Sedinta Camerei Deputatilor din 26 mai 2021

Dezbateri parlamentare

Sedinta Camerei Deputatilor din 26 mai 2021

Sumarul sedintei
Stenograma completa
publicata în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.85/2021

Video - Flash & IOS

Sunteti aici:

Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Sedinta Camerei Deputatilor din 26 mai 2021

Sedinta Camerei Deputatilor din 26 mai 2021

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

Şedinţa a început la ora 8,24.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună dimineaţa tuturor!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 26 mai 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Mihail Albişteanu - declaraţie politică cu titlul Scoateţi Moldova din izolare!;

Grupul AUR, domnul deputat Mihail Albişteanu? Este?

Haideţi!

Vă rog.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Bună ziua!

Declaraţia mea politică se numeşte "Scoateţi Moldova din izolare!".

De 31 de ani, Moldova a fost lăsată de izbelişte de guvernanţii de la Bucureşti, fiind tratată ca o "rudă săracă". La nivel regional şi local s-au discutat diverse proiecte care vizau dezvoltarea regiunii de nord-est sau dezvoltarea Moldovei, în general, dar acestea păcătuiau prin aceea că nu îşi coordonau obiectivele, astfel că, cel mai adesea, ajungeau, cu largul concurs al Centrului, să se încurce unul pe celălalt. Capitala a încurajat rivalităţile locale, judeţene, pentru ca rezultatul să fie cel previzibil şi uşor constatabil astăzi - Moldova nu are autostrăzi şi nici alte realizări importante în domeniul infrastructurii.

Ca deputat de Iaşi, voi susţine permanent că autostrada Moldovei, A8, este vitală pentru Iaşi, de asemenea, şi şoseaua de centură. Acestea fiind obiective de infrastructură fără de care oraşul se va sufoca din punct de vedere economic. Legea pentru construirea autostrăzii A8 există, dar guvernanţii nu se grăbesc să pună proiectul în lucru. De 31 de ani, guvernanţii ignoră judeţul Iaşi, al doilea din ţară ca număr de populaţie, oraş care are cea mai mare creştere a zonei metropolitane, în România, după Bucureşti.

Ieşenii şi cele trei asociaţii civice, care şi-au propus, de câţiva ani, să militeze pentru dezvoltarea Moldovei şi pentru realizarea A8, au început să spere, odată cu şansa pe care România a primit-o, aceea de a accesa fonduri prin PNRR. Părea şansa ideală pentru a scoate Moldova din subdezvoltare şi pentru a asigura oraşului Iaşi măcar o legătură rutieră decentă cu restul ţării.

Însă, din ceea ce s-a aflat în spaţiul public în legătură cu ceea ce PNRR prevede pentru judeţul Iaşi, se pare că în ceea ce priveşte autostrăzile, se vor construi doar 3 tronsoane, dintre care două abia dacă ating marginile judeţului, în timp ce despre o porţiune doar din centura ocolitoare a Iaşilor se vorbeşte ca despre o nesigură posibilitate. Principalele trei proiecte care urmează să fie incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vizează construcţia tronsoanelor de autostradă Focşani - Bacău şi Bacău - Paşcani, care fac parte din A7 şi a unei rute de 30-50 km. între Pipirig - Neamţ şi Moţca - Iaşi, porţiune ce reprezintă unul dintre "capetele" sectorului montan al A8. Însă, dacă pentru tronsoanele din A7 ar urma lansarea licitaţiilor de execuţie până la sfârşitul anului în curs, pentru sectorul din A8 încă nu a fost lansată o dată certă.

De asemenea, PNRR ar trebui să includă construirea unui drum alternativ de intrare în municipiul Iaşi, pe relaţia Leţcani - Uricani, însă studiul de fezabilitate este în lucru doar pe porţiunea Uricani - Dacia, iar Consiliul Judeţean Iaşi şi Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri se acuză reciproc de nerealizarea întocmirii documentaţiei tehnice.

Deci, în lipsa implicării adecvate a autorităţilor centrale, şansele de a se realiza A8 sunt extrem de reduse. Asta, deşi România ar trebui să vadă această autostradă ca pe un obiectiv strategic de interes naţional, pentru că A8 - autostrada Târgu Mureş - Iaşi ar trebui prelungită, cât de curând, până la Chişinău, pentru a deveni cu adevărat Autostrada (re)Unirii Basarabiei cu patria mamă, România.

Desigur, acesta este doar un prim pas, care ar trebui să fie urmat de realizarea altor proiecte majore de infrastructură, cum ar fi, spre exemplu, proiectul Prutului navigabil, care prin investirea a doar două miliarde de euro...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Mihail Albişteanu:

...ar aduce beneficii incalculabile cooperării economice transfrontaliere între România şi Republica Moldova şi, pe cale de consecinţă, proiectului Unirii.

Punerea de acord a politicienilor, de toate culorile, din cele 8 judeţe ale Moldovei, reprezintă un deziderat de maximă importanţă pentru realizarea proiectelor economice şi de infrastructură ale acestei regiuni. Nu trebuie ca judeţele Moldovei să se bată în proiecte, contrapunându-le unul celuilalt. Trebuie să ieşim din logica lui "sau/sau" şi să intrăm în logica lui "şi/şi" - şi A8, şi A7, şi A13, şi Autostrada Nordului, şi centura Iaşilor, şi cea a Bacăului, şi Prutul navigabil.

Mihai Albişteanu, Circumscripţia nr. 24 Iaşi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

George Şişcu - declaraţie politică: Actuala guvernare are două cuvinte cheie - investiţii şi reforme. Cu toţii ne dorim o ţară cu mai puţină birocraţie şi fără funcţionari plictisiţi;

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat George Şişcu?

Domnul George Şişcu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Actuala guvernare are două cuvinte cheie - investiţii şi reforme. Cu toţii ne dorim o ţară cu mai puţină birocraţie şi fără funcţionari plictisiţi".

Vedem, în ultima perioadă, o opoziţie cu lideri tot mai vocali, care şi-au înteţit criticile la adresa Guvernului actual. Doar că o mare problemă în discursuri, în special ale şefilor social-democraţi, este că aceia au uitat când au fost la putere şi au dat jos trei guverne pentru a-i satisface mofturile domnului Dragnea. Tot când s-au aflat la Palatul Victoria, aceştia au dus investiţiile la un nivel minim istoric, ca procent din PIB, cosmetizând cifrele doar pentru a da bine la electorat.

Ne amintim, în 2017, cum s-au promis investiţii de 4,6% din PIB, însă, la finalul aceluiaşi an, investiţiile reale erau de numai 3,1%. Acelaşi lucru s-a petrecut şi în anul 2018. S-au tăiat banii pentru investiţii şi s-au transferat în scop electoral, pentru a fi cheltuiţi ca să aducă voturi cu orice preţ. În realitate, PSD distrăgea atenţia, atunci, de la planul său de dărâmare a justiţiei, încercând să câştige bunăvoinţa românilor prin oferirea a tot felul de pomeni. A tăia bani de la investiţii înseamnă că nu îţi pasă de viitorul ţării tale. Există o vorbă la români care spune că, decât să-i dai omului un peşte pe săptămână, mai bine îi oferi o undiţă cu care să pescuiască liniştit, cât vrea, şi să aibă peşte în fiecare zi. Cu alte cuvinte, îi oferi şansa unei bunăstări permanente, nu să fie dependent de un ajutor anume.

Anul trecut, guvernarea PNL a reparat nedreptatea din buget, alocând 5% din PIB la capitolul investiţii, adică 12,5 miliarde de euro. Şi în acest an, în bugetul naţional este prevăzut un nivel record de 5,5% pentru investiţii. Este cea mai mare sumă alocată pentru investiţii din istoria României.

Sigur că românii şi-ar dori o creştere mult mai rapidă a veniturilor lor, dar deciziile Guvernului liberal s-au dovedit a fi corecte, câtă vreme avem, în prezent, cea mai consistentă creştere economică din Uniunea Europeană.

Lucrurile nu se vor opri aici, pentru că, în următorii 5-6 ani, România va beneficia de investiţii totale, care vor depăşi, probabil, o sută de miliarde de euro. Sunt bani pe care ţara noastră nu i-a avut niciodată într-un interval atât de scurt şi pe care va trebui să-i cheltuim inteligent pentru a lăsa ceva durabil în urmă.

În acelaşi timp, avem nevoie de reforme susţinute, amânate atâţia ani, pentru că politicienii vremii nu au avut curajul să şi le asume. Probabil vor exista şi unele măsuri dureroase, dar cu toţii ne dorim să trăim într-o ţară cu mai puţină birocraţie şi fără funcţionari plictisiţi, o ţară în care să plătim taxe şi impozite, dar care să ne asigure servicii de calitate.

PNL nu are o misiune uşoară...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul George Şişcu:

...pentru că va trebui să acoperim golul de încredere pe care clasa politică l-a adâncit în societate, prin amânarea reformelor de care ţara asta are nevoie.

Deputat în Circumscripţia electorală nr. 38 Tulcea, George Şişcu.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Nicolae-Miroslav Petreţchi - declaraţie politică referitoare la celebrarea Zilei Internaţionale a Copilului;

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi?

Se pregăteşte domnul deputat Marian Mina.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Peste câteva zile vom celebra Ziua Copilului, o sărbătoare internaţională, care a fost menţionată pentru prima dată la Geneva, încă din anul 1925, în cadrul Conferinţei Mondiale pentru Protejarea şi Bunăstarea Copilului, când 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului.

De obicei, cu ocazia acestei zile auzim foarte multe alocuţiuni privind importanţa ei, însă tocmai în aceste zile trebuie să reflectăm şi asupra viitorul copiilor.

Cu siguranţă, pentru copii, dar şi pentru societate, în ansamblul său, educaţia reprezintă un domeniu esenţial, unul sub egida căruia societatea poate înregistra progrese semnificative.

Astfel, un sistem calitativ şi performant, adaptat nevoilor cotidiene, bazat pe dezvoltare şi consultare reprezintă garanţia unui viitor durabil, potrivit pentru fiecare copil.

În actualul context epidemiologic, odată cu trecerea învăţământului obligatoriu în online, nevoia de digitalizare rapidă, abandonul şcolar pe timp de pandemie au făcut ca educaţia să se confrunte cu provocări noi, care au fost accentuate de problemele deja "tradiţionale".

Stimaţi colegi, acum, când majoritatea elevilor s-au reîntors în băncile şcolilor, iar sistemul educaţional încearcă să-şi reia cursul firesc, trebuie să venim în sprijinul acestora, prin soluţii reale şi nepopuliste, pentru a reduce neajunsurile accentuate de pandemie, într-un timp cât mai scurt, oferind tuturor şanse egale în recuperarea decalajelor şi în reacomodarea în sistemul clasic de învăţământ, păstrând, în acelaşi timp, un climat de siguranţă.

Uniformizarea învăţământului, pregătirea cadrelor didactice, debirocratizarea ori perfecţionarea continuă ar putea reprezenta o parte dintre soluţiile pe termen scurt-mediu.

În aceste sens, comunicarea şi cooperarea între organismele de la nivel central cu cele de la nivel judeţean, respectiv, local reprezintă singura soluţie viabilă prin care putem asigura o revenire armonioasă şi eficientă a tuturor elevilor în băncile şcolilor.

Nu ne permitem să trecem din nou prin situaţii precum cele în care metodologii curriculare sau cele de admitere la nivel liceal au fost adoptate pe repede înainte, fără consultarea persoanelor direct afectate de acestea, cu toate că deficienţele au fost semnalate încă din anii trecuţi, ori politizarea instituţiilor de învăţământ, inclusiv prin încercarea de a prelua şi contabiliza în palmaresul unor aleşi, care nu au făcut nimic pentru susţinerea învăţământului în timpul pandemiei, a iniţiativelor menite să sprijine educaţia online.

Indiferent dacă vorbim despre elevi, părinţi, cadre didactice, lideri educaţionali sau decidenţi politici, tocmai în aceste zile, când ne pregătim să celebrăm Ziua Internaţională a Copilului, trebuie să lucrăm împreună pentru a creiona o realitate în care fiecare copil are acces la educaţie, indiferent de regiune, naţionalitate sau mediul din care provine.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Marian Mina - comentarii negative cu privire la elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către actuala guvernare;

Vă rog, domnul deputat Marian Mina?

După care dau cuvântul domnului deputat de la Grupul USR PLUS, Viorel Băltăreţu.

Înţeleg că domnii deputaţi Ştefan-Iulian Lőrincz şi Beniamin Todosiu nu sunt prezenţi. OK.

Domnul Marian Mina:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Comisia Europeană a explicat cât se poate de clar faptul că Next Generation EU este cel mai mare pachet de stimulente din istorie pentru a face Europa mai verde, mai digitală şi mai rezilientă.

Aceasta este direcţia agreată de Consiliul European, pe care trebuie să o urmeze toate statele membre, pentru a se dezvolta şi a face faţă competiţiei globale.

Pe aceşti piloni trebuie elaborat şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Dacă luăm exemplul infrastructurii, vom vedea că majoritatea statelor europene, care au depus la timp Planul de Redresare, se gândesc cum să mute călătorii şi mărfurile de pe şosele, pe feroviar. Toată lumea a înţeles că viitorul mobilităţii constă în a pune accentul pe dezvoltarea transportului verde - a se citi, feroviar -, numai Cîţu, Drulă şi Coaliţia Dezbinării Naţionale nu au înţeles nimic şi continuă să insiste la Bruxelles cu o combinaţie de proiecte pe care Comisia a respins-o în repetate rânduri.

Realitatea este că Uniunea Europeană nu acceptă promisiuni electorale aberante în PNRR. Comisia Europeană a cerut explicit proiecte serioase şi sustenabile.

La capitolul infrastructură, pentru a putea asigura interoperabilitatea, oficialii europeni îndeamnă toate statele membre să accepte ideea finanţării masive a modernizării infrastructurii feroviare. Costurile ridicate ale modernizării căilor ferate trebuie incluse în noul pachet de stimul european post-COVID, pentru a circula repede, sigur şi fără emisii de carbon.

Prin urmare, pe asta trebuia mizat atunci când a fost elaborat Planul, iar autostrăzile, de care avem în continuare atât de mare nevoie, le putem construi din bani europeni, din proiecte vechi, mediocru absorbite de actuala guvernare şi, aşa cum este firesc într-o economie de piaţă, în parteneriat public-privat.

Domnilor, mesajele sunt clare!

Să vedem dacă înţeleg şi demagogii liberalo-progresişti câte ceva din ele. La cum au gestionat lucrurile până acum, nu mă îndoiesc că, în aroganţa lor, soră cu prostia, miniştrii Coaliţiei de centru-dreapta vor pune în pericol şi această şansă de dezvoltare a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Viorel Băltăreţu - declaraţie politică privind digitalizarea unitară a administraţiei publice;

Are cuvântul domnul deputat Viorel Băltăreţu, Grupul parlamentar al USR.

Doamna deputat Christine Thellmann, Grupul parlamentar al PNL? Nu este în sală.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Stimaţi colegi,

Fac această declaraţie în contextul depunerii Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind digitalizarea unitară a administraţiei publice.

