Camera Deputaţilor

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin amabilitatea domnului președinte Jose Manuel Durao Barroso, avem ocazia de a iniția și un dialog în care reprezentanții grupurilor parlamentare vor putea adresa întrebări domnului președinte Barroso.

Pentru a asigura o durată rezonabilă de timp acestui dialog, propunerea noastră este ca fiecare grup parlamentar să adreseze o întrebare.

Rugămintea va fi, sigur, în ordinea ponderii de a-i invita, la cele două microfoane aflate în sală, pe reprezentanții grupurilor.

De asemenea, îl voi ruga pe domnul președinte Barroso, dacă va fi de acord să dea, din nou, răspunsurile de la tribună.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, îl invit pe domnul deputat Titus Corlățean să adreseze o întrebare.

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte,

Pentru a câștiga timp, aș vrea să vă adresez direct întrebarea în limba franceză, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat, ca membru al familiei socialiste europene.

Ce părere are Comisia Europeană și dumneavoastră, personal, privind perspectivele unui salariu minim, la nivel european?

De asemenea, eventual, taxele, impozitul unic la nivel european?

Este o chestiune care preocupă socialiștii europeni și pe social-democrații români, bineînțeles.

Deci, salariul minim și impozitul unic, cota unică europeană.

Domnul Bogdan Olteanu:

Punem acum întrebările, după care, la sfârșit, domnul președinte Barroso va da răspunsurile.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, domnul deputat Crin Antonescu.

Domnul Crin Antonescu:

Stimate domnule președinte Barroso,

Deși România a intrat cu entuziasm în familia europeană și își păstrează acest entuziasm, vedem că neîncrederea cetățenilor țărilor membre în proiectul nostru comun este încă mare. Așa cum ați subliniat încă o dată și astăzi, Europa trebuie adusă mai aproape de cetățeni și cetățenii Europei trebuie să înțeleagă mai bine mizele europene.

Trebuie să-i convingem că Uniunea Europeană contribuie efectiv la prosperitatea și siguranța vieții de zi cu zi și că numai împreună - așa cum iarăși ați subliniat din nou - putem face față provocărilor contemporane. Noi credem că din această perspectivă, rolul Parlamentelor naționale trebuie definit și întărit.

De aceea am dori să ne spuneți punctul dumneavoastră de vedere privind modul în care va funcționa colaborarea între Parlamentele naționale, Parlamentul European și Comisia Europeană, după intrarea în vigoare a tratatului revizuit.

De asemenea, în acest context, am dori să știm care este părerea dumneavoastră în legătură cu oportunitatea organizării unui eventual referendum pe teme politice interne, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European.

Vă mulțumim pentru prezența dumneavoastră în plenul Parlamentului României și vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate în sprijinirea inițiativelor Comisiei Europene.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumim foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, doamna deputat Anca Boagiu.

Doamna Anca Boagiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte Barroso, În primul rând, permiteți-mi să profit de această ocazie și să vă mulțumesc atât în numele Partidului Democrat, cât și în numele celor douăzeci și două de milioane de români, care astăzi sunt cetățeni europeni, cât și al tuturor colegilor mei parlamentari, pentru efortul pe care dumneavoastră și întreaga Comisie Europeană l-ați făcut, în mod constant, pentru ca România să devină stat membru la 1 ianuarie 2007 și pentru ca alături de celelalte 26 de state membre să contribuim la acest mare succes al Uniunii Europene.

Domnule președinte, dat fiind rolul geostrategic pe care România îl are, precum și obiectivele pe termen mediu și lung ale Uniunii Europene, permiteți-mi să vă adresez următoarea întrebare:

Comisia Europeană adaptează constant politica europeană de vecinătate, în funcție de provocările din regiune și acordă în egală măsură o atenție sporită atât securității, democratizării, dar nu în ultimul rând cooperării transfrontaliere.

Cum evaluați implementarea agendei privind asigurarea sinergiei la Marea Neagră pentru următorii ani?

Va continua Comisia Europeană să reformeze din punct de vedere financiar instrumentul european de vecinătate și parteneriat prin creșterea resurselor financiare alocate în regiune?

