Camera Deputaților

Domnul Petru Gabriel Vlase:

14. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Pachetul privind uniunea energetică - comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții. O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice COM 2015/80.

Da, doamna președinte, vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent în data de 9 martie 2015 pentru examinarea pe fond a acestui pachet de documente privind Uniunea Energetică, cunoscut sub numele COM 2015/80 final.

A fost, de asemenea, sesizată Comisia pentru industrii și servicii care a transmis punctul său de vedere.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat și a primit informații de context și de poziție de la Ministerul Afacerilor Externe și de la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri și Ministerul Mediului.

În ședința din 16 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat, cu unanimitate de voturi, o opinie prin care susține comunicarea Comisiei Europene COM 2015/80, cu recomandări.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc. Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Pentru că sunt trei puncte, 13, 14, 15, pe ordinea de zi care fac referire la același subiect, uniunea energetică, dați-mi voie să iau cuvântul o singură dată și permiteți-mi să depășesc puțin timpul acordat.

Așadar, câteva date generale despre proiectul uniunii energetice, respectiv poziția României vizavi de acest proiect al Uniunii Europene, în opinia mea unul dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene de la înființare.

Astfel, pe 25 februarie 2015, Comisia Europeană a publicat Strategia-cadru privind crearea uniunii energetice, acest angajament fiind afirmat și în concluziile Consiliului European din 19 martie 2015.

Printre obiectivele uniunii energetice regăsim: crearea pieței unice de energie, promovarea colectivă a securității energetice, interconectarea rețelelor naționale, creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor de carbon, definirea instrumentelor financiare pentru realizarea acestor obiective.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că ne întrebăm cu toții care este poziția României, cum își valorifică România atuurile pe care le are în raport cu alte state membre în ceea ce privește atingerea obiectivelor uniunii energetice, respectiv obiectivul major al României, obținerea securității energetice.

România, prin resursele sale, poate să-și asigure securitatea energetică proprie, poate contribui la asigurarea securității energetice regionale.

Din păcate, România nu reușește să joace un rol activ în etapa de dezbatere privind noile acte normative și programe europene. Din păcate, nu există o comunicare eficientă între instituțiile românești și instituțiile europene. Din păcate, companiile energetice românești nu sunt implicate în mari proiecte regionale.

Ne lipsește, într-un cuvânt, diplomația energetică. Efectele sunt vizibile.

Pe 8 iunie 2015, la Luxemburg, s-a semnat un memorandum de înțelegere privind securitatea aprovizionării cu energie electrică în cadrul pieței interne europene, semnat de 12 state. Din păcate, România nu se află printre acestea.

Conform poziției 15 de pe ordinea de zi, România și alte state - 11 state membre - nu îndeplinesc condițiile de interconectare electrică de 10%.

România se află în mai multe procese de infringement în zona de energie.

În decembrie acest an, la Paris, va avea loc conferința părților, așa-numitul COP 21, la care România merge fără a avea o strategie energetică bine definită, fără a ști pe ce fel de mix energetic se bazează.

La conferința părților, doamnelor și domnilor colegi, de la Paris, se va stabili - așa cum spuneau înalți oficiali - viitorul planetei și se va decide noua ordine mondială privind energia și schimbările climatice.

De ce România nu are o poziție clară înaintea acestei reuniuni extrem de importante? Trist.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să știți că avem în față o megatemă. Este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa în ansamblul ei și suntem invitați la un proiect politic, care, în mod normal, trebuie să ne adune la aceeași masă toate formațiunile, indiferent de culoarea lor, pentru că vizează direct securitatea națională și securitatea întregii Europe.

Ca să aveți o imagine clară a dimensiunii, o să vă spun că Uniunea Europeană plătește 406 miliarde de dolari în fiecare an factura energetică și asta înseamnă 1,11 miliarde de dolari pe zi.

În consecință, conflictul care a luat amploare în Orientul Mijlociu, focarele de conflict, peste care se suprapune cel dintre Rusia și Ucraina, atrag atenția asupra celei mai mari probleme a Uniunii Europene, respectiv creșterea dependenței de materia primă de import și imposibilitatea accesului la ea.

În momentul în care Uniunea Europeană are astăzi o dependență de aproape 60%, 56,7, de materie primă energetică din import, a vorbi despre securitate este o poveste.

Cu alte cuvinte, stimați colegi, prin această uniune energetică, Uniunea Europeană dorește, în primul rând, să aibă o voce unică; în al doilea rând, vrea să-și stabilească și să-și redeseneze politicile energetice adaptate la aceste provocări; și trei, stabilește o ordine de priorități. Și spune așa: în primul rând interconectarea sistemelor naționale de transport pentru a putea crea o piață regională și apoi o piață europeană.

