Camera Deputaților

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că a fost contestată procedura, mi se pare absolut normal să iau cuvântul și să lămuresc această chestiune, mai ales că ni s-a indicat în mod expres, de către Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 153/2020, calea de urmat.

Dar, până la momentul respectiv, cu privire la procedura întoarcerii unei legi la prima Cameră sesizată, site-ul Senatului are procedura legislativă detaliată și o să-mi permit să citesc prima dată de pe site-ul Senatului, care spune așa.

"După adoptarea sau respingerea de către prima Cameră sesizată, proiectul de lege se trimite celeilalte Camere, care va decide definitiv. De la această regulă stabilită de art. 75 alin. (2), este stabilită o excepție. Astfel, potrivit art. 75 alin. (4) și alin. (5) din Constituție, în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care potrivit Constituției intră în competența decizională a primei Camere sesizate, prevederea este definitiv adoptată, dacă și cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgență".

Asta scrie pe site-ul Senatului.

Însă suntem într-o situație specială.

Și cu privire la această situație specială, domnule președinte, o să vă rog să-mi dați voie să citez din Decizia Curții Constituționale nr. 153/2020, care se referă exact la aceeași chestiune reglementată, cu privire la pensii, ca urmare a legii adoptate anterior, unde Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat exact acest lucru - că reglementarea referitoare la statutul deputaților și al senatorilor nu a fost adoptată de plenul comun.

Curtea s-a pronunțat pe această chestiune.

Și este bine să cităm întru totul din această decizie, pentru a lămuri definitiv această problemă și să fim de acord cu toții că procedăm conform deciziei Curții.

De aceea, am nevoie de puțin mai mult timp și vă rog să-mi lăsați timpul necesar, fiind pe procedură, să dau citire tuturor motivelor expuse în această decizie, astfel încât să fim pe deplin lămuriți.

Nu durează mai mult de 5 minute.

Deci suntem la Capitolul 2 din această decizie, Decizia nr. 153/2020 - "Criticile de neconstituționalitate referitoare la nerespectarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor".

Respectiv... "Susținerile privind încălcarea dispozițiilor art. 65 alin. (2) lit. j) și art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, în ceea ce privește dispozițiile vizând statutul deputaților și senatorilor și cele referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor".

"Curtea Constituțională - arată la paragraful 69 - a statuat că, în urma revizuirii Constituției din anul 2003, procedura de adoptare a legilor organice și ordinare s-a modificat în mod radical, în sensul că fiecare Cameră a Parlamentului a fost înzestrată cu o anumită competență, iar sesizarea Camerelor a fost supusă unui regim constituțional strict reglementat de art. 75 din Constituție".

Practic, s-a conceptualizat noțiunea de Cameră de reflecție și cea de Cameră decizională, tipologii de Camere expres calificate ca atare prin Constituție, în funcție de domeniul de reglementare."

La paragraful 70 se spun următoarele - "Desigur că pot exista reglementări care să privească mai multe domenii, sens în care Curtea Constituțională a reținut că în ceea ce privește competența de a dezbate și a adopta proiectele de lege și propunerile legislative, potrivit dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituție... acestea stabilesc calitatea de primă Cameră sesizată, respectiv Cameră decizională, în funcție de materia de reglementare care face obiectul legiferării". În practică se pot ivi situații în care unul și același act normativ - și suntem în această situație - să cuprindă dispoziții care aparțin mai multor domenii de reglementare, care intră în competența decizională a ambelor Camere. Pentru astfel de situații, sunt aplicabile dispozițiile art. 75 alin. (4) și alin. (5) din Constituție". Întrucât criteriile de partajare a competențelor celor două Camere, precum și modalitatea de soluționare a unor eventuale conflicte de competențe sunt strict prevăzute în Legea fundamentală, fiecare Cameră a Parlamentului este obligată să aplice întocmai dispozițiile art. 75 din Constituție.

Aplicând aceste considerente de principiu... Curtea reține că reglementarea drepturilor magistraților, între care și dreptul la pensie, privește statutul profesiilor respective. Iar în acest sens Curtea a reținut că ele se subsumează... art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, acest din urmă text constituțional cuprinzând toată sfera de reglementare a relațiilor sociale privitoare la justiție. Or, nu este de conceput ca unele elemente ce țin de statutul judecătorilor să fie reglementate printr-o lege organică adoptată de Senat în calitate de Cameră decizională, iar altele de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională".

Și acum ajungem la paragraful 72, referitor la statutul deputaților și al senatorilor.

"Tot astfel, câtă vreme prin legea criticată sunt modificate și dispoziții ale Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, prin dezbaterea separată în Senat și, respectiv, în Camera Deputaților, au fost încălcate dispozițiile art. 65 alin. (2) lit. j) din Constituție, care impun ca stabilirea statutului... stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi... să se facă în ședință comună a Camerelor Parlamentului. În acest sens, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, reținând următoarele: «...Curtea constată că aceasta privește statutul deputaților și senatorilor, domeniu de reglementare care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție, este rezervat legii organice, iar adoptarea unei asemenea legi... se face în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, conform art. 65 alin. (2) lit. j) din Constituție»".

Concluzia - Paragraful 73 din Decizia pe care am citat-o mai devreme.

"Față de considerentele enunțate, Curtea constată că sunt întemeiate criticile referitoare la nerespectarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului cu privire la modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și nerespectarea obligației de a dezbate reglementările privitoare la drepturile deputaților și ale senatorilor în ședința comună a celor două Camere...".

Stimați colegi,

Stimate colege,

Curtea a venit și a spus foarte clar prin această decizie, Decizia nr. 153/2020, că reglementările care fac referire la statutul deputaților și senatorilor, numai acele reglementări trebuie adoptate într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului.

În ce situație suntem? Suntem exact în această situație.

Ca atare, eu vă fac o sugestie. Nu este neapărat obligatorie.

Dar sugestia mea este ca în raport să se specifice că, prin adoptarea acestui paragraf care a fost discutat în Comisia pentru statut, se respectă Decizia Curții Constituționale nr. 153/2020.

Și, așa cum am spus și prima dată, tocmai prin procedura pe care o aplicăm acum respectăm deciziile Curții Constituționale, respectăm art. 75 din Constituție și, pe cale de consecință, procedura este și regulamentară, și constituțională.

Vă mulțumesc.