Care va fi evoluția dimensiunii financiare a acestei politici?

Întrebarea directă este dacă dumneavoastră considerați că acesta este un instrument politic suficient de eficient pentru a asigura stabilitatea regională și cum vedeți legătura dintre politica

europeană de vecinătate și viitoarea extindere a Uniunii Europene, luând în considerare sprijinirea Moldovei pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene și implicit creșterea alocărilor financiare către această țară?

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte, sunt senatorul Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare.

Domnule Barroso, bine ați venit și Dumnezeu să vă binecuvânteze familia și țara dumneavoastră.

Vreau să vă întreb ceva nu numai despre o chestiune politică, ci și una morală, o problemă istorică și morală. Cum știți, unificarea Europei a fost un proiect al lui Emmanuel Kant și al lui Napoleon Bonaparte.

De asemenea, asta apare și în imnul național al Portugaliei, creat de niște marinari portughezi, așa este? Creat chiar pe Insula ,,Sfânta Elena". Permiteți-mi, acum, să vorbesc în limba română. Mai întâi, să vă mulțumesc foarte mult.

Așa după cum se știe, în anul 2005, Franța și Olanda au respins prin referendum o Constituție Europeană din care lipseau referirile la creștinism și la națiune, ca izvoare și elemente fundamentale ale continentului nostru.

Întrebarea este: cine credeți că are interes să elimine rădăcinile creștine și ideea națională din Tratatul Constituțional?

Pe cine deranjează, pentru numele lui Dumnezeu Mântuitorul nostru Iisus Cristos și adevărul biblic conform căruia Dumnezeu lucrează prin intermediul papilor și al popoarelor, care nu pot și nu trebuie să dispară? Să deschidem Cartea Psalmilor. Psalmul 67 poate fi considerat un psalm al popoarelor și al țărilor. Nu este limpede că există forțe care sabotează acest proiect generos, luminos, visul Uniunii Europene?

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România, domnul deputat Márton Árpád Francisc.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Având în vedere că regiunile de dezvoltare din România, în forma actuală, s-au dovedit a fi nefuncționale, ca urmare a faptului că unele au o populație de peste 3 milioane de locuitori, în altele se regăsesc județe care nu au nimic în comun, în altele, zonele cu o dezvoltare mult peste nivelul național se regăsesc împreună cu cele puțin dezvoltate, astfel acestea din urmă nu pot beneficia de sumele destinate zonelor defavorizate, noi credem că din această cauză este nevoie de redesenarea acestor regiuni de dezvoltare. Care este posibilitatea ca acestea să fie modificate?

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, doamna deputat Daniela Popa.

Doamna Daniela Popa:

Domnule președinte,

La întâlnirile pe care oficialii europeni le-au avut la Parlamentul României, cu liderii partidelor politice parlamentare,

Partidul Conservator a lansat o propunere referitoare la necesitatea creării unui fond european pentru pensionari.

Se propune ca acest fond să fie promovat în toate țările membre ale Uniunii Europene, în care numărul pensionarilor raportat la populația activă este peste media europeană.

Această propunere, agreată de oficialii europeni la București, și mă refer aici la liderii grupurilor politice din Parlamentul European, urma să fie analizată și finalizată printr-un proiect de lege. Cunoscând faptul că dreptul de inițiativă legislativă îl are Comisia Europeană, vă întrebăm, domnule președinte, cum apreciați că se poate implica Comisia Europeană pentru sprijinirea statelor membre care se confruntă cu această problemă? Și care este punctul dumneavoastră de vedere referitor la posibilitatea constituirii acestui fond?

Cunoaștem faptul că această problemă este o problemă amplă care necesită o analiză concretă îndelungată atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al fiecărui stat membru în parte, și, de aceea, domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să închei cu o frază pe care o spuneam adesea, când conduceam ședințele Camerei Deputaților, consacrate întrebărilor și interpelărilor adresate Guvernului: ,,așteptăm, domnule președinte, un răspuns detaliat, chiar în scris".