De ce se dorește acest lucru? Pentru că atunci când ai o piață regională, nu mai există spațiu pentru joc politic în stabilirea prețului.

Din păcate - și de aceea este nevoie să fim la aceeași masă toți -, în ciuda tuturor opiniilor exprimate până astăzi, avem următorul tip de reacție dintre toate statele Uniunii Europene invitate să realizeze o piață unică, doar România, Ungaria, Slovacia, Cehia au dus la bun sfârșit acest proiect. Culmea, Germania, Austria, Franța, Italia, Cehia, Slovacia au refuzat să ducă la bun sfârșit acest proiect.

Mai mult, avem următorul tip de reacție în Cehia și Polonia: investesc în dispozitive deblocarea fluxului de curgere a energiei electrice dinspre Germania spre Polonia și Cehia, ca urmare a variabilității surselor de energie regenerabilă în orele de vârf de consum. Adică avem taman pe dos intențiile uniunii energetice europene de a duce la bun sfârșit aceste proiecte.

Cu alte cuvinte, în situații speciale, situații de criză, cum este aceasta, la care se adaugă manipularea prețului petrolului, care a coborât cu 50 de dolari și care aduce un impact direct asupra producătorilor de petrol de ordinul a 50% din P.I.B., deci state precum Iranul au impact 49, Rusia 50, Venezuela 50 ș.a.m.d., deci un impact uriaș asupra PIB-ului.

În aceste condiții, ne vedem obligați cu adevărat să fim la aceeași masă pentru a ne redefini proiectele regionale și, în primul rând, cele de interconectare, a stabili ordinea de prioritate a realizării lor și finanțarea acestora.

Până atunci, fără a fi la aceeași masă, prin această uniune energetică, n-o să putem da soluții acestor provocări.

De aceea, acest proiect, stimați colegi, este un proiect care vizează, pe de o parte, supraviețuirea economiei românești, nivelul de suportabilitate pentru consumatorul român, dar vizează direct securitatea energetică a Uniunii Europene.

De aceea, cred că avem pe masă un proiect politic, dacă vreți, de țară, pe masa tuturor partidelor politice la care ar trebui să fim cu toții invitați și să dăm soluție, cât mai repede.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul deputat.

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul UDMR a susținut și susține în continuare adoptarea legii și așteptăm cu nerăbdare ca, într-adevăr, în sfârșit, să se facă acele legături și cu conductele de gaze, și cu linia electrică cu țările Europei Centrale.

Așa cum v-a explicat domnul președinte Iancu, în sfârșit, există o colaborare între Cehia, Slovacia, Ungaria și România, dar pentru a fi implementată avem nevoie de finalizarea conductei Arad-Szeged, cu gaze, pentru că deocamdată nu este funcțională și de cinci ani de zile s-a oprit linia electrică de la Oradea la Nadab pentru niște probleme minore, din punctul meu de vedere, când țara vecină are nevoie, pentru că e importator de energie electrică și bineînțeles că importă de altundeva.

Deci ar fi foarte bine ca aceste deziderate să fie realizate, pentru că, într-adevăr, mă leg de o singură frază, că noi suntem unicat, da, voce unică. Da, într-adevăr, dar până când, dacă - așa cum a explicat și domnul ministru Bode - dacă noi până în decembrie, până la Conferința de la Paris n-o să avem o strategie energetică clară și foarte bine definită, o să avem din nou de suferit, pentru că avem impresia că noi singuri o să ne descurcăm.

Nu de mult am dezbătut în comisie la noi și am aprobat ordonanța vizavi de Combinatul de Apă Grea de la Turnu Severin, situație deosebită, pentru că era o infrastructură foarte bine gândită pentru a susține în primul rând cele cinci module care urmau să fie construite la Cernavodă, din care funcționează două și nu știm încă dacă modulul trei sau patru va fi finalizat și infrastructura acum este blocată, pentru că n-am avut timpul necesar sau voința politică necesară în ultimii ani de a finaliza acest lucru și e mare nevoie să știe lumea, în continuare, în următorii zece ani în ce direcție ne îndreptăm.

Deci avem o lege pentru energia regenerabilă cu biomasă și cu tot ce avem la dispoziție. Direcția este asta sau continuăm să ne simțim bine ca voce unică că o să mai facem încă două module și noi n-o să avem nevoie de nimeni, pentru că ne descurcăm singuri, așa este, avem și posibilitatea de a exporta, am spus-o de nenumărate ori. E nevoie urgentă de o strategie care, până la sfârșitul acestui an să fie elaborată, într-adevăr, în așa fel încât această interconectare și această voință a Uniunii, care este una inteligentă, să ne avantajeze.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc frumos.

Nu mai sunt alte intervenții.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.