În 2020, România s-a situat pe locul 26 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte Indicele Economiei şi Societăţii Digitale. Indicele e publicat anual de Comisia Europeană şi măsoară progresele realizate de statele membre în direcţia unei economii şi a unei societăţi digitale.

Din cele cinci dimensiuni luate în considerare, în calculul indicelui, România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea conectivitate, datorită reţelelor de fibră optică de mare viteză, dar care, din păcate, sunt situate preponderent în zonele urbane.

La polul opus, dacă ne referim la criteriul servicii publice digitale, performanţa României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.

Digitalizarea administraţiei publice e una dintre priorităţile asumate de USR PLUS. Alături de colegul meu, Brian Cristian, am depus, de curând, o iniţiativă legislativă pentru digitalizarea unitară a administraţiei publice.

Propunem ca, în maximum şase luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, toate instituţiile statului, locale sau centrale, cât şi furnizorii de servicii publice să accepte plăţi cu cardul, dar şi online.

Avantajele sunt multiple.

În primul rând, se reduce disconfortul cetăţenilor şi al companiilor, care, fără să irosească timpul la cozi sau în deplasări la instituţii, îşi pot plăti impozitele sau orice alte taxe.

În al doilea rând, se creează cadrul pentru optimizarea costurilor, prin creşterea productivităţii muncii. Astăzi ştim că există o corelaţie pozitivă între productivitatea muncii şi gradul de digitalizare.

În al treilea rând, creştem gradul de colectare a veniturilor de către instituţiile publice şi, nu în ultimul rând, creşte încrederea cetăţenilor în instituţiile statului.

România trebuie să prindă viteză în ceea ce priveşte digitalizarea! Trebuie să ţinem pasul cu ritmul de digitalizare european!

Această iniţiativă poate fi începutul pentru alte propuneri în domeniul digitalizării, cum ar fi: dezvoltarea unui portal online de înregistrare a societăţilor comerciale, extinderea funcţionalităţilor portalului online privind achiziţiile publice sau ale Registrului Comerţului pentru depunerea de documente în format electronic.

Sper că vom beneficia de suportul dumneavoastră în scopul implementării acestei...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Viorel Băltăreţu:

...iniţiative legislative, extrem de importante în modernizarea instituţiilor statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc şi eu.

Andrei Daniel Gheorghe - declaraţie politică intitulată Uniunea Europeană nu poate sta indiferentă în faţa terorismului de stat!;

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, AUR, este? Nu.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Uniunea Europeană nu poate sta indiferentă în faţa terorismului de stat!".

Şi am să încep amintindu-vă un aspect - în curând vom comemora Căderea tragică a Constantinopolului în faţa armatei otomane, la 29 mai 1453. Iar atunci, la Constantinopol, se spune că teologii dezbăteau despre sexul îngerilor.

Astăzi, la Bruxelles, mulţi dintre liderii europeni şi funcţionarii de acolo dezbat despre genul fluid şi despre transgenderism.

În tot acest timp vedem cum hotarele Uniunii Europene sunt asaltate de valuri enorme de migranţi, care intră ilegal, care se comportă violent şi care au adus un val de infracţionalitate fără precedent în ţările Uniunii Europene.

Nu întâmplător, într-unul din punctele dominate de aceste valuri de migranţi, scăpate total de sub orice autoritate, la Calais, s-a întâmplat o tragedie - un şofer de TIR român a fost ucis în mod sălbatic de nişte persoane necunoscute, într-o zonă care scapă oricărei autorităţi a Uniunii Europene. Şi se pare că nu este singurul şofer român care a fost ucis în acest fel.

Pe tot acest fond vedem cum statul Belarus, considerat a fi ultima dictatură din Europa - eu aş spune că ar trebui să fim mai prevăzători, mai sunt şi alte state în Europa cu comportamente totalitare -, un stat susţinut puternic de regimul autoritar al lui Vladimir Putin, din Rusia, singurul regim care girează această dictatură a lui Lukaşenko, de la Minsk, şi-a permis să facă un gest fără precedent - deturnarea în zbor a unui avion civil, un avion comercial al unei companii irlandeze, Ryanair, un avion care mergea între două capitale europene - Atena, din Grecia şi Vilnius, din Lituania.

Şi vă spun acest lucru deoarece mi se pare un fapt absolut, nu doar condamnabil, un fapt şocant pentru ceea ce înseamnă siguranţă la nivel european şi ceea ce înseamnă capacitatea Uniunii Europene de a răspunde unor provocări de acest tip.

Acolo, în acest avion, se găsea un contestatar al regimului de la Minsk, un tânăr jurnalist, Roman Protasevici, şi pentru acest lucru a trebuit ca regimul de la Minsk să deturneze acest avion, inclusiv folosind forţa armată.

Acest act nu este doar condamnabil, ci este în afara oricăror norme care pot ţine de dreptul internaţional şi care pot ţine de respectarea minimală a unui cadru civilizat de convieţuire între naţiunile lumii.

Uniunea Europeană este obligată să ia atitudine! Să ia atitudine fermă!

O ţară precum Belarus, parte a OSCE şi a ONU, nu poate rămâne fără urmări în urma unui astfel de act.

De aceea, cred că sancţiunile pe care Uniunea Europeană le va lua în urma acestei situaţii trebuie să fie unele exemplare - sancţiuni diplomatice, sancţiuni politice, sancţiuni cu privire la, inclusiv...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...dreptul Belarusului de a survola spaţiile aeriene ale statelor membre ale UE şi sancţiuni care să ducă la un răspuns ferm în faţa acestei dictaturi.

Belarus nu ar avea nicio putere dacă în spatele său n-ar sta Rusia lui Putin, ştim acest lucru, iar poporul din Belarus merită libertate, merită respect şi merită mai mult decât această dictatură brutală, care, iată, pune în pericol viaţa cetăţenilor europeni, prin această deturnare a unui avion civil.

Uniunea Europeană să nu mai fie laşă, să nu mai fie fricoasă şi să ia atitudine fermă, acum!

Terorismul nu poate fi tolerat, sub nicio formă, inclusiv sub forma terorismului de stat şi sub forma acestui brigandaj aerian care s-a produs deasupra statului Belarus.

Uniunea Europeană este obligată să-şi protejeze cetăţenii săi...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...şi să nu mai plece capul în faţa dictaturilor!

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc şi eu.

Anamaria Gavrilă - declaraţie politică: În lipsa reformelor de la Complexul Energetic Hunedoara, Florin Cîţu trebuie să îl demită pe ministrul energiei sau să îşi dea demisia;

Doamna deputat Gavrilă Anamaria, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţie politică: "În lipsa reformelor de la Complexul Energetic Hunedoara, Florin Cîţu trebuie să îl demită pe ministrul energiei sau să îşi dea demisia".

Deşi a solicitat miniştrilor reforma companiilor de stat aflate pe pierdere, prim-ministrul Cîţu arată că, după jumătate de an, reformele nu au avut loc şi le transmite colegilor de cabinet, la radio, că nu vor primi banii promişi, în lipsa acestor măsuri.

În interpretarea mea, dacă un ministru este incompetent şi nu îşi face treaba, domnul prim-ministru îi pedepseşte tot pe români. Cel mai bun exemplu în acest sens este situaţia generată de bâlbele Guvernului, cu privire la Complexul Energetic Hunedoara.

Cum s-a ajuns aici?

Pe de o parte, s-a vorbit mult timp, în presă, despre falimentarea CEH de către grupuri de interese nelegitime formate din politicieni şi afacerişti. Dacă aceste lucruri s-au întâmplat sau se întâmplă, este grav şi este treaba instituţiilor competente să îi găsească pe vinovaţi, şi aceştia să suporte rigorile legii.

Pe de altă parte, un lucru este cert - avem de-a face cu guvernanţi incompetenţi, care nu au reuşit să asigure un management performant, au privat Mintia şi Complexul Energetic Hunedoara de investiţii, care puteau să asigure decarbonificarea tuturor activităţilor industriale, şi nu au o viziune care să asigure securitatea energetică a României.

Până în aprilie, Guvernul vorbea despre trecerea Termocentralei Mintia în gestiunea administraţiei publice locale. Astăzi, acelaşi Guvern vorbeşte despre vânzarea Mintiei către investitori interesaţi, care au apărut peste noapte.

În acelaşi context, vreau să adresez câteva întrebări domnului prim-ministru, Florin Cîţu, şi domnului Virgil Popescu, ministrul energiei:

De ce Guvernul din care faceţi parte nu a făcut niciun fel de investiţii în Complexul Energetic Hunedoara şi Mintia?

Care este, până la urmă, strategia acestui Guvern, cu privire la Complexul Energetic Hunedoara? Vă întreb acest lucru deoarece în ultimele săptămâni pare că aţi abandonat planul menţionat în Programul de guvernare, cu privire la Complexul Energetic Hunedoara.

Dacă există investitori privaţi interesaţi de Mintia, înseamnă că Mintia are un potenţial de a genera, la un moment dat, un profit. De ce statul român nu face investiţii la Mintia, pentru ca termocentrala să rămână în proprietatea statului şi să aducă profit poporului român?

În planul de vânzare a Termocentralei Mintia către investitori privaţi vor avea cumpărătorii obligaţia de a menţine în funcţiune termoficarea municipiului Deva? Dacă nu, cum se vor încălzi devenii de acum înainte?

Care este strategia Guvernului de reconversie a forţei de muncă ce urmează să fie disponibilizată prin restructurarea CEH?

Cine va răspunde pentru falimentul CEH, pentru riscurile create la adresa securităţii energetice a României, pentru compromiterea sistemului de termoficare din Deva şi pentru tensiunile sociale create în judeţul Hunedoara de incompetenţa Guvernului de a gestiona decarbonarea economiei?

În final, vreau să-i spun domnului Cîţu că, în lipsa reformelor la CEH, nu are decât una din următoarele căi de urmat: ori îl demite pe domnul ministru Virgil Popescu, ministrul energiei, ori îşi dă demisia.

Mulţumesc mult.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Giureci-Slobodan Ghera - intervenţie intitulată 30 mai - Ziua Naţională a Republicii Croaţia;

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea? Nu este.

Domnul deputat Giureci-Slobodan Ghera.

Vă rog.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, distinse domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "30 mai - Ziua Naţională a Republicii Croaţia".

Cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Croaţia, doresc să transmit un sincer la mulţi ani tuturor cetăţenilor croaţi, precum şi minorităţii croate din România.

Ziua Naţională a Republicii Croate se sărbătoreşte pe 30 mai, în amintirea constituirii primului Parlament multipartidic ales în mod democratic, precum şi în amintirea rolului istoric al Parlamentului croat în păstrarea statalităţii croate pe parcursul mai multor secole.

După cum vă este bine cunoscut, Croaţia este aşezată în zona de graniţă a culturii europene şi are ca vecini - Slovenia, Ungaria, Serbia, Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru. Capitala ţării este la Zagreb, iar populaţia este de aproape 4,5 milioane de locuitori. Cu toate că este un stat mic, Croaţia este extrem de bogată din punct de vedere cultural, iar locurile ei au un farmec aparte, cu o mulţime de peisaje naturale şi arhitectonice spectaculoase, cu peninsula Istria şi cu magnifica Coastă a Dalmaţiei, care atrage milioane de turişti anual. Croaţia este o ţară cu importante contribuţii culturale, artistice, ştiinţifice şi în domeniul sportului, la nivel mondial. Ea este, totodată, renumită pentru gastronomia tradiţională şi calitatea vinurilor locale.

Relaţiile bilaterale dintre România şi Croaţia sunt excelente, nicicând legăturile dintre ţările noastre nu au fost mai puternice, iar cu această ocazie îmi exprim speranţa în consolidarea în continuare a cooperării excelente dintre ţările noastre. Menţionez, cu această ocazie, şi existenţa de secole a minorităţii croate pe frumoasele plaiuri româneşti, minoritate care se bucură de reprezentativitate în Parlamentul României şi constituie o punte de legătură între România şi Croaţia.

Ziua Naţională a Croaţiei este un prilej de mare bucurie pentru toţi croaţii din ţară şi de pretutindeni. Cu ocazia acestei zile speciale doresc poporului croat cele mai călduroase felicitări şi urări de sănătate, bunăstare, prosperitate, pace şi succes!

Deputat al Uniunii Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

La mulţi ani şi multă sănătate vă spunem şi noi!

Ştefan-Iulian Lőrincz- declaraţie politică: Siguranţa şoferilor de TIR este esenţială;

Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Lipsa siguranţei şoferilor profesionişti de camioane şi vehicule comerciale este o problemă gravă pe care şoferii au semnalat-o, de mult timp, autorităţilor din ţările în care au fost victimele hoţilor în parcări.

Tragedia petrecută în apropiere de Calais ne-a revoltat şi întristat deopotrivă şi a readus această problemă gravă în atenţia tuturor.

Vreau să transmit sincere condoleanţe familiei!

Şirul lung de agresiuni, jafuri şi crime ale căror victime sunt şoferii de TIR, deveniţi ţinta delincvenţei, ne obligă să nu mai amânăm, să cerem, la nivel european, şi să luăm, şi la nivel naţional, măsuri pentru a spori siguranţa şoferilor de TIR.

Aceştia au o profesie care presupune responsabilitate, concentrare şi atenţie. În ultimul an, în perioada pandemiei, contribuţia lor a fost foarte importantă, esenţială, în aprovizionarea ulterioară cu bunurile necesare populaţiei, fiind supuşi unor presiuni, aşteptări prelungite şi controale sporite la frontiere, necesare, având în vedere situaţia cauzată de pandemie. Este necesar să le asigurăm măcar condiţiile necesare pentru a munci fără temerea că pot deveni oricând victimele unor agresiuni în timp ce îşi desfăşoară activitatea.

Problemele persistă de mult şi au fost semnalate de şoferi. Şoselele Europei s-au transformat în adevărate coşmaruri pentru şoferii de TIR, deveniţi ţinte ale hoţilor. Perioadele când aceştia ar trebui să se odihnească sunt, de fapt, momente de risc maxim, de nesiguranţă şi teamă.

La nivel european există alerte şi mesaje de atenţionare cu privire la astfel de pericole, însă este prea puţin. Sunt multe lucruri de făcut pentru a securiza parcările şi benzinăriile.

Există un cadru legislativ european, dar vedem că nu este suficient tot ceea ce s-a făcut până acum.

Trebuie monitorizată implementarea sistemelor inteligente de informare în domeniul transporturilor. Crearea unei platforme unice de informare privind geolocalizarea rapidă a unor astfel de parcări sigure.

Trebuie să crească finanţarea pentru extinderea reţelei parcărilor securizate în ţările Uniunii Europene. Nu numai numărul de locuri, dar şi modul în care este asigurată supravegherea.

Trebuie găsite soluţii împreună cu firmele de transporturi pentru ca acestea să contribuie, la nivel european, la plata parcărilor care asigură supraveghere şi pază sigură.

Trebuie acţionat urgent şi sincronizat.

