achitau până la 31 decembrie 1997. Cu toate aceste reduceri și facilități s-a constat că pe parcursul anului 1996 agenții economici nu și-au achitat nici obligațiile bugetare pentru care au primit înlesniri și nici contribuțiile curente, continuând să acumuleze datorii la bugetul asigurărilor sociale de stat care la 31 decembrie 1996 erau de aproape 2000 de miliarde, mai precis 1905 miliarde lei. Astfel, deoarece Ordonanța nr. 13 nu și-a atins scopul, Ordonanța Guvernului nr.2/1997 reduce termenul de acordare a facilităților prezentate anterior.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale are obligația și competența să evalueze consecințele sociale ale proliferării fenomenului de evaziune la plata contribuțiilor de asigurări sociale și care duce inevitabil la blocarea plății pensiilor și altor drepturi de asigurări sociale. Prin urmare, Ministerul Muncii și Protecției Sociale nu este interesat în îngustarea bazei de impozitare, ci în recuperarea debitelor către bugetul asigurărilor sociale de stat, buget care este utilizat pentru plata pensiilor și altor drepturi de asigurări sociale.

Astfel, în continuare, pe baza prevederilor art.82 din Ordonanța nr.11/1996 Ministerul Muncii și Protecției Sociale poate acorda amânări și eșalonări la plata obligațiilor agenților economici către bugetul asigurărilor sociale de stat, aceste înlesniri fiind reglementate la momentul actual prin Ordinul ministrului muncii nr.24/1997.

Vreau să vă informez că am fost chiar criticați că prin acest ordin, prin care am stabilit niște proceduri de eșalonare a datoriilor, am fi dat semne de slăbiciune, pentru că situația în acest domeniu a ajuns dramatică, am depistat în țară foarte multe cazuri când nici măcar contribuția pentru pensia suplimentară, deci 3% reținuți banii din salariile muncitorilor nu au ajuns la fondurile respective. Vom fi foarte fermi în încasarea datoriilor curente, iar la cele restante, bineînțeles, că vom face eșalonări, pentru că nu ne facem iluzii că aceste datorii vor fi încasate în grabă. Vă dau exemplu de câțiva debitori mai mari, avem de la SNCFR de încasat - 428 de miliarde, Regia Huilei - Petroșani - 374 de miliarde ș.a.m.d. Asta este.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru,

În primul rând, vă mulțumesc pentru răspuns.

Sigur eu aveam patru întrebări, de fapt, sau patru puncte la care așteptam un răspuns, formulate la sfârșitul interpelării mele. La pct.3 răspunsul a fost da, a fost afirmativ și l-am receptat cu plăcere, la punctele 1,2 și 4 poate mi-a scăpat mie, nu mi-a fost foarte clar răspunsul. Și ar apare a treia întrebare, dacă ordonața, avea "deadline" în 31 martie 1997 dacă a reușit să fie atins acest "deadline", dar nu vreau să-mi răspundeți că știu sigur că nu a reușit să fie atins. Și, cred că, de fapt, în răspunsul dumneavoastră ați spus ceea ce bănuiam, că ordonanța va încerca sau încearcă să rezolve această problemă. Evaluările făcute, dacă ea s-ar fi aplicat mot-a-mot nu au fost evident luate în discuție, pentru că nimeni nu și-a pus în cap, probabil nici dumneavoastră, când ați emis-o, dumneavoastră ca Guvern, că ea poate fi aplicată.

Sigur, în cazul în care ordonanța se aplică la această oră într-un mod foarte elastic, eu nu prea mai am ce să comentez. Dacă s-ar fi aplicat în spiritul ei și în litera ei, aveam ce să comentez. Este evident că așa cum era de așteptat, Guvernul s-a speriat de eventualitățile unei aplicări, de aplicarea unor asemenea măsuri drastice într-un moment în care economia, societatea nu poate să suporte decât o anumită limită, are o anumită suportabilitate în ceea ce privește posibilitatea de rambursare a datoriilor. Mă bucur că în luna de zile care a trecut, din momentul în care am depus eu interpelarea pînă acum, aceste posibilități au fost luate în calcul și de către Guvernul din care faceți parte.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Petru Radu Păun Jura:

Ordonanța nr.2 la care face referire domnul deputat Mitrea nu face decât să modifice două termene din Ordonanța nr.13 din 1996. Efectele acestei Ordonanțe nr. 13/1996, adoptată de fostul Guvern, au fost catastrofale pentru fondurile pe care noi le gestionăm. Pentru că am ajuns în situații limită și întrebările dumneavoastră, care se referă la procedurile acestea dure, pe care spuneți că le instituie Ordonanța nr.2, nu le-am înțeles, pentru că ordonanța nu face, nu instituie nici un fel de proceduri. Pur și simplu modifică două termene din Ordonanța nr.13. Nu am înțeles, cum spuneți, blocări de conturi etc. Noi la Ministerul Muncii, am emis un ordin pentru eșalonarea unor datorii mari pe care le facem la masă cu toți agenții economici care solictă aceste eșalonări și nu știu la ce măsuri drastice vă referiți dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Adrian Tudor Morioanu Geamăn, interpelare adresată Ministerului Sănătății.

Doriți direct răspunsul?

Domnul Adrian Tudor Moroioanu Geamăn:

Da, doresc răspunsul acum.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Ioan Romoșan.

O să vă rog, dacă vă puteți înscrie în cele 3 minute oficiale, regulamentare. Totuși mai sunt și alți deputați care mai așteaptă răspunsuri și vrem să ne încadrăm în timp.

Domnul Ioan Romoșan:

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu întrebarea domnului deputat Adrian Tudor Morioanu Geamăn, doresc să precizez că ne este bine cunoscută situația preventoriului de la Poiana Țapului, deci Ministerului Sănătății și Secretariatului de Stat pentru Asistență Medicală. Situația sesizată de dumneavoastră este într-adevăr reală, datele la zi corespund în cea mai mare parte, deci are 89 de salariați, corespund mai puțin în privința faptului că medicii au mai scăzut între timp, sunt numai 2. Din cele 10 imobile naționalizate, 9 sunt revendicate de proprietari, iar 8 sunt trecute în proprietatea statului. Mai mult decât atît, aparatura din dotare este învechită și depășită fizic și moral, aparatul Roentgen are jumătate de secol și restul aparaturii reprezintă piese de muzeu. Tratamentul se realizează cu seringi de unică folosință, neexistând stație de sterilizare.

Așa cum cunoașteți din dezbaterea bugetului, la care am certitudinea că ați participat, finanțarea de la buget vizavi de această situație este practic imposibilă la ora actuală, dar așa cum ne-ați rugat în finalul interpelării, am luat câteva măsuri, nu aș putea să le zic cosmetice, însă măsuri care totuși să reprezinte un pas înainte, situația semnalată fiind absolut reală. Deci, pentru clădirea incendiată, preventoriul a sesizat Parchetul pentru acordarea de despăgubiri.

Direcția Generală de Asistență Preventivă a elaborat un proiect pe care noi l-am susținut cu finanțare distinctă pentru tuberculoză, care are în vedere și acest obiectiv sanitar. Nu putem să promitem absolut nimic în privința investițiilor de capital, unde pentru aparatura medicală suma este la nivel național derizorie, și o spun cu toată responsabilitatea, iar în privința celorlalte aspecte semnalate, cu concursul Direcției sanitare, deși alocația de hrană, după cum știți, a crescut pentru acești bolnavi, printr-un ordin de ministru inițial și după aceea printr-o hotărâre de Guvern, ea la 12 500 de lei reprezintă încă, este adevărat, puțin. Mai sunt niște donații, jucării pentru copii și, mă rog, un interes sporit al Direcției sanitare pentru a rezolva situația.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Sunteți mulțumit? Bun.

Domnul deputat Mihai Vitcu. Interpelare adresată Ministerului Sănătății. Doriți direct răspunsul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Romoșan:

Situația semnalată de dumneavoastră corespunde în parte. Probabil că nu ați avut date statistice, dar nu pentru a vă corecta pronunț sau arăt, demonstrativ, paralel, cifrele, ci pentru că nu vi s-au relatat cifre exacte. Noi am verificat pentru această interpelare. Nu este vorba de 3000 de bolnavi, ci de 4700, deci o sumă cu 1700 mai mare decât o semnalați dumneavoastră. În zona Fălticeni sunt 412 bolnavi și nu 800, însă asta, cum să spun, nu este cu o notă critică, vă rog să mă percepeți așa cum v-o spun, deci ea îmi folosește totuși ca argument, pentru faptul că deși există mai mulți bolnavi la nivelul Centrului județean antidiabetic, bolnavii din zona Fălticeni sunt mult mai puțini decât vi s-au semnalat din teritoriul dumneavoastră, deci jumătate.