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Mai există o întrebare din partea parlamentarilor independenți și o să rog să introducem și această întrebare.

Sper că avem acordul grupurilor.

Domnule deputat Cristian Boureanu, vă rog.

Domnul Cristian Boureanu:

Bun venit în numele parlamentarilor independenți și aș dori să vă urez bun venit, în același timp, în numele membrilor Partidului Liberal Democrat, care deține o treime dintre membrii Partidului Liberal.

Vă voi cere permisiunea să pun întrebarea în românește, deoarece este mai important pentru colegii mei și pentru primul- ministru să înțeleagă. Domnule președinte, peste câteva luni, România va trece testul primelor alegeri pentru Parlamentul European.

Din păcate, nu toate partidele intră în această cursă cu șanse egale din partea legii, ca efect al unor prevederi discriminatorii, introduse prin ordonanțe de urgență, ceea ce le face imposibil de contracarat în timp util.

Ca efect al Ordonanței de urgență nr. 1/2007, partidele neparlamentare sunt puse în imposibilitatea de a supraveghea modul în care decurge procesul electoral.

La desemnarea reprezentanților în cadrul birourilor electorale și în birourile secțiilor de votare, legea acordă prioritate partidelor parlamentare, în timp ce celelalte formațiuni politice nu au acest drept decât în mică măsură, puțin probabil în momentul în care mai rămân locuri libere.

Totodată, în cadrul aceleiași ordonanțe de urgență se introduc trei noi alineate. În cadrul acestora, se reglementează ordinea pe buletinul de vot a listelor depuse de competitori. Aceste prevederi dispun ca în prima parte a buletinului de vot să fie trecute partidele parlamentare, în cea de-a doua partidele neparlamentare, iar în ultima parte candidații independenți. Această ierarhizare îi favorizează pe cei incluși în prima parte a listei.

O altă ordonanță de urgență aduce atingere dreptului constituțional al oricărui cetățean de a fi ales. Odată cu amânarea alegerilor europene, în martie 2007, s-a decis ca reluarea procesului electoral să se facă pe baza listelor de susținători, depuse de partide la acea dată.

În consecință, deși alegerile vor avea loc în noiembrie, în cursa electorală nu mai pot intra alți competitori, pentru că nu au posibilitatea de a strânge semnături în sprijinul candidaturii lor.

Sunt prejudiciate astfel persoanele care împlinesc vârsta legală pentru a fi alese, precum și partidele nou înființate sau care au decis între timp să candideze.

Este anormal ca rezultatul alegerilor interne de acum patru ani, care nu mai este reflectat în opțiunile populare, conform sondajelor de opinie, să modifice forțat alegerile pentru Parlamentul European, avantajând discriminatoriu partidele care astăzi își pot impune punctul de vedere prin ordonanțe de urgență, fără o dezbatere transparentă în Parlament.

Având în vedere aceste prevederi ce creează inegalități între partide, ce recomandări poate face Comisia Europeană pentru ca formațiunile politice recent înființate să nu fie dezavantajate din start în cadrul primelor alegeri europene?

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnule președinte, vă invit la tribună.

Domnul Jose Manuel Durao Barroso:

Domnule președinte,

Distinși membri ai Parlamentului,

Vă mulțumesc pentru întrebări.

Este un curs intensiv în democrația românească, pe care l-am primit, așa, foarte rapid, și despre pluralismul românesc.

Așa cum am spus la început, am fost și eu membru al Parlamentului meu, am fost lider al opoziției, am fost și prim-ministru, deci îmi place politica și o cunosc, îmi place dezbaterea și îmi pare rău că nu putem avea o dezbatere mai lungă.

Vă mulțumesc pentru întrebări, inclusiv pentru cele care au exprimat anumite păreri mai critice.

Prima întrebare din partea Partidului Social Democrat a fost una foarte importantă privind salariul minim european și un prag maxim sau minim pentru impozite.

