Camera Deputaţilor

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

"Mesajul președintelui Republicii Elene, E.S. domnul Prokopis Pavlopoulos, adresat grecilor de pretutindeni, cu ocazia Zilei Naționale, instituite la 25 martie 1821"

Îmi revine onoarea să prezint mesajul președintelui Republicii Elene, E.S. domnul Prokopis Pavlopoulos, adresat grecilor și filoelenilor, cu ocazia Zilei Naționale, instituite la 25 martie 1821.

"Sărbătorim perioada definitorie a istoriei noastre moderne, "Învierea" neamului nostru, care a condus la instaurarea noului stat suveran grec. În aceste condiții, aniversarea noastră națională trebuie să fie o permanentă sursă de învățături și inspirație națională pentru fiecare grec.

Revoluția din 1821 a avut loc într-o epocă în care situația politică din Europa, care era pe atunci, în esență, terenul exclusiv al politicii internaționale, nu părea favorabilă pentru așa ceva, și aceasta deoarece corelațiile geopolitice și diferitele tipuri de alianțe între «puternicii» acelei epoci nu constituiau teren favorabil pentru Răscoala Națională a Grecilor. Cu toate acestea, în 25 martie națiunea grecilor a îndrăznit să se revolte împotriva dominației turcești și a luptat cu un eroism neegalat, pentru cucerirea libertății și instituirea suveranității sale.

În această revoltă, grecii au avut și sprijinul necondiționat al unora dintre cele mai luminate minți ale Europei, care au împărtășit idealurile de libertate și autodeterminare ale poporului grec și au contribuit la această luptă totală nu doar cu averile lor, ci, în unele cazuri, chiar cu propria lor viață. Influențați de cele două revoluții majore ale Occidentului, Revoluția franceză din 1789 și Revoluția americană din 1776, și inspirați îndeosebi de mișcarea romantismului, și-au influențat puternic societățile în care trăiau și ai căror aleși membri erau, dezvoltând emblematica și istorica mișcare a filoelenismului. De aceea, ne vom aminti de ei veșnic cu sentimente de profund respect și de sinceră recunoștință.

În paralel, și grecii expați din Odessa, Viena, Sankt Petersburg, Paris, Belgrad, Trieste și multe alte comunități din diaspora doreau cu ardoare să-și vadă patria lor liberă, așa că, s-au înrolat, alături de frații lor revoluționari, în lupta «pentru credința cea sfântă în Hristos și libertatea patriei». Figuri istorice, cum ar fi Adamantios Korais, Rigas Fereos, Ioannis Kapodistrias, membri ai Filiki Eteria, au reînviat interesul european pentru limba greacă, pentru cultura clasică și educația despre valorile grecești, pregătind astfel terenul pentru a sprijini revolta istorică a neamului grec. În acest fel, a existat o interacțiune între tendința filoelenă care se dezvolta în străinătate și situația din patria noastră unde strămoșii noștri și-au păstrat vie conștiința națională de-a lungul secolelor.

Exemplul de neegalat al înaintașilor noștri luptători din 1821 trebuie să ne inspire și să ne conducă spre perpetuitate. Noi, grecii din țară, și voi, grecii de oriunde pe pământ, ar trebui să creăm un front de neclintit al responsabilității, care să coordoneze acțiunile noastre, pentru a promova interesele patriei, cu condiția evidentă că noi toți vom demonstra întotdeauna respectul cuvenit pentru societățile în care trăiți și prosperați. Acest parcurs comun devine imperativ, mai ales în actuala conjunctură critică, când apar mari provocări, al căror rezultat va determina viitorul pe termen lung al Greciei, ca și cel al marii noastre familii europene, căreia îi aparține în mod irevocabil țara noastră. Mă refer la Uniunea Europeană și la nucleul său esențial, zona euro.

În această direcție, ghidul nostru de maximă importanță trebuie să fie versul lui Andreas Kalvos, «Libertatea are nevoie de virtute și curaj». În special în Oda «În Samos» Andreas Kalvos ne-a lăsat o prețioasă moștenire, întotdeauna națională, încrederea în ceea ce privește semnificația libertății, care trebuie să ne inspire permanent pe noi, grecii. Cu ocazia bătăliei din Samos în 1824, mesajul pentru libertate al lui Andreas Kalvos, chiar atunci când libertatea este rezultat al virtuții și curajului, nu doar pătrunde dintr-un capăt într-altul, parcursul istoric al poporului și al națiunii noastre, ci ar trebui să ilumineze prezentul și să ne determine viitorul ca descendenți ai marilor noștri strămoși, având datoria de a scrie propria istorie, completând astfel misiunea ce ne revine, mai ales în aceste vremuri deosebit de critice.