Ce vreau să adaug, este faptul că există o structură organizatorică deosebită pentru bolnavii diabetici și asta v-o spun după 20 de ani de practică medicală, incluzând Centrul județean antidiabetic, centrele spitalicești și respectiv centrele teritoriale care reprezintă medicul generalist, respectiv asistența primară, medic de întreprindere etc. Și, că față de acest program aliniat la standardele europene, există în plus un program național cu finanțare distinctă pentru bolile de nutriție și complicațiile lor care a primit, de pildă, anul trecut de la buget 70 de miliarde de lei. Aceste fonduri speciale și această formă organizatorică permite în fapt acordarea de medicamente gratuite, și așa se întâmplă, dar ar putea avea, în principiu, ceea ce semnalați dumneavoastră că nu este în regulă. Deci, naveta respectivă și faptul că nu se găsesc în imediata apropiere a bolnavilor. Dar vreau să vă precizez că medicii de la Centrul antidiabetic Suceava sunt cei mai abilitați, mult mai bine pregătiți și competenți decât cei din teritoriu. De două ori pe an, există în acest regulament care concordă cu cel european, vă confirm dacă aveți credința că vă dau date exacte, că trebuie să vadă în calitatea lor de specialiști, complicațiile pe care bolnavul le întrunește, pentru că este o boală progresiv cronică cu numeroase complicații care multe sunt mortale.

În schimb, medicul din teritoriu poate oricând să prescrie în raza respectivă, însă și-ar depăși competența, pentru că nu este specialist sau primar în nutriție și boli metabolice și este în detrimentul bolnavului să nu aibă o asistență înalt calificată.

Ceea ce semnalați dumneavoastră este valabil din punctul de vedere al realității, dar intră în discordanță cu ceea ce v-am argumentat până acum și în plus, în legătură cu faptul că interesându-ne legat de interpelarea dumneavoastră, am constat că nu există nici o reclamație la nivelul Direcției sanitare și nici la nivelul Ministerului Sănătății. Deci, lumea percepe această formă organizatorică gratuită în favoarea ei și considerăm că nu putem modifica niște normative internaționale, numai pentru simplul motiv că există 1-2 mai nemulțumiți, însă, ce se întâmplă, există o rigoare a problemelor de urmărire a stării de sănătate a populației, peste care noi nu putem face dispensă pentru comoditatea bolnavului, ci pentru interesul lui de sănătate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Domnule deputat Vitcu, vă rog.

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte,

Parțial sunt mulțumit de răspunsul care mi s-a dat. În ce sens? În sensul că datele statistice prezentate din partea ministerului nu le contest, ele sunt posibile să fie așa, însă ceea ce mă nedumerește e problema aceasta că nu există reclamații la nivelul județului și din partea oamenilor. Din moment ce am ridicat o asemenea problemă, luați-o drept o sesizare, dacă vreți spuneți-i și reclamație. Ea a fost făcută de către oameni care sunt bolnavi de diabet din Fălticeni și din zona Fălticeni, și dumneavoastră ați spus că periodic, și am înțeles eu că de două ori pe an, aceși bolnavi trebuie să se prezinte la medicii specialiști. Dar medicamentele acestea, după câte știu, sunt eliberate în fiecare lună. Deci lunar bolnavul de diabet trebuie să facă deplasări costisitoare și obositoare de zeci de km. Dacă ne gândim că județul Suceava este un județ foarte mare și dacă distanțele sunt în jur de 150-200 de km până la centrul de județ, vă imaginați ce înseamnă pentru un om bolnav de diabet, uneori și în vârstă, cu o situația materială precară, ce înseamnă această depalsare în fiecare lună la centrul de județ.

Mai mult decât atât, acolo se presupune așteptare, oboseală și, cred eu, că starea sănătății unor asemenea oameni poate să se agraveze. Deci, nu văd eu impedimentul ca medicamentele prescrise de medicii specialiști să nu poată fi transmise la policlinicile municipale sau orășenești din județ, pentru a se distribui lunar. Și, este foarte adevărat, de două ori pe an, așa cum ați spus dumneavoastră, pot merge pentru a se constata care este evoluția fiecărui bolnav în parte la centrul de județ, acolo unde sunt speicaliștii, pe care dumneavoastră i-ați prezentat. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Mai doriți? Foarte pe scurt, vă rog.