Voi da un răspuns sincer: nu este realist acest lucru, deoarece unele țări membre refuză absolut ideea unui salariu minim. De fapt, nu există așa ceva. Suntem 27 de țări membre, acum, și în unele țări membre, în cele mai multe de fapt, există un salariu minim, dar în unele țări nu numai că nu există și nu se acceptă ideea unui salariu minim european, dar nici măcar nu există această reglementare la nivel intern al sistemelor proprii. Deci, înțelegem și sprijinim această preocupare pentru coeziune socială și economică crescută, este o prioritate a Uniunii Europene, totuși, cinstit vorbind, mi se pare că nu este realist să ne gândim, cel puțin într-un viitor apropiat sau mediu, să ne gândim la posibilitatea de a avea acest salariu minim comun european și, de asemenea, un sistem complet armonizat de impozite. Haideți să luăm un exemplu, unele țări membre se opun absolut acestui lucru, argumentând că diferențierea este de natură să promoveze competitivitatea în Europa și, de aceea, chestiunea este dificilă.

De aceea, trebuie să ajungem la rezultate pe alte căi. Trebuie să promovăm coeziunea socio-economică pe alte căi. Și răspund astfel și la întrebarea pe care mi-ați pus-o dumneavoastră, din partea Partidului Conservator. Pentru că problemele sunt oarecum asemănătoare, sunt, acum, oarecum aceleași, putem oare să avem la nivel european o securitate socială și un sistem de protecție socială comun? Țările membre - și aș spune că există unanimitate aici - până acum, refuză să adopte un sistem armonizat de protecție socială. Ceea ce avem, există o piață comună, o piață internă, cu mecanisme de redistribuire, dar competențele de bază în domeniul social rămân la nivel național, fie că este vorba de sistemul de protecție socială, sistemul de sănătate sau cel de educație.

Eu, personal, am propus, deja, când am devenit președinte al Comisiei, și a fost o inovație, un fond de ajustare, un fond care este creat global, care este menit să sprijine muncitorii, angajații care pot să ajungă să fie surplus undeva, într-un sector, și să se faciliteze relocalizarea lor datorată globalizării. Și funcționează. Fondurile nu sunt pentru firme, ci pentru muncitori, pentru angajați și sunt angajați care beneficiază deja de asta. Dar este altceva, este un alt lucru, este un fond special pentru ceea ce este un rezultat al unor relocalizări datorate globalizării.

Cinstit vorbind, ideea de a avea, într-un viitor apropiat, un nivel comun de siguranță socială sau de fond de pensii sau salariu minim se va lovi de o rezistență și opoziție foarte serioasă din partea multor state membre, care cred că aceste competențe trebuie să rămână la nivel mai curând național.

Ceea ce putem face, și am văzut din experiență că se poate face, este să vă vorbesc de experiența țării mele, Portugalia, la care v-ați referit deja. Deci, în Portugalia, țara mea, am văzut la noi că integrarea europeană, ca și în România, în mod firesc, calitatea de stat membru al Uniunii Europene va mări salariile în mod firesc și veți vedea asta și dumneavoastră, pe viitor, din ce în ce mai mult, deoarece cresc posibilitățile de dezvoltare, se vor transfera fonduri importante către România, România va beneficia de fonduri semnificative, ceea ce va contribui la o mișcare în sus de ridicare a prosperității, a situației economice. Și, în mod firesc, implicit, salariile vor crește și ele, nu mă îndoiesc de asta. Întrebarea este doar dacă va fi posibil să se mențină la un nivel legiferat, să spunem.

A doua întrebare, cea de la Partidul Liberal, de fapt au fost două întrebări: rolul Parlamentelor naționale și ideea referendumului.

Rolul Parlamentelor naționale, așa cum am spus, spiciul meu poate a fost puțin prea tehnic, dar am spus că în Tratatul pe care-l negociem acum și care sperăm să se încheie curând, rolul Parlamentelor naționale va fi mărit. Desigur, trebuie făcut în așa fel încât să nu reducă din legitimitatea Parlamentului European, dar Parlamentele naționale pot interveni atunci când cred că instituțiile europene legiferează într-un domeniu care nu este de competența acestor instituții europene, ci care trebuie să rămână la nivel național. Este vorba de principiul subsidiarității. Deciziile trebuie luate, pe cât posibil, cât mai aproape de cetățeni.

Răspunsul este da, creștem, mărim rolul parlamentelor naționale. Și dumneavoastră, sunt convins, puteți face multe lucruri, puteți comenta asupra inițiativelor europene. Știți că a fost decizia noastră la Comisie, chiar înainte de a avea noul Tratat, de a vă trimite imediat propunerile noastre de la Comisie, să le primiți imediat, așa încât să puteți, dacă vreți, să vă trimiteți comentariile atunci când încă suntem în procesul de a elabora legislația, și nu după ce ea este votată. Pentru că așa cum știți, și experiența mea confirmă acest lucru, ceea ce este important, dacă vreți să interveniți în legislație este să nu o faceți foarte târziu, ci să interveniți cât mai curând, cât mai timpuriu și să vă trimiteți observațiile chiar atunci când suntem încă în etapa de configurare, de elaborare a legislației europene. După cum știți, a fost o dezbatere la Comisie, și la Bruxelles, și la Strasbourg, privind anumite inițiative, unii au fost contra, s-au opus și eu am spus ,,dacă noi, la Comisie, când elaborăm o nouă legislație, ascultăm poziția tuturor, inclusiv a ONG-urilor și a altor grupuri de interese, de ce să nu ascultăm, evident și Parlamentele naționale, bineînțeles.

Sunt posibilități ca dumneavoastră să interveniți, așadar, cât mai repede, cât mai curând, într-un stadiu cât mai timpuriu de elaborare a legislației europene.

A doua întrebare referitoare la referendum, vă dați seama, înțelegeți că nu pot să comentez. Este o chestiune internă, de politică internă a României, dumneavoastră trebuie să decideți. Eu am experiență destulă ca să știu că nu trebuie să mă amestec, nu trebuie să mă bag în asta și de aceea nu comentez.

Cât privește politica de vecinătate, distinsa membră a Partidului Democrat mi-a pus o întrebare privind politica de vecinătate. Mai întâi, vreau să vă spun și să-i spun că noi considerăm politica de vecinătate ca o poveste de succes, dar suntem de acord că trebuie făcute încă multe lucruri. Vreau să-mi exprim aprecierea pentru rolul României în acest sens și angajamentul României pentru gestionarea constructivă a unor programe de bună vecinătate, cum ar fi România-Moldova-Ucraina și zona Mării Negre. Una dintre contribuțiile bune ale României la

Uniunea Europeană este tocmai accentul pe care-l puneți pe politica de vecinătate și pe relațiile din regiune.

Vreau să subliniez importanța pe care România trebuie să o aibă și o poate avea în armonizarea cu corul european privind politica cu Republica Moldova și cu Marea Neagră.

În special, privind Moldova, în mod concret este important să subliniezi importanța Moldovei ca vecin direct al Uniunii Europene, unul dintre vecinii Uniunii Europene și beneficiar al politicii de vecinătate. Este un plan de acțiune privind Moldova. În acest cadru, este nevoie de mai multe îmbunătățiri privind drepturile omului, libertățile fundamentale din Moldova, lupta împotriva corupției și creșterea de oportunități de investiții în Moldova. Sunt necesare aceste lucruri.

Împărtășesc preocuparea dumneavoastră privind cetățenia română pentru cetățenii moldoveni. Știu că sunt probleme de competență națională, dar trebuie să spun că în Moldova, chestiunea privind numărul mare de solicitanți de viză românească trebuie discutată în continuare.

Vreau să vă spun că, de fapt, noi suntem angajați în fața Moldovei, suntem cel mai mare donator de fonduri către Moldova, deci din partea Uniunii Europene, am dat 405 milioane de euro, până acum, sub formă de fonduri nerambursabile și, în continuare, este nevoie să facem mai mult.

Încă o dată, foarte cinstit și sincer, vorbind deschis, în situația curentă, actuală, noi nu putem vedea o posibilitate de a mări numărul de solicitări. În plus, pe lângă ceea ce dumneavoastră ați făcut, este nevoie de unanimitatea statelor membre, trebuie să deschidem negocieri ca să dăm statut de țară candidată unei alte țări. Deocamdată, nu ni se pare posibil, în acest moment, să acceptăm un alt stat candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, înainte de a vedea anumite progrese în cadrul politicii de vecinătate europene.

Următoarea întrebare a fost din partea domnului senator de la Partidul România Mare. Ați menționat alte experiențe de integrare europene, dar vreau să vă arăt o diferență.

În trecut au fost multe moduri de a încerca să unificăm Europa, prin cucerire, prin forță, creând imperii. Originalitatea Uniunii Europene este că, azi, noi avem dimensiunea unui imperiu, suntem 27 de țări, aproape 500 de milioane locuitori, de cetățeni, dar suntem state suverane, nici unul dintre state nu este obligat să fie membru al Uniunii Europene, fiecare este membru fiindcă a vrut și fiindcă a putut să fie în același timp o țară liberă, suverană, mărindu-și puterea, făcând parte din acest proiect comun.

Aceasta este originalitatea Uniunii Europene. Este prima oară în istorie când se întâmplă așa ceva, un asemenea grup de țări atât de mare, care a decis să-și reunească suveranitățile, păstrându-și suveranitatea, dar consolidându-și și mărindu-și puterea, lucrând împreună. Cred că este, într-adevăr, ceva fără precedent, un proiect măreț. Eu sunt portughez și noi suntem portughezi și dumneavoastră sunteți români, suntem în același timp europeni, rămânând portughezi sau români, și compatrioții dumneavoastră trebuie să înțeleagă. Cei care lucrează și trăiesc în alte țări din Europa sunt mândri că sunt români, dar se bucură să beneficieze de anumite avantaje care derivă din calitatea de cetățean european și libertatea de a călători, de a lucra, de a se stabili oriunde. Este una dintre marile realizări ale civilizației europene posibilitatea de a rămâne patriot, de a-mi iubi țara și, în același timp, de a fi loial acestei idei a unei Europe comune.

Întrebarea dumneavoastră s-a referit la rădăcinile creștine ale Europei. Desigur, în Europa avem rădăcini creștine. Este un fapt al istoriei, toată lumea știe asta, a se vedea și Conferința Ecumenică de la Sibiu, din zilele acestea. Am plătit un tribut acestor rădăcini creștine. Este adevărat că Europa este o diversitate. Azi, în Europa, avem și oameni care nu sunt creștini, de asemenea, oameni care nu au nicio religie. Trebuie să respectăm drepturile tuturor celor care sunt creștini, care nu sunt creștini sau celor care nu au nicio religie. Este singurul mod în care putem trăi, conviețui, în pace și democrație, într-o societate care nu este bazată numai pe toleranță, ci și pe acceptare reciprocă. Poate este unul dintre motivele pentru care unii s-au opus unei referințe creștine, explicite, o referință explicită la valorile creștine în Tratat.

Eu aș fi acceptat-o, nu mi-e rușine să recunosc, să spun că avem rădăcini creștine în Europa, dar trebuie să acceptăm, uneori, faptul că, dacă vrem să avem un consens, este nevoie să ajungem la un numitor comun și la acest nivel.

Încă o dată, cel mai bun mod de a menține valorile noastre de toleranță și de acceptare reciprocă este nu doar de a privi istoria din trecut, ci și să acceptăm diversitatea în Europa, ca o cheie pentru unitatea noastră.

Următoarea întrebare a fost cea de la UDMR despre modul în care regiunile sunt concepute, desenate, cum sunt ele trasate și eventual redesenarea lor. Cunoaștem această problemă, și anume, de pildă, vreau să vă dau un exemplu în țara mea, în Portugalia, am redesenat, am remodelat în anumite scopuri unele dintre regiunile administrative sau unitățile administrative, deci, se poate face în unele cazuri. Se poate face, dar este mai ales o competență națională, nu este Comisia Europeană cea care să facă. Autoritățile europene nu vor spune României care să fie regiunile de aici sau din orice altă țară.

Dacă dumneavoastră vreți să faceți o reformă a administrației și regiunilor, când este vorba de fondurile structurale, sigur că este nevoie de anumite dialoguri cu instituțiile europene, pentru a putea armoniza pozițiile, dar asta este o chestiune care privește cetățenii români, administrația română, este o chestiune internă.

Pot să vă spun un lucru, politica regională a Uniunii Europene a fost până acum și este un mare succes. Dacă vă uitați la Spania, de pildă, la Grecia, la Irlanda sau la Portugalia, dacă vă uitați cum aceste țări au evoluat de la nivelul din anii `80 la unde sunt acum, vă spun că, poate, cea mai importantă contribuție sau contribuția majoră a avut-o ajutorul regional. Deci, nu este datorită modului în care s-au desenat regiunile. Nu, dezvoltarea nu depinde de asta, ceea ce este important este de a adăuga acestor eforturi de nivel european anumite reforme și progrese la nivel național și regional.

Ultima întrebare, cea de la independenți, s-a referit la organizarea alegerilor pentru Parlamentul European. Vreau să vă spun că, așa cum ați spus, este o chestiune care mai mult se adresa primului-ministru decât mie. Nu mă pot eu implica, nu pot eu să intervin aici. Când eram tânăr, am studiat sisteme electorale, dar sigur pot să vă spun un lucru: noi, la Uniunea Europeană, dăm o mare importanță democrației și responsabilității, legitimității democratice și desigur, sperăm că toate statele noastre membre, întotdeauna o vor respecta. Dar asta este evident, totdeauna vor respecta aceste principii de democrație, legitimitate și responsabilitate democratică, și sunt convins că instituțiile române și în special Parlamentul dumneavoastră sunt instituții mature, care vor apăra mereu valorile europene ale democrației europene și libertății.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. (aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte,

Domnule prim - ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

Vreau să adresez mulțumirile noastre domnului Jose Manuel Durăo Barroso, președintele Comisiei Europene, pentru vizita sa, pentru mesajul transmis Parlamentului României și pentru deschiderea pe care a arătat-o intrând în dialog cu noi.

Până la 1 ianuarie 2007, România a avut aspirații legate de Uniunea Europeană, de-acum a venit rândul nostru să oferim certitudini și stabilitate. Doar astfel ne putem ocupa locul în sistemul european și putem contribui la reușita construcției europene.

Pentru aceasta, suntem pregătiți să demonstrăm, în anii ce vor urma, respectul nostru față de marea familie a Europei, printr-o politică loială, deschisă și fermă în sprijinul valorilor europene și prin manifestarea netăgăduită a sensibilității noastre europene.

Știm ce drum avem în față și mai știm faptul că progresul și viitorul României depind acum de Europa. De aceea, vrem ca România să contribuie la forța și la unitatea continentului nostru.

Ca țară recent aderată la Uniunea Europeană, România simte că trebuie să fie un actor politic important, care să susțină politica externă și de securitate comună ale Uniunii Europene. Acesta este drumul pe care trebuie să-l urmăm cu toții pentru a dovedi că știm să ne respectăm angajamentele, că știm să promovăm și să susținem o acțiune coerentă care să aducă un plus de forță Europei în lume.

Pornim în această toamnă pe drumul alegerilor europene și, pentru prima dată, chestiuni legate de politicile comune vor fi dezbătute la București de către oamenii politici români. Am convingerea că în lunile ce vor urma vom arăta atașamentul nostru față de valorile europene și față de politicile comune ale tuturor oamenilor politici din țara noastră.

În același timp, știm că trebuie să continuăm reformele interne. Parlamentul României a adoptat numeroase legi care au schimbat fața țării noastre, iar acest drum va fi urmat în continuare pentru că ne dorim cu toții o Românie prosperă, democratică și europeană.

În încheiere, aș vrea să-l asigur pe oaspetele nostru de astăzi de hotărârea Parlamentului României de a rămâne un for cu sensibilitate europeană în condițiile în care vrem cu toții ca țara noastră să aibă o contribuție valoroasă la întărirea unității europene. Domnule președinte,

Vă mulțumim! (aplauze)

Ședința s-a încheiat la ora 17.10.