 |
|
primit de la domnul deputat Gheorghe Udriște (Grup progresist)
Reglementarea comercializării băuturilor carbogazoase
Domnul Gheorghe Udriște, deputat de București a înaintat Parlamentului o inițiativă legislativă care reglementează comercializarea băuturilor carbogazoase în rândul consumatorilor minori.
|
Carbohidrații, în limbaj popular zaharuri, reprezintă principala sursă de energie pentru organismul uman atunci când este supus unui efort fizic. Cu toate acestea, în timp ce carbohidrații complecși reprezintă sursa bună de energie, carbohidrații simpli, întâlniți în alimente de tip fast-food, băuturi carbogazoase, dulciuri și alte alimente procesate, reprezintă sursa nocivă de energie. După consumul unei cantități mari de carbohidrați simpli, reacția imediată a organismului este de a elibera o cantitate semnificativă de insulină pentru a combate excesul de zaharuri din sânge.
Consumul de zahăr recomandat este de 24 de grame pe zi, echivalentul a 6 lingurițe de zahăr. Dar orice băutură carbogazoasă nu scade sub valoarea de 50 de grame de zahăr.
Un român consumă în medie anual 150 de litri de băuturi răcoritoare, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
Un studiu realizat de specialiștii de la Universitatea din California concluzionează că băuturile dulci și acidulate, consumate în mod regulat, îmbătrânesc celulele imunitare cu doi ani. Cercetătorii susțin că aceste băuturi scurtează telomerii, anume o secvență de ADN a cărei lungime este direct proporțională cu speranța de viață. Adoptând aceeași poziție, Organizația Mondială a Sănătății a atenționat în repetate rânduri că principala cauză a crizei obezității o reprezintă consumul excesiv de băuturi cu un conținut ridicat de zahăr.
Un alt studiu realizat de Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România a arătat că un procent însemnat de băuturi carbogazoase este consumat de copii, iar efectele alimentației nesănătoase în rândul copiilor sunt evidente: un sfert dintre minorii români sunt supraponderali, mulți cu probleme serioase de sănătate.
Încă din anul 2014, Comisia Europeană a realizat un raport care demonstra necesitatea suprataxării produselor de cofetărie, a dulciurilor sau a băuturilor carbogazoase pentru a favoriza reducerea consumului acestor alimente dăunătoare sănătății. Doi ani mai târziu, Organizația Mondială a Sănătății a preluat tema taxării produselor considerate cu risc major asupra sănătății, declarând că aplicarea unei taxe de 20% pe băuturile zaharate va ajuta la scăderea vânzărilor și a consumului acestora.
În acest sens, există exemple de bună practică implementate într-un număr de state europene, precum Ungaria, care a impus o taxă pe băuturile carbogazoase în 2011, Franța, care a introdus o suprataxă pe toate băuturile care conțin zahăr adăugat sau îndulcitori artificiali în 2012 sau Marea Britanie, care prevede implementarea taxei pe băuturile zaharate din 2018.
Pe de altă parte, Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1924 din anul 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare recomandă etichetarea corespunzătoare a alimentelor, în sensul asigurării unui “nivel ridicat de protecție consumatorilor și pentru a le facilita alegerea”.
Având în vedere toate aceste considerente, inițiativă legislativă își propune să implementeze următoarele măsuri pentru reducerea consumului de băuturi carbogazoase, cu excepția apei minerale îmbuteliate, în rândul consumatorilor minori:
aplicarea de etichete de avertisment pe ambalajele băuturilor carbogazoase;
aplicarea de etichete de avertisment pe rafturile unde sunt expuse băuturile carbogazoase;
introducerea avertismentelor la orice formă de publicitate la băuturile carbogazoase;
interzicerea comercializării băuturilor carbogazoase către consumatorii minori cu vârsta de până la 16 ani;
aplicarea unei taxe speciale pentru comercializarea băuturilor carbogazoase. |
| |