Parlamentele naţionale pot adopta măsuri legislative necesare pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă pentru şoferii profesionişti. Putem evita astfel ca tragediile să se repete.

Nimeni nu trebuie să-şi câştige pâinea trăind în permanenţă, în timpul orelor de muncă, cu teama, justificată de realitatea sumbră din parcările multor ţări europene, că poate fi în orice moment atacat, jefuit sau chiar ucis.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Christine Thellmann - declaraţie politică intitulată Investiţiile în educaţie înseamnă, pe viitor, o Românie puternică şi români fericiţi la ei acasă;

Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Christine Thellmann.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Investiţiile în educaţie înseamnă, pe viitor, o Românie puternică şi români fericiţi la ei acasă".

Reformele din Programul de guvernare pentru România pornesc de la un singur deziderat - să asigure bunăstarea fiecărui român. Falsele reforme din ultimele trei decenii au dat greş. În acest sens, pot depune mărturie milioanele de români plecaţi din ţară. Mai exact, 100.000 de români emigrează în fiecare an. Practic, un oraş mediu a dispărut anual din statisticile ţării noastre.

Actualul Guvern s-a angajat că va stopa acest exod şi a început cu dreptul. A investit enorm în digitalizare şi debirocratizare. A simplificat relaţiile de muncă, a eliminat din "hârtiile cerute la ghişeu", a facilitat telemunca şi a digitalizat relaţiile dintre companii, angajaţi şi instituţiile statului. Actuala putere s-a angajat că va atrage maximum de fonduri europene pentru investiţii în învăţământ, inclusiv în învăţământul profesional.

O ţară care-şi respectă cetăţenii şi care formează tânăra generaţie, conform cerinţelor pieţei muncii, poate fi una de succes. Mai mult, prin PNRR vor fi sprijinite firmele locale cu o serie de granturi, pentru a permite angajatorilor să îşi deruleze propriile programe de formare a forţei de muncă. Astfel, ne vom asigura că economia va creşte de sus în jos şi va fi una durabilă. Angajatorii ştiu mai bine care sunt calificările căutate în viitorul apropiat şi vor putea atrage tânăra generaţie încă de pe băncile şcolii.

Vin din judeţul Sibiu, unde antreprenorii locali au dezvoltat o reţea de învăţământ profesional dual. Voi sprijini investitorii locali să acceseze aceste fonduri şi să ofere comunităţii o creştere economică sustenabilă. Am speranţa că în următorii ani vom reuşi să stopăm migraţia forţei de muncă şi că fiecare român va avea un trai decent la el acasă.

Christine Thellmann, deputat al PNL.

Mulţumesc frumos.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Dragoş Gabriel Zisopol - intervenţie cu privire la Ziua Internaţională a Copilului;

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

"Oriunde în lume, copiii ne demonstrează forţa şi capacitatea de lider la nivelul lor, militând pentru o lume mai stabilă pentru toţi. Haideţi să îmbunătăţim abordarea şi să ne reasumăm responsabilitatea de a pune copiii pe primul plan. Drepturi egale pentru fiecare copil!" - este mesajul transmis, în anul 2020, de secretarul general al ONU, António Guterres, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului.

Pornind de la ideea colaborării internaţionale, a conştientizării problemelor copiilor din întreaga lume, dar şi a dezvoltării bunăstării acestora, Adunarea Generală a ONU a adoptat, în anul 1954, Rezoluţia nr. 836, pentru a proclama, la 14 decembrie 1954, Ziua Internaţională a Copilului, care să fie sărbătorită ca o zi a "frăţiei şi înţelegerii în rândul copiilor din întreaga lume".

Aceeaşi Adunare a recomandat ca toate ţările să instituie o zi mondială a copilului şi a sugerat guvernelor ca această zi să fie sărbătorită de fiecare ţară la o dată pe care o consideră potrivită.

Importanţa suplimentară a acestei rezoluţii este faptul că bunăstarea copiilor a fost legată chiar de scopul existenţei Naţiunilor Unite. Rezoluţia precizează că obligaţiile Organizaţiei faţă de generaţiile viitoare pot fi atinse numai prin eforturi sporite, având în centrul atenţiei copiii şi că "marcarea zilei copiilor în întreaga lume va contribui la solidaritatea şi cooperarea între naţiuni".

Cinci ani mai târziu, la 20 noiembrie 1959, Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia nr. 1386, care a proclamat Declaraţia cu privire la drepturile copilului. Scopurile adoptării acestui document nu au vizat doar înfiinţarea unui corpus special pentru drepturile copiilor, dar şi stabileşte faptul că copiii trebuie să aibă parte de o protecţie şi o îngrijire suplimentară, astfel încât să se poată bucura de drepturile şi libertăţile omului stabilite de Carta ONU şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În acest sens, Declaraţia a proclamat că "omenirea datorează copilului ce e mai bun din ceea ce ea poate oferi" şi a stabilit 10 principii conform cărora trebuie protejate drepturile copilului - dreptul la educaţie, învăţământ, asigurare socială, dezvoltare fizică şi spirituală, indiferent de culoarea pielii, naţionalitate, origine socială, situaţie materială sau alte statuturi. Declaraţia face un apel la părinţi, organizaţii neguvernamentale şi guvernele tuturor statelor, de a recunoaşte şi a respecta drepturile copiilor.

Peste 30 de ani, la 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a adoptat Convenţia asupra Drepturilor Copilului. Convenţia stabileşte o serie de drepturi ale acestora, între care dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie, la joacă, la viaţa de familie, protecţia împotriva violenţei etc. Prin natura sa juridică, Convenţia reprezintă un tratat internaţional pentru protecţia drepturilor omului, deschis tuturor ţărilor la aderare.

În România, Ziua Internaţională a Copilului este sărbătorită la data de 1 iunie, ca şi în alte aproximativ 50 de ţări.

La 16 noiembrie 2016, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat decretul privind promulgarea legii prin care este modificat Codul muncii, prin declararea zilei de 1 iunie - Ziua Internaţională a Copilului ca sărbătoare legală, în care nu se lucrează.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Ziua Internaţională a Copilului este un prilej de a celebra drepturile copiilor, dar şi de a ne reaminti datoria pe care o avem, de a le oferi o creştere şi dezvoltare armonioasă. Este ziua în care încercăm, încă o dată, să conştientizăm că interesul pentru copil trebuie să fie unul prioritar şi că toţi copiii au nevoie de sprijin şi de atenţia noastră de zi cu zi.

Devine tot mai evidentă preocuparea noastră de a elabora şi adopta politici naţionale pentru protecţia copilului, precum şi folosirea unor mecanisme eficiente în care să se ţină cont de interesul acestora. Copiii sunt cea mai preţioasă avere a unei naţiuni, iar modul în care aceştia vor creşte şi vor evolua reprezintă garanţia stabilităţii şi siguranţei generaţiei viitoare.

În acest context, Uniunea Elenă din România a dezvoltat proiecte dedicate exclusiv copiilor şi tinerilor, dintre care amintim: Olimpiada Internaţională a Elenismului...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

...Olimpiada Naţională de Limbă Neogreacă, "Dialog cu timpul şi lumea", Festivalul Elenismului, "Alfabetul Convieţuirii", ateliere de dans tradiţional grecesc, ateliere de creaţie etc.

Şi pentru că mai sunt câteva zile până la data de 1 iunie 2021, permiteţi-mi ca, în numele conducerii Uniunii Elene din România, să le urez un călduros la mulţi ani tuturor copiilor!

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Raisa Enachi - declaraţie politică: Transportul local vasluian este în pragul colapsului, şi asta se datorează exclusiv cauzelor politice!;

Grupul parlamentar AUR, doamna deputat Raisa Enachi?

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Hristos a Înviat!

Voci din sală:

Adevărat a Înviat!

Doamna Raisa Enachi:

Stimate colege şi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi va începe cu o concluzie la care am ajuns nu numai eu, ci şi cetăţenii.

"Transportul local vasluian este în pragul colapsului, şi asta se datorează exclusiv cauzelor politice!".

Managementul Societăţii de transport care deserveşte Vasluiul şi împrejurimile este unul defectuos, iar incompetenţa conducerii, numită politic, fără niciun criteriu de selecţie, care să aibă în vedere performanţa, spre exemplu, este abil mascată prin conflicte de muncă întreţinute intenţionat. Desigur, singurii care au de pierdut nu sunt nici cei care asigură conducerea Societăţii, nici cei din consiliul de administraţie, bine plătiţi din bani publici, ci doar cetăţenii şi angajaţii, prinşi între ciocanul politicianismului şi nicovala realităţii zilnice.

Problemele de la Transurb nu au apărut de ieri, de azi, ci de la începutul anului 2019, când angajaţii au început să reclame public, pentru că pe cale internă nu s-a rezolvat nimic - nemulţumirile legate de salarii, orele suplimentare, condiţiile de muncă şi discriminările făcute de conducerea societăţii.

Timp de doi ani, nici primăria, nici directorul Transurb n-au fost în stare să rezolve problemele, iar acum întreaga situaţie este un adevărat butoi cu pulbere. Nu este normal. Şi vă dau doar un singur exemplu, ca membrii Sindicatului Liber şi Independent, nesupus politic, să fie intimidaţi ori să aibă parte de un tratament inegal, faţă de colegii lor afiliaţi politic - cu ghilimelele de rigoare - în ceea ce priveşte atât repartizarea orelor de traseu, cât şi gradul de severitate al controalelor, care pentru unii-s mumă, iar pentru alţii-s ciumă, după cum ne spune un vechi proverb.

Am observat că şi primarul Vasluiului, domnul Vasile Pavăl, s-a implicat în gestionarea acestui conflict. Şi, în loc să ceară rapoartele de activitate ale conducerii, se face că nu vede parcul auto învechit, care este un real pericol atât pentru călători, cât şi pentru şoferi, şi acuză actorii acestui conflict că sunt orgolioşi.

În plus, flutură ameninţător steagul privatizării, evident, tot pentru a pune presiune pe angajaţii Transurb!

Nu, domnule primar, nu este vorba despre orgolii!

Este vorba despre drepturile oamenilor la condiţii de muncă decente şi despre neputinţa unei conduceri, numită politic, de a gestiona o societate!

Prin urmare, atât în numele vasluienilor, cât şi în numele angajaţilor Transurb, vă solicit, atât dumneavoastră, cât şi Consiliului Local Vaslui, să depolitizaţi conducerea Societăţii, să scoateţi la concurs, în mod transparent, funcţia de director general şi să încetaţi presiunile politice la adresa angajaţilor!

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Radu-Dinel Miruţă - declaraţie politică: Un roadmap pentru inversarea trendului demografic descrescător în România;

Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Radu-Dinel Miruţă.

Vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Vă supun atenţiei declaraţia politică denumită "Un roadmap pentru inversarea trendului demografic descrescător în România".

În 2020 s-au născut cei mai puţini copii din România ultimilor 100 de ani. Iar dacă în 1989 s-au născut 180.000 de copii, doar fete, în 2020 s-au născut, în total, 170.000 de copii, băieţi şi fete. S-au născut în 2020 un număr de copii mai mic cu 40.000, faţă de anul 2019. Inclusiv în judeţul Gorj, pe care îl reprezint în forul legislativ, scăderea natalităţii a fost evidentă - doar 169 de copii născuţi în anul 2020, faţă de 223 născuţi în anul 2019.

Cifrele sunt alarmante şi în privinţa mortalităţii. Au murit, în 2020, un număr de români mai mare cu 25.000, faţă de anul 2019! Suntem pe primul loc în Europa la acest clasament negru - inclusiv la decesele din cauze care puteau fi evitate - cu 13,3‰ rata mortalităţii.

Dacă raportăm cifra de mai sus la rata natalităţii - 9,7‰ - avem, aşadar, un spor natural negativ, chiar accentuat negativ. Cu efecte dezastruoase asupra economiei, asupra sustenabilităţii sistemului public de pensii şi asupra identităţii noastre societale, în general.

În ritmul acesta specialiştii avertizează că, în orizontul anului 2050, vom mai fi 14-15 milioane de români în această ţară, din care 33% pensionari!

Nu intru aici în analiza cauzelor acestui fenomen, însă e limpede că, fără un pachet activ de măsuri prinse într-un calendar funcţional, cu termene precise, acest trend nu va putea fi oprit. Se pare că Strategia de dezvoltare durabilă nu reuşeşte să ofere elementele necesare pentru a stopa degradarea demografică.

Ştiu că există o preocupare majoră la nivelul actualului Guvern, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, pentru această problemă. Sper ca eforturile să fie accelerate şi concretizate cât mai repede.

Apelul pe care eu îl fac, prin această declaraţie politică, este acela de a construi rapid, împreună, toţi cei responsabili pentru viitorul nostru comun, o Strategie specializată pentru creşterea demografică, una care să propună tuturor palierelor de decizie publică din România o foaie de parcurs pentru a reuşi să inversăm trendul demografic descrescător.

De asemenea, cred că trebuie conlucrat mai îndeaproape cu Comisia Europeană, astfel încât aceasta să furnizeze recomandări utile, să pună la dispoziţie axe de finanţare care să ajute la atingerea obiectivului enunţat mai sus, pentru a stopa, într-o primă etapă, scăderea accelerată a populaţiei şi degradarea structurii ei pe vârste.

Radu Miruţă, deputat al USR de Gorj.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Ştefan-Bucur Stoica - declaraţie politică cu titlul Relansarea economică depinde în mare măsură de succesul campaniei de vaccinare;

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Ştefan-Bucur Stoica.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Declaraţie politică: "Relansarea economică depinde în mare măsură de succesul campaniei de vaccinare".

Anul 2020 a fost cel mai dificil, din perspectiva gestionării crizei economice şi de sănătate. A fost anul în care toate sistemele publice au fost puse sub presiune, sectoare economice întregi şi-au redus drastic activitatea, impactul fiind unul puternic, dar fără să genereze dezechilibre majore. Acest fapt s-a datorat în principal modului în care Guvernul liberal a reuşit să dea hotărâri de Guvern bine ţintite, să menţină funcţionale şi în echilibru activităţile economice.

A fost un efort bine coordonat şi planificat la nivel guvernamental, prin care s-a demonstrat că e posibil să creşti investiţiile, chiar dacă economia trece prin cea mai mare criză economică.

În anul 2021 se urmăreşte consolidarea acestui parcurs economic, prin susţinerea investiţiilor care cresc cu peste 8 miliarde de lei, la un nivel record din ultimii 30 de ani, de 62 de miliarde lei.

Legătura între relansarea economică şi evoluţia campaniei de vaccinare nu este deloc forţată. Revenirea la normalitate nu vizează doar viaţa personală a fiecăruia dintre noi, ci şi un context mai larg, în care relaxarea măsurilor înseamnă noi activităţi permise care vor impulsiona sectoare economice, precum turismul, industria de evenimente, activităţile sportive şi culturale.

În prezent, Guvernul este implicat activ în derularea campaniei de vaccinare, care constituie prioritatea zero.