Domnul Ioan Romoșan:

Domnule deputat, în esență, în două aspecte nu ați fost mulțumit de răspuns. În fața mea se află un fax al Direcției asistenței medicale și un al doilea fax al directorului Direcției sanitare care, în mod expres, spun că nu s-au înregistrat reclamații - acesta e cuvântul, de aceea l-am preluat - din partea bolnavilor, referitor la acest sistem. Ceea ce spuneți dumneavoastră are o explicație prea profesională, dar totuși încerc să subliniez că există două categorii, nu vreau să țin un curs de diabetologie acum, dar există două categorii de medicamente pentru diabet.

1. Insulina care necesită neapărat indicația din partea specialistului și care în acest sistem, pe care nu am vrut să-l extind, presupune obligația - cum spuneți dumneavoastră la teritoriul respectiv - să se prezinte la 2-3 luni. Nu este real la o lună. Iar celelalte se trimit în teritoriu, pentru că sunt antidiabetice, orale, zaharină, etc.

2. Nu uitați un element foarte important. Faptul că nu există în mod curent insulină, nu se datorează nici Ministerului Sănătății, nici Direcțiilor sanitare județene, nici intenției medicilor de a pune la dispoziție acest medicament vital, fără de care știți că se moare dacă nu-l ai. Sau dacă se ia prea mult, iar mori că intri în comă diabetică. Eu nu vreau să fac prea multe digresiuni tehnice. Dar nu uitați faptul că, și profit... nu, a dispărut domnul secretar de stat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Vreau să spun că nu se pot plăti aceste medicamente. Ele sunt plătite din fondul special, în ultimele patru luni la fondul special în loc să intre sută la sută din acel 2%, au intrat 40% și este un chin, pentru că în fiecare zi plătesc 4-5 județe și nu pe toate, din cauză că aceste fonduri sunt foarte slab adunate. Dumneavoastră îmi puteți replica, este vina noastră, fac demersuri săptămânale la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și la ultimele trei ședințe de Guvern, personal am intervenit pe lângă domnul ministru Athanasiu și de astăzi a început o acțiune la nivel național, în care sunt implicați 73 de inspectori, conform unui ordin al ministrului, care vor colecta aceste fonduri. Că nu vor fi sută la sută, este adevărat, dar vor fi acoperitoare pentru aceste gratuități și medicamente compensate. Cu ocazia aceasta a apărut o precizare în plus pentru a lămuri, cum să spun, cu ajutorul dumneavoastră și alte eventuale aspecte sau interpelări ulterioare legate de această temă.

Eu vă mulțumesc. Mulțumesc și domnului președinte pentru îngăduință, am încălcat promisiunea nu au fost numai 3 minute.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De la Ministerul Agriculturii și Alimentației a venit cineva? În cazul acesta interpelările domnilor deputați Vetișanu și Naidin vor trebui să primească răspuns într-o altă ședință..., vor trebui să fie reprogramate.

Domnul deputat Dumitru Vintilă a avut o interpelare adresată Ministerului Culturii. Domnul secretar de stat Kelemen este de față dar, din păcate, nu are cui să răspundă, așa că trebuie reprogramată și aceasta.... Poftim? Deci, nu se reprogramează. Îi dați răspunsul în scris, puteți să-l predați la secretariat.

Domnul ministru Traian Băsescu care, din partea Ministerului Transporturilor, trebuia să răspundă interpelărilor domnilor deputați, Alexandru Ionescu, Anghel Stanciu și Ioan Bivolaru, roagă respectuos să fie iertat și să fie reprogramat pentru a da răspunsurile domnilor deputați în următoarea ședință de interpelări. Da?

Domnul ministru de stat Ulm Spineanu, care trebuia să dea răspunsul unei interpelări adresată de domnul deputat Mircea Mihai Munteanu, își cere scuze că, din motive obiective, nu poate participa și roagă să fie reprogramat pentru a da răspunsul domnului deputat în următoarea ședință consacrată răspunsurilor la interpelări.

Cu aceasta, declar închisă ședința noastră de astăzi, urmează să ne revedem mâine în plen, la ora 15.

Ședința s-a încheiat la orele 19,38.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 8 august 2022, 0:28
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro