Camera Deputaţilor

Domnul Laurențiu Nistor:

"Se poate și politică elegantă!"

S-a reușit, cu prilejul discursului fostului suveran al României în Parlament, să se vadă că se poate face și politică elegantă sub acoperișul unde au fost mai prezente mânăreli ale voturilor ori replici ale unor pseudopersonalități care își uitaseră la intrare cei șapte ani de acasă. În paranteză fie spus, de unde iese băsismul se face loc ca să intre normalitatea și chiar excelența - de la Antena 3 a ieșit "portocalita" și s-a făcut loc ca să intre reputatul CNN, după cum, de unde au ieșit Băsescu, Boc ori miss (P)Alma Anastase au intrat capetele încoronate ale Europei. Deci, prin extrapolare, există mari posibilități ca, dacă băsismul pleacă de la putere, să reintre și România pe un făgaș normal, în care economia să poată începe să funcționeze corect, iar românul de rând să înceapă să-și regăsească speranța în ziua de mâine și, mai bine chiar, în ziua pe care deja o petrece.

Am remarcat - deși întregul discurs a fost remarcabil și periat cu multă grijă - câteva idei pe care le-aș fi dorit prezente și sub cupola Parlamentului, măcar ca o consecință a jurământului depus de fiecare dintre noi. Astfel, o frază care am observat că a plăcut în mod deosebit a fost: "Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri". Cât adevăr și câtă eleganță într-o simplă schimbare de poziție din care se privesc lucrurile! Și câtă diferență cu ce se face de către actuala putere, care a amanetat viitorul mai multor generații, prin împrumuturi și așa-zise politici financiare și sociale care oscilează între antiromânism și patologic! Căci, de când e lumea, principala preocupare a societăților a fost viitorimea - "să le fie copilul cu o treaptă mai domn", cum zicea poetul de la Bârca. Doar actuala putere ce se mai înghesuie ca natalitatea să scadă din ce în ce mai mult, bucurându-se diabolic să îmbogățească bugetul doamnei Udrea până și de la laptele sau scutecele copiilor, ori să fugărească mamele de lângă copilul ne-nțărcat! "Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume", mai spunea fostul suveran. Da, însă nu cu această guvernare atinsă ireversibil de băsită portocalie, care duce la o la fel de ireversibilă demolare a tot ce mai există bun sau funcțional în țara asta. Cum să faci o țară prosperă când vinzi pe mai nimic Roșia Montană sau Roșia Poieni? Cum să faci o țară prosperă când îi aduci locuitorii în sapă de lemn și căutători prin tomberoane, aliniați în regimente de flămânzi care așteaptă să li se dea o punguță gratis o dată la patru ani?

"Iubirea de țară și competența sunt criteriile principale ale vieții publice", amintea fostul suveran. Probabil de-aceea au plecat mărimile PDL-iste din zonă: nu suportă să se vorbească în fața lor despre dragoste de țară, patriotism, competență, și cum, probabil, aceste cuvinte au asupra lor aceleași efecte precum usturoiul asupra vampirilor, au preferat să plece cât mai departe, decât să se bășice pe tot corpul...

"Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața", mai menționa Mihai I de România. Însă primarul portocaliu al comunei Gogoșu, din județul Mehedinți, și-a criticat colegii de partid care au făcut averi mult prea repede, comparativ cu fluxul veniturilor lor, afirmând și că există mult prea mulți membri PDL care fac abuz de putere și folosesc banii publici în scopuri proprii, iar în acest partid au pătruns niște mafioți care nu se ocupă de problemele partidului, ci se ocupă de anumite persoane pe care le consideră incomode pentru dumnealor.

Iată cum îndemnurile politice, normale, ale fostului suveran nu valorează nici cât o ceapă degerată când este vorba de băsiștii atinși de "portocalită", care în locul inimii au un portofel cât un purcel iar sufletul și l-au vândut mai rău decât Faust. Iată de ce nu se poate face o politică elegantă în guvernarea actuală: când ești ahtiat doar după averi, când singurul tău Dumnezeu este banul obținut cu orice preț, chiar cu acela al călcatului peste cadavrul unei națiuni care nu are altă vină decât că s-a lăsat legată la ochi, rezultatele nu pot fi decât cele ale activității puterii actuale, iar la abator nu este loc și pentru eleganță...