Am văzut, la nivel naţional, o mobilizare şi o desfăşurare de forţe consistente, extinse pe mai multe paliere care au implicat antrenarea de resurse umane şi logistice importante. Astfel, s-au organizat evenimente-maraton de vaccinare în multe oraşe din ţară, de asemenea s-au organizat caravane mobile pentru acoperirea zonelor rurale, reuşindu-se crearea unui mecanism eficient, menit să faciliteze accesul comunităţilor la vaccinare.

Vom câştiga lupta cu virusul şi vom preîntâmpina apariţia unui nou val de îmbolnăviri, în măsura în care ritmul vaccinării se intensifică.

Reluarea activităţilor la nivelul de dinainte de pandemie depinde de imunizarea unui număr cât mai mare din populaţie, impulsionarea acestei campanii aflată în plină desfăşurare constituind preocuparea tuturor autorităţilor statului, inclusiv a noastră, a parlamentarilor.

Ne aflăm în prima etapă de relaxare a măsurilor, ne bucurăm cu toţii de acest lucru, dar trebuie să fim în continuare prudenţi şi conştienţi de faptul că pericolul nu a trecut. Următoarele măsuri de relaxare vor fi stabilite în mod etapizat de la 1 iunie, 1 iulie şi 1 august şi ne dorim ca ele să echivaleze, pe cât posibil, cu finalul acestei pandemii.

Ieşirea din această pandemie cât mai repede cu putinţă depinde de fiecare dintre noi, de modul în care am înţeles că nu trebuie să ne oprim aici, ci trebuie să continuăm în acest ritm foarte bun pe care îl are campania de vaccinare în momentul de faţă.

Dacă vrem mai multă relaxare, dacă ne dorim cu adevărat o economie funcţională la parametrii maximi, trebuie să ne vaccinăm. Vaccinarea rămâne singura soluţie. La nivel naţional avem peste 4 milioane de români imunizaţi şi mă bucur că judeţul Dolj se afla, săptămâna trecută, în primele 15 judeţe din ţară la numărul de persoane vaccinate, într-una dintre zile centrul de vaccinare organizat la Sala Polivalentă din Craiova aflându-se pe primul loc în topul centrelor la nivel naţional, cu o medie de 240 de persoane pe zi.

Sunt încrezător că vom reuşi atingerea scopului nostru comun, al tuturor, şi anume, ieşirea din această pandemie şi reluarea tuturor activităţilor cât mai repede cu putinţă.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Ştefan-Bucur Stoica.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Natalia-Elena Intotero - declaraţie politică intitulată Locul oferit tânărului, în ţara lui Cîţu;

Şi pentru că de la Grupul PSD a venit doamna deputat Natalia-Elena Intotero, aş vrea s-o invit să-şi prezinte alocuţiunea.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Locul oferit tânărului, în ţara lui Cîţu".

Guvernarea miniştrilor performanţi de dreapta s-a dovedit inoportună tuturor, inclusiv copiilor şi tinerilor din România. Asistăm de mai bine de un an la pledoarii care mai de care, la promisiuni care se dovedesc pe rând minciuni, la o lipsă acută de programe care să răspundă problemelor unei generaţii de copii uitaţi acasă.

Ţara tinerilor, subintitulată astfel de membrii coaliţiei în campaniile electorale, s-a dovedit a fi ţara fără tineri. Vă întreb, câte dintre declaraţiile miniştrilor fac referire la copii, la tineri, sau la proiectele şi strategiile de dezvoltare profesională a acestora, aici, acasă? Nici măcar una! Ştim, Guvernul austerităţii a ştiut să facă pentru tineri ce a făcut şi pentru vârstnici, să îi pedepsească. Mai nou, asistăm la un război în coaliţie, pe banii copiilor.

Să privim retrospectiv. În urmă cu doi ani, România susţinea transportul gratuit pentru elevi şi studenţi, creştea alocaţiile şi bursele de merit, oferea noi burse din fonduri europene, organiza tabere pentru copiii românilor din afara graniţelor, a extins Programul "Masă caldă" şi a finalizat, prin programe de dezvoltare susţinute de Guvern. grădiniţe şi creşe. Acestea sunt doar o parte dintre proiectele implementate şi prevăzute în Strategia pentru tineri a Partidului Social Democrat.

Stimaţi guvernanţi,

Viitorul tinerilor şi copiilor noştri este cel care contează. Pentru ei lucrăm! De curând, sute sau chiar mii de copii s-au întors acasă, odată cu familiile lor. S-au întors din diaspora. Pentru ei ce faceţi? Nu îi doriţi aici, acasă, în România? Este nevoie urgentă de măsuri pentru a permite accesul tuturor copiilor la învăţământul românesc, programe de perfecţionare profesională şi proiecte cuprinzătoare care să susţină integrarea acestora în viaţa socio-economică a ţării.

Cerem acţiune. Copiii acestei ţări nu au nevoie de alocaţii ciuntite, ci de susţinere, înţelegere, de răspuns integrat din partea statului. Readuceţi copilul, tânărul, în centrul politicilor şi măsurilor luate la Palatul Victoria şi nu vă mai bateţi joc de cei care se zbat să ne fie viitorul. Când vă veţi trezi va fi prea târziu. De aceea, vă repet, munciţi pentru ţară, munciţi pentru viitor, şi lăsaţi copiii acestei ţări să se bucure!

Închei prin a le ura, în avans, copiilor eroi ai acestei ţări, la mulţi şi binecuvântaţi ani!

Natalia-Elena Intotero, deputat, judeţul Hunedoara, Partidul Social Democrat.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc doamnei deputat.

Boris Volosatîi - declaraţie politică cu titlul Refuzul intrării în România aplicat de Poliţia de Frontieră este abuziv. Cetăţenii Republicii Moldova pot intra liber în Uniunea Europeană pentru perioade mai mici de 90 de zile;

De la Grupul parlamentar AUR, domnul Boris Volosatîi.

Aveţi cuvântul.

Domnul Boris Volosatîi:

"Refuzul intrării în România, aplicat de Poliţia de Frontieră, este un abuz"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Am primit zeci de semnale în ultimele zile că, de la 13 mai 2021, mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova, majoritatea etnici români, au primit refuz de intrare la frontieră, pe motiv că aceştia nu ar deţine o viză de lungă durată de şedere în România. Potrivit legislaţiei noastre în vigoare, aceste persoane fac parte din categoria românilor de pretutindeni şi vin în România ca patrie etnică şi istorică.

În mod evident, cetăţenii Republicii Moldova, care au primit refuz de intrare în ţară din partea Poliţiei de Frontieră a României, au fost grav prejudiciaţi.

Formal, în explicaţiile date de reprezentanţii Poliţiei de Frontieră, au fost invocate prevederile Hotărârii Guvernului nr. 531 din 11 mai 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, începând cu 13 mai 2021.

Vă asigur că această hotărâre de Guvern nu diferă absolut cu nimic de hotărârile de Guvern anterioare, având acelaşi obiect de reglementare. Acestea într-adevăr specifică că străinii au nevoie de viză sau de permis de şedere specială pe teritoriul României, dar în acest caz este vorba despre străinii cetăţeni ai altor state decât cele care au regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană.

Republica Moldova, după cum ştiţi, are, din data de 28 aprilie 2014, regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. Abolirea acesteia a fost posibilă prin modificarea Regulamentului Uniunii Europene nr. 530 din 2001 şi apoi al Regulamentului UE 2018/1806 din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie.

Viza de scurtă durată nu este necesară pentru intrarea cetăţenilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană, implicit în România.

Precizăm că Regulamentele nr. 530 şi nr. 1806 ale Uniunii Europene se aplică direct şi preeminent, deci cu întâietate, în raport cu norma internă din România. Nicio hotărâre a Guvernului României nu poate anula prevederile Regulamentelor Uniunii Europene. Trebuie să amintim că, în 2017, Comisia Europeană a subliniat: "Un stat membru al UE nu poate decide unilateral reintroducerea regimului de vize cu un stat terţ".

În toate cazurile recente de refuzare a intrării cetăţenilor Republicii Moldova în România avem de-a face cu interpretări greşite şi abuzive ale reprezentanţilor Poliţiei de Frontieră.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul Boris Volosatîi:

Aceste abuzuri trebuie să înceteze!

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul Boris Volosatîi:

Ele generează confuzie, revoltă legitimă şi, uneori, din păcate, stări de spirit antiromâneşti. Or, asta se doreşte în ajun de alegeri în Parlamentul din Basarabia?!

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Boris Volosatîi:

În calitatea mea de deputat ales în Circumscripţia nr. 43...

Domnul Alexandru Rafila:

Domnule deputat,

Mulţumesc.

Domnul Boris Volosatîi:

...pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării, solicit implicarea directă şi constructivă a prim-ministrului României şi a ministrului afacerilor interne pentru rezolvarea situaţiei.

Îi asigur pe toţi deţinătorii de cetăţenie a Republicii Moldova, posesori ai paşapoartelor biometrice, că voi întreprinde toate demersurile necesare în vederea încetării abuzurilor la care s-au dedat în ultimele două săptămâni poliţiştii de frontieră, refuzând intrarea în România, respectiv în Uniunea Europeană.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Boris Volosatîi:

Prutul trebuie să ne unească, nu să ne separe!

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Domnule deputat, vă rog să avem respect pentru colegi.

Mulţumesc frumos.

Oana Murariu - declaraţie politică având ca subiect motivarea hotărârilor judecătoreşti înainte de pronunţarea soluţiei de către instanţă;

Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Brian Cristian. Este? Nu este.

Atunci, doamna deputat Oana Murariu.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Subiectul motivării hotărârilor judecătoreşti înainte de pronunţarea soluţiei a intrat în atenţia publicului după decizia Curţii Constituţionale, accelerând procedura doar în materie penală.

Aş dori să precizez însă că, personal, am început să lucrez la acest proiect de lege încă din ianuarie 2021. Lucrurile nu pot să se oprească aici. După atâţia ani de aşteptări şi nemulţumiri cu privire la funcţionarea sistemului judiciar, am pus în mişcare unele mecanisme de reglare a acestuia.

În perioada următoare, plecând de la considerentele punctelor 46-54 şi 64 din Decizia nr. 233/2021 pronunţată de Curtea Constituţională, considerente care se aplică identic şi în ceea ce priveşte procedura civilă, voi prezenta, în colaborare cu Ministerul Justiţiei, un alt proiect de lege, prin care şi în materie civilă hotărârile judecătoreşti să fie motivate înainte de pronunţarea soluţiei.

Pentru a demonstra situaţia actuală, prin informaţii exacte, am solicitat, în ianuarie, CSM-ului, date statistice în legătură cu durata medie a motivărilor hotărârilor judecătoreşti şi am aflat că la judecătorii, în România, media este de 31,5 zile, la tribunale de 43,9 zile, la curţi de apel de 40,6 zile, iar la Înalta Curte de 143,9 zile. Aceste termene însă sunt influenţate major de durata redusă a unor proceduri - cam de una-două zile - proceduri care ocupă masiv rolul instanţelor; de exemplu, încuviinţările de executări silite.

Din păcate, lucrurile stau şi mai rău în anumite zone din ţară. Iată, de exemplu, ce se întâmplă în circumscripţia mea, în judeţul Cluj, unde 276 de zile este media motivării hotărârilor judecătoreşti la Judecătoria Cluj-Napoca, în materie de minori şi familie, nulitate act, sau 127 de zile - media motivării hotărârilor judecătoreşti la Tribunalul Cluj, în cazul acţiunilor posesorii.

Una dintre cauze ţine şi de faptul că judecătorul a mai petrecut o dată timp pe dosar înaintea motivării hotărârii, pentru deliberare şi pronunţare, un timp pe care nu l-am cuantificat în cifrele prezentate anterior.

De ce să nu simplificăm aceste proceduri?

De ce să analizeze judecătorul de două ori dosarul, în loc să îl analizeze o dată şi bine, motivând şi apoi pronunţând soluţia?

De ce să nu oferim un confort judecătorului pentru a-şi aloca suficient timp de analiză fiecărui dosar, dar şi cetăţeanului care nu va mai trebui să aştepte frustrat o explicaţie a soluţiei primite?

De la începutul acestei legislaturi am depus tot efortul pentru a fluidiza şi, astfel, a întări sistemul judiciar din România, pentru că ţările cele mai dezvoltate sunt cele în care diferendele dintre persoane se soluţionează rapid.

Schimbăm sistemul judiciar treptat, iar schimbarea este benefică pe termen mediu şi lung, dar mai ales coerentă.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat, şi pentru încadrarea în timp.

Dumitru Rujan - declaraţie politică cu referire la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă;

De la Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Rujan.

Domnul Dumitru Rujan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm într-un moment foarte important pentru ţara noastră, care va da un impuls reformelor şi procesului de dezvoltare, finalizarea şi adoptarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Vorbim despre un proiect pentru toţi românii, de al cărui succes trebuie să ne mândrim, ca ţară.

De aceea, stimaţi colegi parlamentari, ar trebui să lăsăm deoparte culoarea politică şi să ne gândim să ajungem la un consens, pentru a demonstra că suntem aici, cu adevărat, pentru a apăra interesele românilor.

În urma întâlnirii pe care a avut-o cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Florin Cîţu a arătat că România face progrese în ceea ce priveşte reformele. România va depune Proiectul PNRR pe toată suma de 29,2 miliarde euro. Banii înseamnă investiţii masive în domenii precum infrastructura rutieră şi feroviară, spitale, educaţie sau sprijin pentru mediul privat.

Totodată, aceasta înseamnă că se vor dezvolta şi comunităţile locale pe care fiecare dintre noi le reprezentăm, pentru că prin PNRR se va înfiinţa un fond de rezilienţă pentru localităţi, al cărui scop stă în reducerea disparităţilor teritoriale la nivel regional, intra-regional şi intra-judeţean, prin intervenţii integrate în infrastructurile din zonele mai puţin dezvoltate. Se va crea un fond de împrumut pentru implementarea proiectelor comunitare.

Eu sunt încrezător că aceasta va fi o şansă mare şi pentru dezvoltarea judeţului Caraş-Severin, pe care îl reprezint, ca parlamentar.

De asemenea, proiectele de investiţii de care are nevoie România vor fi abordate din toate cele trei surse de finanţare la dispoziţie - PNRR, fondurile europene clasice din Cadrul financiar 2021-2027, bugetul de stat. Important este ca proiectele care sunt eligibile pe PNRR să acopere întreaga sumă. Alte investiţii vor fi finanţate din fonduri europene sau de la bugetul de stat.

Aşa că, succesul PNRR va fi şi succesul nostru, iar prin susţinerea noastră a acestui proiect vom arăta că suntem preocupaţi pentru binele românilor care ne-au dat votul.

Stimaţi colegi,

Haideţi să dăm dovadă de înţelepciune politică şi să nu vă număraţi printre cei care pun piedici definitivării şi adoptării acestui document extrem de important!

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Rujan Dumitru.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Viorica Sandu - declaraţie politică: Pâinea noastră cea de toate zilele, pe mâna neprofesioniştilor;

Din Grupul parlamentar al PSD... aveţi...

Poftiţi!

Doamna deputat Viorica Sandu.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Pâinea noastră cea de toate zilele, pe mâna neprofesioniştilor"

Când Partidul Social Democrat a predat guvernarea, în 2019, în agricultură erau programe în derulare, programe a căror eficienţă s-a reflectat prin scăderea importurilor cu 30%.

Exista Programul naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele de agricultură, acvacultură şi industrie alimentară, Programul "Tomata", Programul "Usturoiul" şi alte programe.

Rând pe rând, programele Ministerului Agriculturii, menite să îi ajute pe fermieri, au început să cadă ca popicele.

Groparul Programului "Tomata", ministrul agriculturii, domnul Adrian Oros, a prezentat Programul "Legume în spaţii protejate 2021" ca fiind versiunea îmbunătăţită şi performantă a Programului "Tomata".

Parafrazându-l pe nenea Iancu, Programul "Legume în spaţii protejate 2021" este "admirabil, e sublim, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire". La data de 17 mai ar fi fost termenul limită până la care legumicultorii trebuiau să depună la APIA cererile pentru accesarea noului program pentru sprijinirea producţiei de legume în spaţii protejate, dar actul normativ încă mai aşteaptă avizul pozitiv al Ministerului Finanţelor Publice.

Dar nu asta este singura măsură luată în defavoarea fermierilor români. Ministrul agriculturii a fost un avocat slab şi pentru cauza fermierilor care au rezistat cu stoicism şi neputinţă promisiunilor şi amânărilor ministrului, că vor fi despăgubiţi după apariţia bugetului 2021.

Când s-a creat bugetul, aceştia pur şi simplu nu au existat pentru putere, care a trimis agricultura în faliment, trecând despăgubirile pentru seceta pedologică la categoria "pomeni de la buget".

Un bun strateg ar fi văzut în aceste despăgubiri o investiţie în economie, pentru că ar fi fost un impuls în demararea lucrărilor agricole de primăvară din acest an şi recolta s-ar fi regăsit în veniturile la buget.

Partidul Social Democrat Galaţi a prezentat un amendament la Legea bugetului, prin care solicita alocarea sumei de 150.000 mii de lei în vederea realizării obiectivului de investiţie "Refacere sistem de irigaţie în judeţul Galaţi". Amendamentul a fost respins.

Ulterior, liberalii gălăţeni promiteau atrageri de fonduri europene prin PNRR, vehiculând chiar şi sume. S-au dovedit a fi tot minciuni şi speranţe false pentru fermieri.

Acum, pe surse, aflăm că liberalii dau vina pe ministrul Oros, pentru că a pierdut banii pentru irigaţii, prin PNRR. Liberalii au recunoscut în şedinţa Biroului Executiv că nu s-a acceptat la nivelul Comisiei Europene să existe finanţare pentru irigaţii prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Surse din anturajul lui Ludovic Orban au declarat pentru Europa Liberă că şansele sunt minime pentru a se obţine banii pentru irigaţii.

"Oros nu a făcut bine planul, e clar. Nu ne mai putem ascunde, nu s-a pregătit. Nici Ghinea nu a ştiut să prezinte tehnic proiectul privind irigaţiile".

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Doamna Viorica Sandu:

"România avea nevoie de irigaţii şi nu am ştiut să ne batem pentru ele", au spus surse din conducerea PNL.

Vestea proastă a venit după ce înainte aflasem că şi depozitele regionale au fost scoase de la finanţare din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă.

Bate vânt de mazilire în PNL? Vom asista la debarcarea ministrului Adrian Nechita Oros? Nu ştim.

Însă fermierii români nu sunt îngrijoraţi de persoana ministrului, ci de nepăsarea şi nepriceperea celor care îngenunchează agricultura.

Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Cătălin-Zamfir Manea - declaraţie politică despre necesitatea prezentării unor măsuri pentru comunităţile de romi din România;

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi, Guvernul României va prezenta în plenul Parlamentului Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În calitate de deputat al minorităţii rome, sigur că aştept cu interes prezentarea unor măsuri şi pentru comunităţile de romi din România, care de departe aparţin grupurilor vulnerabile din această ţară.

Problemele din comunităţile de romi s-au tot amplificat - am mai spus acest lucru de la această tribună - direct proporţional cu anii de democraţie scurşi din 1990 şi până în prezent.

În principal, romii din România au mari probleme în ceea ce priveşte accesul la serviciile publice, accesul la educaţie, accesul la sănătate, accesul în zona de protecţie socială şi, nu în ultimul rând, au mari probleme în ceea ce priveşte accesul pe piaţa forţei de muncă, dat fiind, hai să-i spunem, şi o parte dintre problemele mari cu care se confruntă, respectiv lipsa unor calificări profesionale care să le permită cumva accesarea unor locuri de muncă.

Am citit din ceea ce urmează să ni se prezinte astăzi în plenul Parlamentului şi am regăsit termenul de "rom" doar de şase ori, într-un document de peste 200 de pagini.

Sunt extrem de mâhnit să constat faptul că în continuare Guvernul României şi clasa politică abordează problema principală a acestei comunităţi, a acestei minorităţi naţionale, respectiv cea legată de rata mare de abandon şcolar - şi aici vă spun că 4 din 5 copii care abandonează şcoala, în momentul de faţă, aparţin etniei rome şi problema legată de rata extrem de scăzută de cuprindere a copiilor de etnie romă în sistemul de învăţământ -, aceste probleme sunt abordate în PNRR ca reprezentând o provocare majoră.

Termenul acesta îl tot aud de mai bine de 15 ani - "provocare, provocare". Eu cred că este timpul să depăşim aceste provocări şi într-un astfel de document de programare şi planificare naţională pentru următorii ani, mai curând ar fi trebuit să existe măsuri foarte clare, cu impact, măsuri al căror efect final, spun eu, să fi contribuit la reducerea abandonului şcolar şi la creşterea participării şcolare.

De asemenea, am observat, citind acest document, că se apelează - o să închei imediat, domnule preşedinte - se apelează la tot felul de invenţii şi mecanisme de monitorizare a problemelor romilor, aceasta în condiţiile în care minoritatea romă are o structură guvernamentală numită Agenţia Naţională pentru Romi, total nefuncţională în momentul de faţă şi, mai mult decât atât, are o serie de resurse umane angrenate la nivelul administraţiei publice locale, precum mediatorii şcolari, mediatorii sanitari, experţii locali pe problemele romilor care nu sunt puşi la treabă şi care nu funcţionează într-o reţea.

Dar concluzia este că Guvernul vrea să inventeze tot felul de mecanisme de monitorizare a acestor probleme.

Stimaţi guvernanţi,

Uitaţi-vă la ceea ce există în administraţia publică locală şi utilizaţi aceste resurse, pentru că pe termen mediu şi lung doar în acest mod putem reduce decalajele care s-au tot instituit şi s-au tot amplificat între minoritatea romă şi restul populaţiei.

Vă mulţumesc.

Cătălin Manea, deputat, minoritatea romă.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Sorin-Titus Muncaciu - declaraţie politică privind politica sanitară a României, în perioada pandemiei;

Are cuvântul domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat Paul Stancu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Istoria pandemiei 2020-2021 va consemna faptul că atunci, în primăvara anului 2020, România a fost lovită de o pandemie cu un virus a cărei fiziopatologie nu se cunoştea.

Motiv pentru care, la început, măsurile de distanţare socială, lockdown-uri, au încercat să împiedice transmiterea comunitară. Dar ulterior, în lunile mai, iunie, aspectele fiziopatologice ale acestei afecţiuni au început să apară şi s-a constatat - cercetătorii italieni, de exemplu, sau americani, care au fost confruntaţi cu această boală mai repede - că tratamentul trebuie să meargă pe trei direcţii - antiinflamator, antiviral şi anticoagulare.

S-au făcut nişte protocoale care au fost publicate şi în "American Journal" şi care au avut, de fapt, cea mai mare accesare din istoria acestor documente medicale. Profesorii americani au început să aplice aceste protocoale.

Care este ideea acestor protocoale? Ideea era ca protocolul să fie aplicat în ambulatoriu, în sensul că, pacientului, odată prezentat, odată diagnosticat, să i se dea imediat tratament. De ce? Pentru că reducea perioada de transmitere a bolii şi riscul ca acest pacient să se întoarcă în spital cu afecţiunea în evoluţie, când era mult mai greu să stăpânim această boală.

Ce s-a întâmplat? Aceste protocoale au fost boicotate de media internaţională. Profesorii americani care au făcut aceste protocoale şi care au încercat să le publice au fost boicotaţi. S-a ajuns până acolo încât au trebuit să depună mărturie în Congresul american.

Pe data de 10 decembrie, The Trusted News Initiative a luat fiinţă. Este vorba despre un cartel media şi de reţele sociale care au luat hotărârea să împingă această filozofie a vaccinării - vaccinarea este singura metodă de a combate pandemia - şi au început să boicoteze toate informaţiile care nu conveneau acestei filozofii, adică website-uri în care reacţiile adverse au fost raportate. Profesori americani, care au început să aibă alte opinii în ceea ce priveşte morbiditatea şi mortalitatea actului de vaccinare, au fost boicotaţi. Este vorba despre un blackout, prin care guvernele şi statele americane au încercat să treacă prin aducerea în faţa Congresului a acestor specialişti.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Care a fost politica sanitară a României?

Noi am lăsat pacienţii diagnosticaţi să plece în carantină, să se ducă acasă, să fie supravegheaţi de medici de familie, şi unii dintre ei s-au întors cu boala agravată.

De ce nu s-au aplicat protocoale? Pentru că la noi în ţară medicamentele antivirale intracelulare - Ivermectina, Hidroxiclorchina, Favipiravir - nu au fost certificate pentru a fi folosite.

Această politică sanitară consider că a fost absolut împotriva interesului medical al poporului român şi cred că Guvernul şi acest Comitet de urgenţă ar trebui să dea explicaţii privind motivul pentru care noi am adoptat orbeşte această blocadă a protocoalelor ambulatorii. Au fost medici români care însă au spart aceste... de exemplu, doamna de la Oradea, care a încercat să trateze. Nu puteai să laşi bolnavii să plece acasă, în momentul în care ştiai că boala poate evolua.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnule deputat, vă rog să terminaţi, să aibă şi ceilalţi colegi. Sunt totuşi cinci minute.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Îmi pare rău că sunt blocat...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Nu sunteţi blocat, domnule deputat, dar... (Vociferări.)

Aveţi dreptate, dar...

Domnule deputat, aveţi perfectă dreptate, dar, din respect pentru ceilalţi colegi, trebuie să ne încadrăm în acele trei minute.

Paul Stancu - declaraţie politică intitulată S-a ales praful de [România Educată] şi [Dezvoltăm România], a rămas doar un slogan mincinos scris pe un afiş electoral!;

Domnul deputat Paul Stancu.

Se pregăteşte domnul deputat Sebastian Ioan-Burduja.

Aceeaşi rugăminte, haideţi să-i respectăm pe toţi colegii, să intre cât mai mulţi colegi la declaraţii, să ne încadrăm în termenul de trei minute.

Domnul Paul Stancu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "S-a ales praful de «România Educată» şi «Dezvoltăm România», a rămas doar un slogan mincinos scris pe un afiş electoral!"

De la cel mai mare buget alocat investiţiilor după 1989, fluturat de actuala guvernare, anul 2021 aduce în realitate dezastrul economic asupra României. Guvernul promitea la aprobarea bugetului, adică acum doar câteva luni, 65 de miliarde lei pentru investiţii, fiind cea mai mare sumă alocată în ultimii 30 de ani, bani care vor rămâne doar în declaraţiile lor, postările de pe Facebook şi comunicatele de presă.

Ca să înţelegem dimensiunea minciunii şi manipulării, trebuie să ne reamintim că Guvernul PNL, ajuns la conducerea ţării în noiembrie 2019, a avut un sigur scop, organizarea alegerilor anticipate, fără să ţină cont de nimic şi fără să vadă, de acolo de unde se credeau ei, de pe creasta valului, că pandemia cuprinsese cu repeziciune planeta, că mureau oameni pe capete, că sistemul medical era sufocat, că populaţia era panicată. Au avut propria lor agendă publică, s-au perindat când cu Cîţu, când cu Orban ca propunere de premier. Am rămas în final cu Orban şi, constatând că între timp ţara se prăbuşea, ne-au băgat în starea de urgentă, ne-au închis şcolile, au trimis copiii să facă studii online, deşi nu aveau dispozitive, Internet şi unii nici chiar curent electric, ne-au ferecat bisericile, să nu ne putem căuta alinare nici măcar la Dumnezeu, au pus lacătul pe spitale pentru toţi cei care erau bolnavi non-COVID, au izolat cu brutalitate şi cruzime copiii de părinţi şi bătrânii neajutoraţi de copiii lor, au oprit economia, totul în numele "binelui general".

În realitate aceste măsuri aberante de multe ori, fără logică şi coerenţă, au fost luate de Orban şi Iohannis, ca să acopere incompetenţa, neştiinţa gestionării unei crize, la care se adaugă şi crearea unor mecanisme facile de cheltuire a banilor publici fără control şi sărind etape din lege, justificând că este pandemie şi "ne trebuie urgent". Aşa cum ne-au trebuit şi izoletele de 140.000.000 de euro. Unde or fi? La cine or fi ajuns banii?

Luni de zile au trâmbiţat pe toate posturile Iohannis şi Orban că PSD a lăsat visteria goală, că materialele strategice şi stocurile statului nu sunt, timp în care ei măreau artificial deficitul bugetar, pentru a arăta cât de rău a fost PSD.

Ce găsim la sfârşitul lui 2020, după un an cu PNL? O Românie într-un dezastru greu de imaginat, cu împrumuturi zilnice cărora le-am pierdut şirul, cu spitalele care luau foc unul după altul, cu agricultura lăsată la mila lui Dumnezeu, cu fermierii abandonaţi în ghearele secetei, cu economia în derivă!

La Ministerul Dezvoltării aţi reuşit să achitaţi facturile lunii noiembrie 2020 abia la sfârşitul lunii martie 2021, situaţie extrem de gravă pentru antreprenorii care şi-au primit banii după 5 luni, dar şi mai grav pentru ţară, că aşa v-aţi jucat cu deficitul bugetar. Suntem aproape la 1 iunie şi cele 65 de miliarde promise acum câteva luni la aprobarea bugetului au dispărut, la jumătatea anului nu s-au cheltuit nici 10% din banii promişi investiţiilor.

Ce aţi făcut după ce s-a instalat noul Guvern salvator, guvernul impus de Iohannis din obsesia de a avea "guvernul lui", împotriva votului românilor? Nimic, absolut nimic! Sănătatea a intrat în comă, educaţia aţi băgat-o în vacanţă, economia aţi abandonat-o.

În vara trecută, înainte de alegeri, Iohannis şi PNL defilau cu cele 80 de miliarde de euro "câştigate" prin negocieri excepţionale...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Paul Stancu:

...de la Uniunea Europeană.

