Camera Deputaţilor

Domnul Neculai Iftimie:

"Încă un pas legislativ spre dezvoltarea zonelor turistice și de agrement din zonele montane ale României"

Zona montană în general se concentrează printr-o mare acumulare de resurse turistice.

Dezvoltarea turismului montan presupune existența unui potențial turistic care, prin atractivitatea sa, să aibă menirea să incite și să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocație turistică în circuitul turistic intern și internațional și care să permită accesul.

Relieful montan, care include lanțul carpatic, are o altitudine medie de 950 de metri, un grad de fragmentare mare, impus de multitudinea depresiunilor, a văilor adânci și a pădurilor joase, situație care a favorizat atât așezările umane, cât și o intensă circulație a oamenilor.

Carpații Orientali reprezintă cea mai extinsă grupă a Carpaților Românești, cu o suprafață de 34.500 de km².

În Carpații Orientali se găsesc cele mai extinse păduri de pe teritoriul României.

Vechimea locuirii acestor munți este atestată de vestigii aparținând culturilor paleolitice. Mai sunt numeroase așezări neolitice și din epoca bronzului.

Este de remarcat faptul că 11,5% din capacitatea de cazare turistică a țării noastre este concentrată în stațiunile montane.

Strategia de dezvoltare a turismului din zonele montane trebuie să fie una unitară, aflată în concordanță cu alte politici și programe care vizează această zonă. Astfel, eforturile orientate în direcția relansării agriculturii din aceste zone - de exemplu programele de dezvoltare montană a zonei aprobate de Parlament - au o legătură directă cu turismul, întrucât turismul rural prezintă un potențial ridicat de dezvoltare. Programele de dezvoltare a infrastructurii de transport trebuie să vizeze recondiționarea și modernizarea rutelor ce asigură accesul în zona montană.

În acest sens, Parlamentul, prin modificarea și completarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere și lucrări de corectare a torenților, a dat posibilitatea ca acestea să treacă din domeniul public al statului și din administrarea Romsilva în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale, cu titlu gratuit.

Având în vedere că la nivel național sunt multe drumuri forestiere care deservesc 100% fondul forestier proprietate publică și, în același timp, zonele turistice și de agrement de pe teritoriul unor unități administrative teritoriale, s-a dat posibilitatea legală ca și aceste drumuri să treacă în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, în vederea dezvoltării și modernizării acestora cu fonduri europene și naționale. Un argument în sensul celor menționate îl reprezintă că drumul forestier deservește și poate deservi cabane turistice, hoteluri, stâne europene și pârtii de schi.

În concluzie, se poate afirma că turismul montan românesc poate fi resuscitat prin pârghii legislative care să ducă la o valorificare optimă a acestui potențial.