Camera Deputaţilor

Domnul Petre Posea:

Declarație politică: "Tineretul, un moment al istoriei naționale!"

Lipsiți de modele în viață, supuși presiunilor psihologice de tot felul, "impulsionați" prin intermediul televiziunilor ce fac apologia violenței, sexului, drogurilor, având o situație familială precară, dominată de sărăcie, îngrijorător de mulți tineri suferă de tulburări de comportament și depresii.

Chiar dacă nu există statistici foarte clare în acest domeniu, specialiștii în psihiatrie recunosc faptul că numărul tinerilor cu tulburări de comportament este în creștere, aceasta fiind una din consecințele sărăciei cu care din păcate se confruntă societatea. Condițiile de astăzi sunt foarte vitrege pentru tinerii adolescenți. Fără a fi pregătiți pentru viață, ei au în față o varietate de opțiuni în ceea ce privește viitorul, fără să poată cunoaște nici una în profunzime. Deși li se prezintă mai mult utopic decât realist în ce constă oferta pentru mai multe meserii, tinerii nu știu în realitate ce se cere de la ei.

Un alt pericol îl reprezintă falsele modele care glorifică facilitatea câștigării banilor fără muncă, fără pregătire, proliferând în unele cazuri parazitismul social. În ultimii ani aceasta este societatea de consum aflată într-o "eternă" reformă. Așa a ajuns societatea să-și pună amprenta asupra adolescenților, iar acest lucru se vede foarte clar în numărul mereu crescând al celor care se apucă de droguri, de prostituție, al cazurilor de agresiune sau al numărului de abandonuri școlare, tot mai frecvent auzind remarci de genul: "la ce bun să mai învăț, când unii fără prea multă carte învârt banii cu lopata".

Un alt fenomen foarte important este că adolescentul se simte din ce în ce mai puțin sprijinit de părinți și profesori, în sensul că aceștia nu mai au timp să le asculte problemele, să-i îndrume. Poate și din acest motiv adolescenții sunt predispuși la bolile afective printre care și depresia, care se află pe locul doi în topul tulburărilor psihiatrice cu care sunt depistați.

Specialiștii au mai observat că numărul toxicomanilor crește invers proporțional față de vârsta tinerilor, vârsta la care încep să consume drogurile este tot mai scăzută și din păcate nu sunt depistați decât o mică parte dintre ei, respectiv aceia care acceptă să fie internați și să urmeze un tratament.

Dacă nu cad în depresie sau în patima drogurilor, mulți adolescenți aleg varianta "paharului". Debutul precoce pentru băuturile tari se produce la un important segment de elevi, în jurul vârsei de 12 ani, acest comportament ducând evident la distrugerea de obiecte sau haine, manifestări violente, furturi de la părinți, fumat, utilizarea drogurilor sub formă de țigări fiind de departe cea mai utilizată.

Datele din literatura de specialitate spun că unul din cinci copii și adolescenți este diagnosticat cu tulburare emoțională cum ar fi anxietate și tristețe, care implicit pot determina abandonul școlar, precum și tulburări de conduită.

În contextul celor relatate, consider că problema tineretului trebuie să stea imperios în prim-planul actualității nu numai în România. Chiar și în majoritatea țărilor europene, noua generație se află în dezacord cu restul societății, dar ceea ce-i foarte grav este că o parte a acestuia se manifestă violent, la modul vulgar, acultural și amoral.

Au dreptate sociologii, alți oameni de știință alături de medici, când văd în "criza tineretului de astăzi" un conflict de generație: noua generație vrea să se emancipeze de sub tutela vechii generații și să-și croiască un destin propriu. Numai că de data aceasta nenumărați tineri se ridică împotriva autorității înseși, a familiei, a școlii, a societății civile, a legilor și normelor de conviețuire civilizate, ceea ce nu mai este normal.

Mai grav, destui tineri nu se mai consideră că fac parte integrantă din națiune și caută să-și descopere vocația personală, să-și rezolve necunoscuta vieții, desprinsă de neam și țară, adică de plasma germinativă, considerându-se un moment al istoriei naționale, care mâine va deveni trecut.

De aceea, ne revine obligația naturală, civică și morală de a-i îndruma, educa și forma să gândească și să acționeze în funcție de totalitatea pe care o reprezintă.