Fals, total fals, orice român s-ar fi dus la Bruxelles ar fi venit fix cu aceeaşi sumă, pentru că aceşti bani ne sunt alocaţi pe baza unor criterii foarte clare şi precise.

Aţi transferat aproape toate investiţiile la CNI, ca să deţineţi controlul total al tuturor licitaţiilor şi suntem la jumătatea anului şi nu s-a semnat niciun contract de către CNI pe 2021 şi tot ce se lucrează este din vremea PSD!

"România Educată" a distrus generaţii de copii şi scoate pe bandă rulantă analfabeţi funcţionali.

Unde este proiectul de ţară?

Unde sunt specialiştii?

Prin incompetenţa cu care stăpâniţi această ţara, că despre guvernat şi condus nici nu se poate vorbi, aţi condamnat generaţiile viitoare la muncă grea pentru plata datoriilor voastre şi aţi ratat cea mai importantă şansă a ţării de a se moderniza!

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Sebastian-Ioan Burduja - declaraţie politică cu titlul România unicornilor;

Are cuvântul domnul Sebastian-Ioan Burduja, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Mihai Ioan Lasca, Grupul neafiliaţilor.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România unicornilor".

Probabil că de acum o ţară întreagă ştie despre UiPath. Probabil că ştiţi că acum două zile compania valora 40 de miliarde de dolari la bursa din New York.

Probabil că puţini ştiu ce înseamnă data de 18 octombrie anul curent.

Pe 18 octombrie anul curent, cei care deţin acţiuni la Compania UiPath, dintre angajaţi, dintre angajaţii iniţiali ai companiei, vor putea să le valorifice. Expiră termenul setat în general pentru aceste listări, aceste IP-uri de mare amploare. Sigur, în România, nu prea mai ştim ce înseamnă o listare semnificativă, pentru că de ani de zile pe bursa de la Bucureşti, din păcate, nu au mai existat listări.

Pentru România, 18 octombrie înseamnă o mare, mare oportunitate, pentru că sunt miliarde de dolari care pot să vină în ţara noastră şi vă spun că am discutat direct cu oameni care au fondat UiPath şi care ar vrea să-şi aducă aceşti bani în România, cu o condiţie, să fie lăsaţi! Să fie lăsaţi în pace!

Antreprenorii în această ţară nu au nevoie de privilegii speciale, dar ne spun aşa - "Cel mai deştept stat este statul care se dă la o parte din calea noastră". Este valabil şi în cazul celor care au fondat UiPath, care stau acum pe nişte miliarde de dolari şi care vor vrea să îi aducă în România şi ne cer explicit simplificări, debirocratizare, pur şi simplu un stat suplu care are grijă de mediul antreprenorial, iar aceasta este esenţa politicii liberale.

Putem să ignorăm această mare oportunitate, nu-i nicio problemă, am făcut-o de atâtea ori, ca ţară, sau putem să capitalizăm şi să investim cu inteligenţă alături de aceşti oameni.

S-a făcut vorbire despre un fond de investiţii românesc, cu capital de stat. Vă dau exemplu, din Singapore. Statul Singapore investeşte printr-un sistem de fund matching, alături de fonduri private de prestigiu din întreaga lume. Îi lasă pe aceşti actori internaţionali să facă evaluarea companiilor şi, dacă ei pun un leu sau un dolar, pune şi statul un dolar. Acelaşi lucru l-ar putea face şi România.

Ca urmare a unei iniţiative recente, pornite de colegul meu George Tuţă şi semnată de parlamentari de la toate partidele, s-a făcut un prim pas. Nu o să ni se mai ceară copie după buletin. Dar e doar un prim pas.

România unicornilor este fezabilă, dar pentru asta avem nevoie să avem un stat care se dă la o parte.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Mihai Ioan Lasca - declaraţie politică: Stop tehnologiei 5G!;

Domnul deputat Mihai Ioan Lasca.

Se pregăteşte domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar USR PLUS.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Stop tehnologiei 5G!".

Drag popor,

Politicienii României vând sănătatea românilor pe câteva miliarde de lei care se vor obţine din vânzarea drepturilor de utilizare a benzilor de frecvenţe specifice tehnologiei 5G. Suntem deja asaltaţi cu ofertele operatorilor de telefonie mobilă şi Internet pentru ceva ce oficial până acum nu a existat în România.

Domnilor parlamentari,

Vă rog să reţineţi că imunitatea parlamentară nu vă conferă imunitate şi faţă de consecinţele implementării tehnologiei 5G în România, lucru pe care doriţi să-l faceţi împotriva voinţei poporului român, pe care trebuie să-l reprezentaţi şi pe care trebuie să-l slujiţi!

Dumneavoastră, împreună cu familiile puteţi fi victime ale acestei tehnologii exact ca şi românul de rând, iar beneficiile materiale temporare nu compensează costurile exprimate în suferinţele care vor urma.

În Belgia, ministrul mediului a declarat că Bruxelles opreşte planurile de lansare a reţelelor 5G, pentru că nivelele de radiaţii sunt imposibil de estimat şi "...oamenii din Bruxelles nu sunt porci de Guineea, a căror stare de sănătate o pot vinde pentru profit...".

În Italia, Florenţa aplică principiul precauţiei, refuzând să permită instalarea reţelei 5G, referindu-se la "ambiguitatea şi incertitudinea organismelor supranaţionale şi a organismelor private", care "au poziţii foarte diferite unul faţă de celălalt, în ciuda dovezilor uriaşe ale studiilor publicate privind impactul negativ asupra sănătăţii".

În Anglia, Lloyds din Londra, unul dintre cele mai importante grupuri de asigurări din lume, refuză să încheie contracte de asigurare a sănătăţii faţă de efectele tehnologiilor wireless 5G.

În SUA, judecătorii de la Curtea Supremă din California au validat în unanimitate o ordonanţă din San Francisco din 2011, care impune companiilor de telecomunicaţii obţinerea de autorizaţii de la nivelul local, nu federal, înainte de a plasa antenele pe infrastructura oraşului.

Introducerea reţelelor 5G fără ca un singur test biologic să fi furnizat dovada siguranţei în ceea ce priveşte sănătatea fiinţelor umane, animalelor şi mediului este o dovadă clară de inconştienţă şi iresponsabilitate. Această acţiune este echivalentă cu a pune la dispoziţia publicului noi medicamente fără a efectua un singur test privind siguranţa şi eficacitatea acestora. Aviz programului actual de vaccinare.

Iar acum vă întreb, stimaţi colegi, de ce atâta grabă în implementarea în România a unor reţele de telecomunicaţii 5G cu efecte imprevizibile în domeniul sănătăţii umane?

Mulţumesc.

Deputat neafiliat Mihai Lasca.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Brian Cristian - declaraţie politică: Deschideţi curtea şcolii!;

Are cuvântul domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Se pregăteşte doamna deputat Elena Stoica, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În urmă cu câteva săptămâni, am vorbit de la această tribună despre relaţia de cauzalitate dintre lipsa infrastructurii sportive şi starea de sănătate a românilor. Am menţionat cele mai recente eurobarometre care ne plasează pe locul doi la nivel european în privinţa sedentarismului, dar şi auditul performanţei administrării patrimoniului sportiv al Ministerului Tineretului şi Sportului.

Românii nu fac sport pentru că autorităţile nu investesc destul în întreţinerea şi extinderea bazelor sportive, dar şi din cauza administrării ineficiente a acestora sau utilizarea în alte scopuri decât cele prevăzute.

Se vorbeşte frecvent despre descentralizarea infrastructurii sportive, pe motiv că bazele şi terenurile de sport sunt greu de gestionat de către o structură centrală, iar autorităţile locale au o capacitate mai bună pentru întreţinerea şi reabilitarea acestora.

Cu toate astea, vreau să vă aduc în atenţie un fenomen care a luat amploare în ultimii ani şi care anulează toate argumentele autorităţilor locale care vor să preia bazele sportive de la MTS. Mă refer la terenurile de sport din curţile şcolilor, exact partea de infrastructură care se află deja în administrarea autorităţilor locale.

Astăzi, pe terenul de sport din curtea şcolii se pune lacătul după program. Motivele cel mai des invocate de autorităţi se referă la faptul că se distrug bunurile şcolii, că nu sunt bani de pază sau că nu există cadru legal pentru a da voie publicului larg să folosească baza sportivă a şcolii. În realitate, costurile sunt neglijabile, mai ales atunci când le contrapunem efectelor negative generate de lipsa mişcării.

USR PLUS a avansat o iniţiativă legislativă prin care deschide către publicul larg bazele sportive situate în incinta unităţilor de învăţământ. Deşi proiectul vizează toate categoriile de vârstă, ne aşteptăm ca tinerii şi copiii să fie cei care se vor bucura cel mai mult de accesul liber şi gratuit la facilităţile din curtea şcolii. Niciun motiv nu e suficient de solid pentru a răpi comunităţii un obicei bun şi sănătos, precum e practicarea sportului preferat în apropierea casei.

La nivel local, există deja regulamente de funcţionare ce reglementează activitatea pe terenurile de sport din incinta şcolilor şi care pot servi ca exemple de bună practică, dar, din păcate, acestea sunt cazuri izolate, excepţia, şi nu regula.

Tocmai de aceea facem un apel către toţi directorii de şcoli, primari, şefi de federaţii, sportivi, şi nu în ultimul rând jurnalişti şi părinţi, să se alăture demersului nostru pentru ca terenurile de sport din şcoli să fie accesibile şi după ore. De asemenea, îi invităm şi pe colegii parlamentari să voteze acest proiect de lege.

Stimaţi colegi,

Haideţi să deschidem curtea şcolii şi să lăsăm copiii şi tinerii să bată mingea!

Vă mulţumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripţia electorală nr. 26 Maramureş.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Elena Stoica - declaraţie politică intitulată Ţara sărăceşte, Guvernul se laudă!;

Are cuvântul doamna deputat Elena Stoica.

Doamna Elena Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Ţara sărăceşte, Guvernul se laudă!".

Stimaţi colegi,

Nu mai departe de acum o săptămână-două, premierul Florin Cîţu susţinea triumfător că economia ţării noastre va dudui anul acesta, salariul mediu nominal va creşte semnificativ, şi, citez - "Pregătim economia pentru perioada post-pandemică".

Domnule prim-ministru,

Cu tot respectul cuvenit rangului dumneavoastră, ţin să vă contrazic. Nu o fac neapărat eu, ci realitatea în care trăim şi, mai ales, cifrele.

Realitatea ne spune că economia este în picaj. De ce? Pentru că nu aţi ştiut să gestionaţi liberalizarea preţurilor la energie şi s-a creat un mare haos în această privinţă, preţurile în acest sector crescând enorm şi trăgând după ele creşteri semnificative şi la alte produse din coşul zilnic.

Legat de preţul la energia electrică, vă reamintesc că persoanele cele mai afectate sunt acelea care nu au semnat contracte concurenţiale cu furnizorul de electricitate, adică aproximativ 64% dintre consumatorii casnici din România.

Dureros este faptul că aceste preţuri vor fi mai mari, iar după 1 iulie ne aşteptăm la acelaşi lucru şi la preţul gazelor naturale, adică la o creştere cu aproximativ 25 de procente.

De asemenea, preţul combustibililor s-a majorat cu 10%, fiind de la sine înţeles că toate aceste creşteri vor duce la scumpirea produselor de bază din coşul zilnic al cetăţeanului.

Şi atunci, nu îmi explic unde vede domnul premier succesul răsunător în creşterea economiei, care să conducă apoi la o creştere a salariului mediu, realitatea fiind că primul trimestru al acestui an a înregistrat o scădere a PIB-ului cu 0,2% faţă de acelaşi trimestru din anul precedent, fiind la cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani.

Cu ce rămâne în buzunar românul după ce îi creşte venitul, dacă toate aceste valuri de scumpiri îl fac să scoată tot mai mulţi bani din buzunar pentru achitarea datoriilor la stat?

Cu alte cuvinte, vorbim aici despre un discurs populist, al domnului Cîţu, care, furat oarecum de peisaj în plimbările sale pe jos către întâlnirile cu domnul Iohannis, îşi imaginează că-i poate prosti pe români din vorbe.

Aşa ceva nu poate fi posibil!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Doamna Elena Stoica:

Cu toţii vedem scumpirile masive la utilităţi şi alimente de bază şi, de asemenea, cu toţii suntem atenţi la prognozele BNR care preconizează o creştere a inflaţiei de 4,1% până la finele acestui an.

Mai mult, o eventuală creştere a câştigului salarial mediu net, nominal, aşa cum preconizează premierul, va fi cu totul artificială, deoarece se va baza pe o creştere a şomajului pe fond în rândul celor cu salariu minim pe economie.

Mai bine zis, ca urmare a crizei pandemice...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi!

Mulţumesc.

Doamna Elena Stoica:

...IMM-urile şi companiile mari au fost nevoite să-şi reducă numărul angajaţilor cu salariul minim, crescând astfel numărul celor angajaţi pe trepte superioare de salarizare.

Concluzia este că această creştere a salariului mediu pe economie, semnalat în statistici, nu se datorează, în realitate, creşterii economice, ci disponibilizării masive a angajaţilor retribuiţi cu salariul minim.

Vă mulţumesc.

Elena Stoica, deputat al PSD, Vrancea.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Corneliu-Florin Buicu - declaraţie politică Românii trebuie să ştie!;

Are cuvântul domnul deputat Florin Buicu, după care o să urmeze domnul deputat Atanasiu Onuţ Valeriu, Grupul PNL şi închidem.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Românii trebuie să ştie!"

PNRR-ul Guvernului Cîţu ascunde un plan sinistru de austeritate pentru România. PSD nu va susţine niciodată acest plan care taie venituri şi pensii, salarii, alocaţii, care amputează grav puterea de cumpărare, care anulează facilităţi, creşte taxe şi impozite. Nu mai e vorba despre un Plan de Redresare şi Rezilienţă, de fapt este un plan sinistru de austeritate.

Este o mare minciună că România are 29 de miliarde din PNRR, o minciună întreţinută de domnul preşedinte Iohannis, de domnul Cîţu şi de domnul Ghinea. În realitate, România are doar 14 miliarde de la Uniunea Europeană pentru PNRR.

Diferenţa, de 15 miliarde de euro, este de fapt un împrumut de tip FMI care va pune un jug social crâncen pe România.

Acesta este adevărul pe care guvernarea Cîţu voia să-l ascundă, motiv pentru care a şi secretizat totul.

Iată ce înseamnă acest plan de austeritate - îngheţarea pensiilor pe 5 ani; îngheţarea salariilor pe 5 ani; îngheţarea alocaţiilor; creşterea vârstei de pensionare, negată formal, dar confirmată pe fond, atât de documente, cât şi declarativ de doamna ministru Turcan; creşterea unor taxe în zona IT şi în zona IMM-urilor, unde se ofereau stimulente pentru susţinerea acestor sectoare; cel puţin dublarea impozitelor pe proprietate la persoanele fizice.

Din toate aceste motive sau condiţionalităţi dure, restul celorlalte state ale Uniunii Europene, cu excepţia Italiei şi României, au refuzat împrumutul din PNRR, pentru că nu vor să-şi pună acest jug social şi s-au rezumat doar la accesarea granturilor şi respectiv a sumelor nerambursabile.

Aşa că, PNRR este de fapt un plan de austeritate al actualei guvernări.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Onuţ Valeriu Atanasiu - declaraţie politică despre ziua de 1 iunie, Ziua Copilului;

Îi dau cuvântul domnului deputat Atanasiu Onuţ Valeriu, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Eu o să am o declaraţie politică referitoare la ziua de 1 iunie, Ziua copilului, care este privită, pe bună dreptate, ca un motiv de bucurie. Este ziua în care sărbătorim, de fapt, medicii, muncitorii, viitori noştri oameni care vor asigura mai departe continuitatea României.

Din păcate, a devenit o zi către care ar trebui să privim, pe lângă bucurie, şi cu îngrijorare şi responsabilitate. Îngrijorare pentru că demografia României este într-un declin continuu. După Revoluţie, în România, se năşteau 300.000 de nou-născuţi anual. În anul 2020, în schimb, au ajuns să fie 178.000 de nou-născuţi.

Cea mai severă reducere a numărului de nou-născuţi este în judeţul Vaslui, unde numărul acestora a scăzut cu 25%, în 2020, faţă de 2019.

În Galaţi, numărul de nou-născuţi a scăzut cu 20%, faţă de 2019, în 2020.

Cu 18% sunt mai puţini nou-născuţi, în 2020, faţă de 2019, la Bacău.

Vorbim despre judeţe în care problemele economice îşi pun amprenta mult mai puternic faţă de restul ţării.

Eurostat ne avertizează că România ocupă locul 5 în topul ţărilor din Uniunea Europeană în care populaţia este în scădere. Până în anul 2050 se preconizează că vom avea doar 15 milioane de locuitori, dintre care o treime vor fi pensionari. Un sfert din populaţia mediului rural ar urma să dispară.

Stimaţi colegi,

În urmă cu zece ani, de la această tribună, Regele Mihai spunea: "Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri".

Aici trebuie să intervină responsabilitatea. Să înţelegem că este deja al 12-lea ceas pentru a avea printre priorităţi politica demografică, să înţelegem că trebuie programe naţionale de încurajare a natalităţii, de sprijinire a cuplurilor care se confruntă cu probleme de fertilitate şi nu au resursele financiare pentru proceduri medicale extrem de costisitoare.

"Mersul României europene de astăzi are ca fundament existenţa Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea, întru libertate şi democraţie, a Legislativului românesc de după anul 1989" spunea, în cadrul aceluiaşi discurs rostit în Parlament, Regele Mihai.

Degeaba am ajuns însă în Uniunea Europeană şi NATO, dacă în scurt timp ne vom transforma într-o ţară depopulată, cu pensionari pe care nu va mai avea cine să-i îngrijească. Degeaba orice efort pe care ni-l propunem, dacă nu facem...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

...cel mai important efort, încurajarea demografiei prin implementarea unor programe coerente.

Este singura cale prin care, de fapt, ne asigurăm viitorul.

Revenind la ziua de 1 iunie, le transmit tuturor copiilor multă sănătate, multe bucurii, atât celor care sunt, cât şi celor care au rămas copii, cu promisiunea că vom face totul, vom face mult mai mult decât am făcut până acum, pentru a creşte demografia României.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Colegi de la grupurile parlamentare ale PSD, PNL, USR PLUS, AUR au şi declaraţii depuse în scris.

Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 26 mai 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă mulţumesc frumos tuturor şi mulţumesc şi staffului tehnic pentru sprijin!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Jefuitorii de păduri şi marii poluanţi, noile ţinte ale Parlamentului European"

Parlamentul European a anunţat că urmează să adopte un raport referitor la răspunderea companiilor pentru pagubele produse mediului. Perspectiva oferită de acest raport va permite pedepsirea unor entităţi care, până acum, nu au dat socoteală pentru acţiunile iresponsabile şi dăunătoare omului şi mediului.

Prevederile acestui document ar putea să reechilibreze unele situaţii şi să scoată la lumină practicile murdare şi neconcurenţiale ale unor mari poluatori. Şi aici fac trimitere la diversele entităţi economice care încearcă să evite legislaţia europeană prin filiale deschise în ţări terţe şi permisive sau la cele care au ras păduri în Europa şi n-au răspuns niciodată în faţa legii. Iar dezastrul provocat prin defrişările haotice şi-a făcut puternic simţită prezenţa printr-o gamă largă de calamităţi naturale, de la inundaţiile catastrofale soldate cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale şi până la cele care au afectat biodiversitatea.

Animalele sălbatice s-au trezit cu habitatele nimicite, fiind forţate să-şi depăşească teritoriile, să înfrunte toate pericolele iminente pe care le presupune prezenţa omului şi a civilizaţiei şi să-şi caute hrana la marginea oraşelor. Mass-media internă abundă, de aproape 30 de ani, în ştiri despre animalele sălbatice care atacă animalele domestice sau chiar oamenii ca să-şi procure hrana din gunoaiele de pe la periferiile unor localităţi. Tot potrivit aceloraşi ştiri, multe dintre vietăţile sălbatice ajung să fie schilodite sau chiar împuşcate mortal de oameni, fie de teamă, fie în gesturi legitime de autoapărare. Iar acest tablou înfricoşător al suferinţei imposibil de verbalizat de către vieţuitoarele pădurilor, dar uneori suficient de feroce prin tragismul său creionat de om trebuie să ne responsabilizeze în special pe noi, pe plan intern, şi să ne facă să înţelegem că trebuie să renunţăm să acceptăm preponderent premisele unor noi abuzuri faţă de păduri, rezultate din sincope legislative sau din forţarea circumstanţelor solitudinilor conjuncturale ale codrilor.

Declaraţiile conform cărora "ar fi nevoie să tăiem copacii ca să facem loc păşunilor" le dau apă la moară atât braconierilor, cât şi hoţilor de lemne. Astfel de afirmaţii atât de grave, ca să nu le numesc şi iresponsabile, nu doar că nu au niciun fel de justificare logică, dar nici nu trebuie să se mai audă vreodată dinspre un ministru responsabil exact cu protecţia mediului înconjurător. În orice altă ţară, cu o democraţie ceva mai matură decât a noastră, o astfel de declaraţie atrăgea prezentarea demisiei de onoare a respectivului demnitar care a dat frâu liber, în spaţiul public, unor astfel de opinii personale şi de-a dreptul distructive.

Cu certitudine la nivelul Ministerului Mediului avem nevoie nu doar de o schimbare de retorică, ci şi de fapte concrete care să conveargă cu adevărat către protecţia şi conservarea pădurilor. Sau şi mai indicată ar fi schimbarea actualei guvernări cu una care a performat cu adevărat pentru bunăstarea tuturor românilor prin măsurile implementate. Fireşte că mă refer la o nouă guvernare PSD de care România şi toţi românii au, pe zi ce trece, şi mai mare nevoie! Aşadar, iată încă un motiv plauzibil pentru schimbare care e şi necesară şi aşteptată de fiecare dintre noi, cei care ne iubim patria şi punem preţ pe toate bogăţiile sale naturale.

De asemenea, de schimbare aveam nevoie şi printr-un Green Deal-ul european care nu trebuie să rămână o schemă pe hârtie a revoluţiei în domeniul protecţiei mediului, ci să distribuie responsabilitatea echitabil între cei care generează poluarea.

Altfel spus, responsabilitatea poluării nu trebuie să fie centrată către umerii agricultorilor - după cum unele curente de opinie vor să impună ca adevăr absolut această teză în baza unor cercetări suficient de bine finanţate privind poluarea rezultată în urma utilizării pesticidelor şi îngrăşămintelor, a unor tehnologii mai puţin verzi sau chiar din creşterea animalelor - şi mai mult, să exonereze alte ramuri ale economiei care poate că au o contribuţie şi mai generoasă la accentuarea acestui fenomen global atât de nociv.

În opinia mea, responsabilitatea pentru deteriorarea constantă a mediului înconjurător trebuie distribuită nediscriminatoriu, la toate nivelurile şi sectoarele economice, precum şi la cel al factorilor decidenţi.

Alexandru Popa - declaraţie politică: Veşti bune pentru economie - România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2021;

Domnul Alexandru Popa:

"Veşti bune pentru economie - România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2021"

Economia României a reacţionat pozitiv la măsurile adoptate de actuala coaliţie guvernamentală, fapt confirmat de analizele venite dinspre Comisia Europeană şi Institutul Naţional de Statistică. Astfel, după ce Comisia Europeană a revizuit pozitiv prognoza de creştere pentru România în anul 2021, la 5,1%, datele publicate de INS relevă că ţara noastră a înregistrat în primul trimestru din acest an o revenire aproape integrală din contracţia economică generată de criza sanitară.

Ceea ce este şi mai îmbucurător este faptul că datele INS indică o creştere secvenţială trimestrială a economiei României de 2,8% în trimestrul 1, asta în condiţiile în care zona euro, cât şi Uniunea Europeană au consemnat contracţii de 0,6% şi respectiv 0,4% în aceeaşi perioadă. Putem spune, fără doar şi poate, că viziunea PNL în gestionarea crizei sanitare şi economice a fost una puternic ancorată în realitate şi a produs efectele scontate în economie, contribuind la redresarea industriei româneşti şi la o dinamică pozitivă a sectorului construcţiilor şi a comerţului.

Toate aceste semnale pozitive ne stimulează şi ne încurajează să implementăm amplele reforme pe care ni le-am asumat prin Programul de guvernare. Ne dorim să asigurăm ţării o creştere economică sustenabilă, printr-un control strict al cheltuielilor bugetare şi prin direcţionarea unor sume record de la buget către investiţii publice de maximă importanţă.

Nu trebuie să omitem nici investiţiile cu fonduri europene, România având acum o oportunitate uriaşă la dezvoltare prin accesarea sumelor prevăzute în cadrul financiar multianual, dar şi a celor aproximativ 30 de miliarde de euro alocate de Bruxelles prin PNRR.

În aceste momente de maximă importanţă trebuie sa fim uniţi şi să ignorăm cârcotaşii care se plâng de faptul că oficialii de la Bruxelles ne dau aceşti bani, dar ne condiţionează cum să-i cheltuim şi ce reforme să facem. Consider că trebuie să trecem peste astfel de lamentări neputincioase ale unor oameni fără viziune şi soluţii şi să ne apucăm de treabă! Bani sunt, iar proiectele de investiţii aşteaptă să fie demarate de îndată! Nu mai avem nicio secundă de pierdut!

Eforturile noastre trebuie îndreptate exclusiv spre dezvoltarea României, iar PNL este garantul continuării procesului de reconstrucţie a acestei ţări! Faptul că, în această săptămână, PNL a sărbătorit 146 de ani de la înfiinţarea sa reprezintă un argument în plus că suntem singurul partid care poate traversa România peste această perioadă cumplită, ba chiar să aducem stabilitate şi progres societăţii în ansamblu.

"Prin noi înşine" pentru reconstrucţia şi modernizarea României!

Eugen Bejinariu - declaraţie politică despre lipsa de transparenţă a Guvernului în dezbaterile privind PNRR;

Domnul Eugen Bejinariu:

Noua şaradă pe care o pregătesc, tot păgubos şi tot arogant, guvernanţii se numeşte, sec, PNRR. Ei folosesc acronimul unui proiect care ar trebui să revitalizeze economia României ca şi cum ar opera cu noţiuni sofisticate, ca şi cum ar lucra cu o chestiune de nişă şi instrumente specioase. PNRR e prezentat ca fiind sursa soluţiilor pentru toate problemele rostite, iar matricea magică în care se va desfăşura Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este, în fapt, harta terenului pe care vom păşi cu toţii în anii ce vin, este un program cu elemente obligatorii, o dată ce a fost aprobat de Bruxelles, este suma măsurilor politice, economice şi administrative care vor guverna viaţa noastră în viitor - cu toate acestea el este ascuns cu străşnicie.

Auzim peste tot şi la toate momentele de PNRR, dar n-a văzut nimeni Planul în afara echipei de farsori care l-au elaborat, astfel încât să-şi poată hrăni îndestulător partenerii din ONG-uri şi sponsorii politici. În ultimele două luni, impostorii care croşetează la rubrici sume şi obsesii personale, pe care şi le doresc a fi incluse în Plan, au comunicat obsesiv pe platforma lor preferată, pe Facebook, că organizează prezentări, dezbateri, întâlniri şi consultări cu toate categoriile de public sau specialişti - pentru publicul lor, această mimă a transparenţei este suficientă. S-au dus chiar şi în comisii parlamentare, doar în cele conduse de membrii partidului lor, ca să nu cumva să le încurce comisia demersul. Au mai organizat chiar şi dezbateri publice sau emisiuni televizate despre PNRR. Chiar s-au întrebuinţat să facă dribling printre solicitările legitime ale Parlamentului, dar, totuşi, să nu fie atât de vizibil că fug, ascund Planul şi vor face orice încât acesta să nu fie dezbătut în Parlament.

În toate ţările europene Planurile au fost discutate, dezbătute şi votate în parlamentele naţionale. Apostolii transparenţei de la USR PLUS -PNL refuză să dezbată şi să voteze în Parlamentul României Planul prin care ne angajăm la reforme, măsuri şi împrumuturi pentru următoarele decenii. Au majoritate în Parlament, nu de vot le este frică, şi-ar putea valida prin voturile coaliţiei lor păguboase orice Plan, orice măsuri, orice recompense pentru acoliţii şi sponsorii lor - aşa cum s-a văzut că fac deja. Nu de rezultatul dezbaterii democratice le este lor frică, ci, mai grav, de dezbaterea însăşi. Nimeni nu trebuie să ştie, să vadă, să pună la îndoială sau, Doamne Fereşte, să poată contesta formulele din PNRR prin care ei şi prietenii lor se înşurubează la banii europeni.

La fiecare dezbatere ei au prezentat o schiţa a PNRR, au utilizat grafice, termeni specifici şi hârtii colorate cu "piloni" şi "politici sectoriale" şi au ascuns sub abordarea strategică doar enunţuri generale. Nimeni n-a văzut însă Planul! Nimeni nu-l poate studia în întregime, pentru că nimeni nu are acces decât la schiţa prescurtată şi abil împachetată a artizanilor lui. Chiar şi din unghiul restrâns, la care avem acces, se vede lesne că Planul National de Redresare şi Rezilienţă al României nu adresează problemele reale, ci doar viziunea îngustă, obsesiile şi umorile politicienilor care l-au întocmit.