Pentru a înțelege pe deplin, moștenirea lui Andreas Kalvos din Oda «În Samos», suntem datori să conștientizăm că libertatea este sinonimă cu responsabilitatea. Mai ales noi, grecii, ca popor și ca națiune și în contextul actual, trebuie să considerăm libertatea nu ca o activare a voinței libere absolute și necontrolate, ci, prin excelență, ca virtute, care, prin curaj, se transformă în responsabilitate, pentru selectarea obiectivelor care urmează să fie stabilite și a deciziilor ce trebuie luate, astfel încât să îndeplinim misiunea ce ne revine față de patria și istoria noastră.

În prezent, Grecia reprezintă un pilon al păcii și securității în Balcani și în Marea Mediterană de Sud-Est, care respectă pe deplin și în totalitate Dreptul european și internațional. Astfel, aspiră la prietenie și cooperare cu toți vecinii săi, fiind în paralel parte integrantă a Uniunii Europene și nucleul puternic al zonei euro, participă activ la construirea unei Europe de tip federal, în condițiile unei democrații reprezentative și cu respectarea statului de drept și, prin excelență, a statului social de drept. Aceste principii, care guvernează cu stabilitate și consecvență comportamentul internațional al țării noastre, înainte de toate, sunt specificate după cum urmează în relațiile cu vecinii noștri:

A. În ceea ce privește problema Ciprului - și, bineînțeles cu clarificarea faptului că este o chestiune internațională și, mai ales, o problemă europeană - nădăjduim, cât mai curând posibil, rezolvarea corectă și durabilă a acesteia. Însă, Republica Cipru, ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, nu poate fi concepută cu suveranitate limitată, care presupune prezența trupelor de ocupație și garanții anacronice ale unor terțe părți. Această situație este contrară fiecărui concept de Drept Internațional și European.

B. În ceea ce privește relațiile greco-turce, dorim relații de prietenie și bună vecinătate și susținem perspectiva europeană a Turciei. Acest lucru, totuși, presupune, din partea Turciei, respectul sincer față de Dreptul Internațional și European, precum și față de cele dobândite, ca parte integrantă din Programul european «NATURA 2000». Astfel, prevederile Tratatului de la Lausanne și ale Tratatului de la Paris din 1947 - care sunt absolut clare și complete și nu lasă loc pentru zonele gri - trebuie să fie pe deplin respectate de toți, cu atât mai mult cu cât contrazicerea acestora pune la îndoială granițele nu numai ale Greciei, ci și ale Uniunii Europene. Mai mult decât atât, în special în zona economică exclusivă, Turcia trebuie să respecte Dreptul Mării, dispozițiile căruia impun angajamente și sub forma unor reguli general acceptate ale Dreptului Internațional.

C. În ceea ce privește Republica Macedonia de Nord, suntem în favoarea perspectivei sale europene. Însă această perspectivă presupune, din partea acesteia, respectul deplin și sincer față de întreaga entitate europeană, prin urmare, față de Dreptul Internațional în totalitatea sa și, în special, față de Tratatul de la Prespa. Acesta trebuie să fie interpretat și aplicat în litera și spiritul său, într-un mod care să nu lase sub nicio formă urme de iredentism.

În consecință, orice tactică contrară va bloca de la sine procesul aderării la Uniunea Europeană a Republicii Macedonia de Nord.

D. În ceea ce privește Albania învecinată, nu ne opunem perspectivei sale europene. Dar este evident că se impune condiția respectului deplin și sincer al Dreptului Internațional și European, deci respectul statului de drept și al tuturor drepturilor fundamentale ale omului.

Prin urmare, comportamente ca cele împotriva minorității naționale grecești, care subestimează brutal valoarea vieții umane sau încalcă drepturi fundamentale - de exemplu dreptul la proprietate - constituie o barieră insurmontabilă în calea parcursului european al Albaniei. După cum, de asemenea, constituie o barieră orice formă nefondată de revendicare ale așa-ziselor drepturi ale albanezilor Tzami, colaboratori fără scrupule ai naziștilor, după cum s-a dovedit din punct de vedere istoric.

Cu aceste gânduri pentru aniversarea națională instituită la 25 martie 1821, exprim, încă o dată, recunoștința poporului grec față de diaspora elenă, de pe tot pământul - și acest lucru îl voi repeta constant și cu mare insistență - diaspora elenă, parte inseparabilă și prețioasă a națiunii noastre, a avut o contribuție maximă, astfel încât patria să-și urmeze parcursul său istoric în patrimoniul și destinația sa."

În încheierea alocuțiunii, în calitate de președinte și deputat al Uniunii Elene din România, doresc să transmit un călduros la mulți ani grecilor și filoelenilor de pretutindeni.

La mulți ani, Grecia!

La mulți ani prieteniei româno-elene!