Camera Deputaților

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Damian Brudașca. Se pregătește domnul Vlad Hogea. E bine dacă aveți subiectele concentrate pentru că sunt 15 înscriși și la 9 fără 5 trebuie să terminăm.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Între paradoxurile ce definesc regimul Iliescu-Năstase se întâlnește unul mai puțin sesizat de mass-media și opinia publică: pe de o parte, un servilism descalificabil și o generozitate suspectă față de pretențiile de orice natură ale minorității maghiare, iar pe de alta, o crasă indiferență față de recuperarea de valori culturale, mobile și imobile, acte și documente ce aparțin de drept poporului român.

Nu este vorba doar despre celebrul caz al restituirii de către autoritățile de la Budapesta a patrimoniului Fundației Gojdu, față de care nici actualul premier, nici eternul președinte Iliescu nu dau vreun semn că pretind un tratament similar cu cel de care se bucură asociațiile, fundațiile sau alte organizații ale minorității ungurești din Ardeal.

Un alt caz, la fel de vechi și mult mai grav prin implicațiile lui, îl reprezintă arhivele Transilvaniei istorice, rămase la Budapesta și încă nereturnate proprietarilor de drept. Încerc azi să reîmprospătez memoria reprezentanților puterii actuale, oferindu-le succint câteva date despre aceste arhive, pentru recuperarea cărora au luptat cu îndârjire, între alții, marii istorici români Ștefan Meteș, Ștefan Pascu și David Prodan.

În baza art.175-177 ale Tratatului de la Trianon din 4 iunie 1920, României îi revenea dreptul de proprietate asupra tezaurului istoric al arhivelor principalelor instituții politico-administrative și juridice ale Transilvaniei. Aceste arhive cuprind documente din perioada anilor 1109-1872. Cum au ajuns ele în capitala Ungariei? în 1875, înființându-se Arhivele Naționale ungare cu sediul la Budapesta, au fost concentrate aici cele mai importante arhive din provincie, deci și din Transilvania, care nu de mult, în 1867, fusese anexată forțat Ungariei.

Cu toate demersurile făcute de statul român în perioada interbelică, nici până astăzi acest tezaur românesc nu a ajuns în proprietatea României.

Care sunt marile fonduri și colecții de documente ale acestor importante arhive, bun istoric de drept al României?

1. Arhiva Guberniului transilvan. Guberniul transilvan a funcționat în perioada 1690-1872. Arhiva acestei instituții cuprinde documente foarte importante pentru istoria poporului român, pentru reconstituirea vieții politico-administrative a Transilvaniei: respectiv, actele marilor domenii fiscale, agricole și miniere, convenții de stat, tratate de pace, procese-verbale originale ale dietelor ardelene, ordine ale Cancelariei aulice din Viena, arhiva Revoluției de la 1848-1849, arhiva publico-politică din 1701-1872, arhiva judecătorească și altele.

2. Arhiva Conventului din Cluj-Mănăștur. Conventul Mânăstirii Fericitei Fecioare Maria din Cluj-Mănăștur a fost un loc de adeverire a documentelor, diplomelor Evului Mediu și în întreaga perioadă medie a istoriei Transilvaniei. Arhiva sa cuprinde documente importante despre voievozii și nobilii români din Districtul Călatei în Evul Mediu și despre românii din zona Clujului și mai ales a Apusenilor.

Fac parte din această arhivă: protocoalele Conventului în număr de 69, din 1416 până în secolul al XIX-lea, așa-numitele cărți regești din timpul reginei Isabela și a fiului ei, Ioan Sigismund Bathori (documente din perioada 1549-1598 în care se află și diplomele de înnobilare a unor români-cneji, voievozi, crainici), articole dietale, registre cu conscripții ale proprietăților fiscale și cele privind arendarea acestora, conscripții ale capilor de familie (nobili și iobagi) din districtul cetății de piatră și din Comitatul Cluj (sec.XVI-XVIII), genealogii și înnobilări, documente ale comitatelor transilvănene și altele.

3. Arhiva Capitlului Alba-Iulia. Capitlul Episcopiei catolice din Alba-Iulia a fost, de asemenea, un loc de adeverire, ca și instituția similară din Cluj-Mănăștur. Arhiva sa cuprinde: 28 de volume de cărți regești (cu înregistrarea diplomelor de înnobilare și punere în stăpânire date de principii Transilvaniei, în perioada 1580-1689, 43 de volume de protocoale ale Arhivei Capitlului din perioada 1526-1836, prețioasa conscripție urbarială a circa 916 localități transilvănene din anii 1818-1820, socoteli ale Oficiilor de sare, ale comitatelor și scaunelor, corespondența Capitlului și multe altele.

4. Arhiva Cancelariei aulice transilvane. instituția și-a avut sediul la Viena și a funcționat din 1694 până la 1867, cu o întrerupere de 12 ani după Revoluția de la 1848. În perioada interbelică ea cuprindea: 2305 pachete de corespondență și 190 de volume de registre și indici, protocoalele de ședință ale Cancelariei și ale Consiliului Cancelariei, diplome de înnobilare și privilegii, patente imperiale, socoteli ale Transilvaniei, protocoalele de ședință ale Dietelor Transilvaniei, petiții adresate Cancelariei, petiții și memorii către împărat, 17 volume de cărți regești din perioada habsburgică, hotărâri ale tablei regești transilvănene, corespondența Cancelariei cu Guberniul Transilvan, 56 de volume de protocoale prezidiale de ședințe ale Cancelariei, rapoarte ale Poliției austriece despre stările politice din Imperiu, inclusiv din Transilvania, acte ale Ministerelor de Interne, de Justiție și de Comerț ale Austriei, referitoare la Transilvania, planurile primei căi ferate transilvănene (1864-1866), rapoarte ale Cancelariei către Împărat ect.

5. Arhiva fiscului din Transilvania.

6. Urbarii și conscripții: colecții de peste 100 de fascicule de urbarii și conscripții din secolele XVI-XVIII cu date dosebit de importante din punct de vedere economic și demografic privind sutele de sate românești aparținând cetăților fiscale (Făgăraș, Deva, Hunedoara, Gilău, Chioar, Cehu Silvaniei, Șimleul Silvaniei, Oradea, Satu-Mare, Baia-Mare, Șiria etc). Trei secole de viață ale iobăgimii române se oglindesc în acest tezaur de documente.

colecții de diverse documente: acte camerale, cuprinzând plățile dijmelor în Bihor, Satu-Mare, Maramureș, în secolele XVI-XVIII: conscripții privind plata dării de "porți" sau sesii iobăgești în Comitatele Bihor, Crasna, Zarand, Solnocul de Mijloc, în secolele XVI-XVII; acte ale arhivei Capitlului din Oradea; arhiva Tablei regești a Transilvanie; colecția de diplome (acte medievale de înnobilare, punere în stăpânire a unor moșii, ordine regești) din perioada 1109-1526 ect.

În tot acest tezaur documentar se află imense și valoroase informații, încă neexplorate, referitoare la trecutul românilor transilvăneni.

Actualilor guvernanți, ca să poată dovedi că reprezintă și apără cu adevărat interesele naționale ale poporului român, le cer, de la tribuna Parlamentului României, să asigure recuperarea integrală și neîntârziată a arhivelor Transilvaniei, săvârșind astfel un act de justiție istorică pe care românii îl așteaptă de peste 80 de ani.

Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.