Camera Deputaţilor

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul Kerekes Karoly, va urma domnul Longher Ghervasen.

Domnul Kerekes Karoly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problema învățământului în limba maghiară a constituit una din problemele sensibile care au generat evenimentele tragice de la Târgu Mureș, din martie 1990.

Începând cu anul 1960, după unificarea școlilor cu predare în limba română și a celor cu predare în limba maghiară, numărul directorilor de școli de naționalitate maghiară a scăzut continuu. Dacă la finele anilor '80, în ultimii ani ai regimului dictatorial, mai puteau fi întâlnite sporadic cadre didactice de naționalitate maghiară în funcții de directori ai școlilor generale din municipiul Târgu Mureș, după schimbarea de regim numărul acestora a scăzut dramatic.

Această situație este cauzată în primul rând de politica de cadre a Inspectoratului școlar județean Mureș, care a continuat-o, cu seninătate și consecvență, pe cea de dinainte de 1989. În al doilea rând, pedagogii de naționalitate maghiară nu vor și nu pot să-și asume riscul de a fi eliberați dintr-o funcție de conducere ca urmare a unor eventuale atacuri neprincipiale la adresa lor.

Într-un municipiu reședință de județ, unde proporția populațiilor română și maghiară sunt sensibil egale, în anul 2004 exista un singur director de școală generală de naționalitate maghiară, post ocupat pe bază de concurs la Școala generală nr. 7. Începând cu data de 1 octombrie, chiar și acest ultim director a fost eliberat din funcție, de către inspectorul șef al inspectoratului școlar județean, pe motivul reorganizării și comasării școlii cu o altă unitate de învățământ.

Dincolo de caracterul ilegal al măsurii, evenimentul poartă și o încărcătură politică. În cadrul protocolului pe anul 2003 privind colaborarea dintre organizațiile județene ale PSD și UDMR, capitolul învățământ prevede consultarea specialiștilor care reprezintă interesele minorităților naționale în problema reorganizării rețelei unităților școlare. Pe anul 2004, un astfel de protocol nu a mai fost semnat, considerându-se probabil că treburile vor merge bine, "ca unse", și fără acest document.

Și ce dă Dumnezeu? Reorganizarea masivă a școlilor din municipiu are loc exact în anul 2004, când nu s-a încheiat protocol de colaborare la nivel local. Fără protocol, părerea specialiștilor reprezentând interesele minorităților naționale nu mai contează.

Dar problema nu se rezumă la aspectul politic, mai înainte am amintit că măsura este și ilegală. Pentru tot procesul de reorganizare a rețelei de unități școlare, inspectoratul județean școlar nu a obținut aprobarea consiliului local, deși era imperios necesar ca autoritățile locale să încuviințeze un astfel de plan, în calitate de finanțator al unităților școlare din municipiu. Așadar, în circumstanțele date, de neîncheiere a protocolului și de lipsă a aprobării din partea consiliului local, inspectoratul școlar județean l-a putut elibera nestingherit din funcție și pe ultimul director de naționalitate maghiară din municipiu.

Dar chiar este nevoie de un astfel de document politic, pentru ca drepturile unei părți însemnate a populației târgu-mureșene să fie respectate sau pentru a-i fi aplicate regulile bunului simț ale conviețuirii?

Țin să menționez un lucru, nici măcar o școală generală din Târgu Mureș nu poartă numele vreunei personalități maghiare transilvănene sau locale, școlile generale având ca patroni spirituali numai personalități române. Ultimul director maghiar din Târgu Mureș a depus eforturi apreciabile pentru ca școlii generale pe care a condus-o să-i fie atribuit numele unui matematician de renume, de naționalitate maghiară.

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, de la acest microfon, am semnalat deficiențele aplicării în cazul cetățenilor de naționalitate maghiară a unei legi cu caracter reparatoriu. Astăzi, am dorit să vă aduc în atenție un alt caz, de atitudine neprietenoasă față de minoritatea maghiară, manifestat de această dată pe linie de învățământ.

În aceste condiții, afirm că singura soluție de eliminare a unor astfel de manifestări este incontestabil obținerea autonomiei, inclusiv a celei privind rețeaua școlară. În condițiile în care tot mai des sunt semnalate astfel de atitudini ostile, încălcări ale legii și ale regulilor elementare de conviețuire, sloganul electoral al UDMR: "Dialog pentru autonomie" nu mai este doar un simplul slogan, autonomia minorității maghiare a devenit un obiectiv real, o necesitate obiectivă. Mulțumesc pentru atenție.