PNRR-ul României, spre deosebire de Planurile Naţionale ale celorlalte ţări europene care îşi revitalizează economiile, îşi ajută companiile şi cetăţenii, îşi consolidează paşii spre viitor, sustenabil, PNRR întocmit de PNL - USR PLUS va fi strâmb, discreţionar, chinuit şi se va dovedi ineficient - ca toate lucrurile pe care le-au făcut oamenii meschini, cu mintea îmbâcsită şi cu agendă personală aşezată înaintea nevoilor obiective. PNRR putea să ne ajute viitorul, dar oamenii mici n-au construit niciodată lucruri mari!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Sturionii sălbatici riscă să dispară definitiv din apele României"

Sturionii sălbatici din România sunt printre ultimii din Europa. Sunt dovezi că existau şi se pescuiau încă de pe vremea dacilor, aceştia punând pe fundul Dunării garduri din buşteni şi crengi pentru a-i prinde. Cu toate că aceste specii există de peste 200 de milioane de ani, ele riscă să dispară definitiv din apele României din cauza braconajului, a inconştienţei şi a corupţiei.

Mai mult, unele specii au dispărut deja, astăzi pescarii mai prind din speciile de sturion doar nisetru, păstrugă, cegă şi morun, însă în anii ’50 se pescuiau, pentru ultima dată, în apele noastre, alţi doi peşti din aceste specii - şipul şi viza. Aşa se face că, dacă acum 50 - 70 de ani, în Deltă, se mâncau jumări din slană de morun şi icre negre pe pâine, în momentul de faţă specia este ameninţată cu dispariţia în zona României. Şi, ca să vă daţi seama cât de valoroasă este această resursă a Deltei şi Mării Negre, vă spun doar atât: la începutul secolului XX, un kg. de icre negre era echivalentul a 2,3 grame de aur, iar după 100 de ani, un kg. de icre negre era echivalentul a 97 de grame de aur. Şi pentru simplul motiv că, spre deosebire de păduri şi urşi, nu putem vedea şi cuantifica exact dezastrul pe care îl facem, aceste lucruri par să treacă neobservate de către publicul larg. Ba mai mult, cei care comit aceste infracţiuni, pentru că este infracţiune pescuirea şi deţinerea de sturion, scapă, în cel mai rău caz, cu o amendă penală, deoarece pedepsele sunt foarte mici, nici măcar sculele de pescuit nu li se confiscă.

Ţinând cont de aceste aspecte, împreună cu colegul meu, deputatul Alexandru Kocsis, am avut mai multe întâlniri cu diverse persoane implicate în acest fenomen, printre care şi cu inspectorii Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării, iar lucrurile pe care le-am aflat de la aceştia sunt de-a dreptul îngrijorătoare.

În Marea Neagră, între peninsula Sacalin şi complexul Periteaşca - Leahova, o zonă de o frumuseţe rară, apa este mică, abundă în mâncare şi se încălzeşte mult mai repede decât în alte zone. Tocmai de aceea, puietul de sturion, calcan şi rechin vine în această zonă să se hrănească la mal şi să se adăpostească. Din păcate însă, acolo cad în plasele pescarilor şi foarte mulţi dintre ei mor. Unii pescari îi aruncă apoi morţi în apă, însă alţii îi păstrează pentru a-i comercializa cherhanalelor şi restaurantelor pentru borşul de peşte. Chiar dacă cei mai mulţi pescari sunt de bună-credinţă şi nu intenţionează să se întâmple acest lucru, efectul este unul devastator pentru aceste specii aflate deja pe cale de dispariţie.

Din această cauză, consider că ordinul de prohibiţie la pescuitul de sturion trebuie să fie prelungit, cu găsirea însă a unei metode pentru acordarea de măsuri compensatorii către pescari. Din aceste considerente, studiind problema şi discutând atât cu pescarii vechi ai Deltei, cât şi cu instituţiile cu drept de control, cu reprezentanţi ai institutelor de cercetare în domeniu, suntem de părere şi vom face o iniţiativă legislativă în acest sens, ca: întreaga zonă, dintre peninsula Sacalin şi complexul Periteaşca - Leahova, să fie declarată Zonă de Refacere Biologică, între 1 aprilie şi 31 mai, iar în largul Mării Negre, până la izobata de 20 de metri; întregul golf Musura, până la izobata de 20 de metri, să fie declarat Zonă de Refacere Biologică, între 1 aprilie şi 31 mai. Dacă vrem să mai lăsăm ceva generaţiilor viitoare, trebuie să protejăm puţinul care ne-a mai rămas şi trebuie să începem acum!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"146 de ani de liberalism românesc"

A fost o onoare şi o plăcere pentru mine să particip, în data de 24 mai a.c., la întâlnirea de la Vila Florica, cu ocazia împlinirii a 146 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal. Încă de la apariţie, partidul s-a confundat cu cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: Independenţa obţinută pe câmpul de luptă în 1877-1878 şi Marea Unire de la 1918. În perioada interbelică, Partidul Naţional Liberal a reprezentat un pol de stabilitate într-o Românie şi o Europă care era, cu fiecare zi, din ce în ce mai prinsă în mrejele extremismului politic şi ale totalitarismului. Partidul Naţional Liberal a fost un ferm adversar al mişcărilor cu caracter totalitar şi antidemocratic. Ne amintim Legea Mârzescu din 1924, prin care era scos în afara legii Partidul Comunist, precum şi trecerea în ilegalitate a Mişcării Legionare, lucru ce îi va aduce moartea unui mare om politic, emblematic pentru istoria Partidului Naţional Liberal şi a României, precum a fost Ion Gheorghe Duca, sfârşind asasinat, la 29 decembrie 1933, de către reprezentanţii Mişcării Legionare, grupare politică care nega toate valorile reprezentante de PNL, anume democraţia, libertatea, pluralismul şi capitalismul.

Din păcate, istoria s-a dovedit destul de ostilă cu ţara noastră şi cu Partidul Naţional Liberal. Tăvălugul Roşu venit din Est urma să îşi lase o amprentă profundă pe cursul istoriei noastre. Primul lucru pe care o dictatură îl face când vrea să captureze o ţară este să elimine elita politică şi intelectuală a acelei ţări. Astfel, Partidul Naţional Liberal şi celelalte partide istorice au fost desfiinţate de comunişti, iar liberalii au luat calea puşcăriilor politice. Zeci de liberali şi ţărănişti care participaseră activ la Marea Unire, precum şi ultimul preşedinte al PNL, Constantin I.C. Brătianu, zis Dinu, au fost ucişi în puşcăriile comuniste. Partidul Naţional Liberal a revenit pe scena politică după 1990, odată cu căderea odioasei dictaturi comuniste. Cu PNL la guvernare, România a început negocierile de aderare la NATO, negocierile de aderare la UE, urmate de aderarea din anul 2007. În toată această perioadă nu am fost perfecţi, am făcut multe greşeli, dar, zi de zi, încercăm să fim mai buni şi să acţionăm cu şi mai multă determinare în interesul ţării şi al românilor.

Vă asigur că Partidul Naţional Liberal rămâne acelaşi partid care îşi propune să promoveze interesele fundamentale ale României şi ale românilor. Libertatea, democraţia, patriotismul, economia capitalistă, cinstea, competenţa şi păstrarea creativă a valorilor naţionale sunt şi astăzi bornele după care ne ghidăm în politică. Liberalismul reprezintă în continuare singura şansă pentru o Românie prosperă, sigură şi puternică. Noi, liberalii de astăzi, avem în spate o moştenire care ne onorează, dar, în acelaşi timp, ne responsabilizează şi obligă. Partidul Naţional Liberal a fost forţa politică care a ridicat această ţară de la zero, tot Partidul Naţional Liberal trebuie să fie forţa politică care să o ducă astăzi într-un loc mai bun decât a fost ieri. Viitorul ne aparţine şi depinde doar de noi să ridicăm această ţară! La mulţi ani, liberali! La mulţi ani, PNL! La mulţi ani, România!

Domnul Florică Ică Calotă:

"Necesitatea programelor în sectorul legumicol"

România are un potenţial ridicat pentru producţia de legume în câmp, fapt datorat, în principal, fertilităţii naturale ridicate a solurilor şi a diversităţii climei.

În România a existat, timp de secole, o puternică tradiţie a fermelor familiale. Continuitatea acestei tradiţii a fost întreruptă de procesul naţionalizării şi colectivizării din perioada comunistă.

După căderea comunismului a început retrocedarea terenurilor naţionalizate către foştii proprietari, printr-o succesiune de legi defectuos concepute. Repercusiunile au avut impact asupra sistemelor de producţie, de valorificare postrecoltă, asupra infrastructurii şi a cercetării. Acest lucru a generat scăderi dramatice a nivelurilor producţiei de produse autohtone şi a transformat România dintr-o ţară preponderent exportatoare, într-o ţară importatoare de fructe şi legume.

Anul acesta, Ministerul Agriculturii a anunţat că Programul "Tomata" se transformă în Programul "Legume în spaţii protejate". Legumicultorii ar urma să primească 150 de milioane de lei, în următorii 2 ani, pentru sere şi solarii.

Din nefericire, nu întotdeauna acest program a avut efect, deoarece, în fiecare an, importurile de tomate au crescut, apoi în multe locuri programul a fost fraudat pentru că nu era foarte sigur din punct de vedere al managementului. Iar din dorinţa legumicultorilor de a beneficia de ajutor pentru a extinde culturile şi pentru alte soiuri, ministrul Adrian Oros a decis ca, anul acesta, să se extindă această formă de sprijin şi să se transforme în legume în spaţii protejate, iar legumicultorii să producă acele legume pe care piaţa le cere.

Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României, în anul 2021, pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate, precum ardei gras şi/sau ardei lung, castraveţi, tomate, varză albă şi/sau roşie şi vinete.

O altă veste bună pentru legumicultori vine de la Guvern, care a adoptat o Hotărâre pentru aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi", precum şi pentru stabilirea unor măsuri de verificare şi control al acesteia. Prin actul normativ s-a stabilit valoarea ajutorului de minimis în lei care se acordă beneficiarilor în anul 2021, respectiv 3.000 euro/ha.

În Hotărâre s-au mai stabilit resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2021, respectiv maximum 15.000.000 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 3.078.000 euro, care se asigură din bugetul MADR pe anul 2021.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat că un ajutor de 3.400 de euro per hectar ar urma să fie acordat pentru cei care sunt cultivatori de cimbru.

De asemenea, vor fi sprijiniţi şi cei care cultivă fenicul, cu 200 euro/ha, muştar - 150 euro/ha şi coriandru - 100 euro/ha. În cazul culturilor de cimbru şi busuioc, suprafaţa cultivată trebuie să fie de minimum 0,5 ha.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt de maximum 6 milioane de lei, echivalentul sumei de 1,231 milioane de euro, acestea fiind asigurate din bugetul acestui an al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Chiar dacă avem un număr apreciabil de exploataţii de dimensiuni reduse, cu preponderenţă în sectorul legumicol, acest lucru a dus la un grad redus de tehnologizare a exploataţiilor, de pregătire profesională a fermierilor şi de organizare a producţiei. Şi suprafaţa cultivată cu legume şi cea acoperită cu sere a scăzut continuu de-a lungul anilor.

De aceea, consider că reorganizarea sistemului de producţie şi valorificare a fructelor şi legumelor, în scopul valorificării eficiente a condiţiilor pedoclimatice deosebite de care dispune România, concomitent cu îmbunătăţirea nivelului socio-economic al zonelor rurale, trebuie să fie un obiectiv prioritar al agriculturii româneşti.

Claudiu-Augustin Ilişanu - declaraţie politică: Eficientţa energetică şi reducerea emisiilor de carbon, ca politici de tranziţie către o energie verde, trebuie să se regăsească în PNRR şi să conducă la un progres în înţelegerea necesităţii unui mediu protejat în România, altfel vom rămâne în urma ţărilor europene;

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Eficiența energetică şi reducerea emisiilor de carbon, ca politici de tranziţie către o energie verde, trebuie să se regăsească în PNRR şi să conducă la un progres în înţelegerea necesităţii unui mediu protejat în România, altfel vom rămâne în urma ţărilor europene"

După numeroase discuţii sterile pe tema PNRR şi nereuşite ale coaliţiei de guvernare în a concepe un plan în acord cu nevoile reale ale României şi cu obiectivele UE, acest plan trebuie refăcut, discutat în Parlament şi depus la Bruxelles pe 31 mai. Până la această dată mai este doar o săptămână. Una dintre condiţiile pe care UE le-a impus este, aşa cum PSD a cerut permanent, însă fără efect din partea coaliţiei, ca PNRR să fie prezentat în Parlament, cum de altfel au procedat statele europene importante. Coaliţia PNL - USR PLUS - UDMR s-a dovedit a fi incapabilă în a demonstra profesionalism şi experienţă în conceperea acestui plan esenţial pentru nevoile de dezvoltare şi refacere a economiei după criza generată de pandemia COVID-19. Mai mult, am văzut, în ultimele luni, că România nu are o strategie pentru funcţionarea agriculturii la un potenţial ridicat, aşa cum ar trebui, nu are soluţii pentru irigaţii, mai rău, îşi taie pădurile, vânează fauna protejată şi, chiar tragic, depozitează gunoaie aduse din ţări europene.

PNRR reprezintă o şansă pentru ca România să deprindă o nouă viziune, chiar şi în ultimul ceas, de a se dezvolta, şi a proteja interesul naţional, nu cel al diverselor grupuri aflate la guvernare. Proiectele de mediu trebuie să fie parte integrantă din PNRR. PSD, partid cu viziune europeană, pledează pentru proiecte de dezvoltare în acord cu viziunea europeană asupra dezvoltării durabile şi tranziţiei verzi şi consideră că România trebuie să facă paşi concreţi pentru a îndeplini aceste obiective prin aplicarea unei politici de mediu consecvente. Strategiile UE, până în 2050, sunt de a implementa un sector energetic mai eficient pentru protejarea mediului şi pentru creşterea economiei, fără a afecta mediul.

Astfel, PNRR trebuie să fie în acord cu agenda europeană privind investiţiile în energie curată, recomandate de pachetul de măsuri al Comisiei privind redresarea economică Next Generation EU şi Pactul verde european.

Una dintre temele importante din PNRR priveşte promovarea energiilor regenerabile. La nivel european, energia din surse regenerabile a reprezentat, anul trecut, principala sursă de producţie de electricitate. Prin Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030, România trebuie să ajungă în domeniul energiei din surse regenerabile la cel puţin la 25% în anul 2022 şi 30% în 2030. Mai mult, UE recomandă ca ţara noastră să ajungă, în 2030, la o ţintă de 34%. Aceste obiective pot fi bine integrate şi corelate cu obiectivele de dezvoltare şi tranziţie verde din PNRR în condiţiile în care guvernanţii înţeleg că mediul este o temă de maximă urgenţă în România.

Pentru a avea o opţiune facilă şi sigură pentru decarbonizarea sectorului energetic, accentuată de instituţiile europene de câţiva ani, România trebuie să aibă un sistem deja pregătit, cu investiţii în capacități noi de producție a energiei electrice cu emisii reduse de carbon şi mai multe posibilităţi concrete în ceea ce priveşte resursele regenerabile în producerea energiei electrice, obiective care se pot concretiza prin proiecte serioase care să fie incluse în PNRR. Eficienţa energetică este strâns legată de investițiile pentru modernizarea și dezvoltarea mecanismelor de producere şi diversificarea surselor de stocare. Comisia Europeană recomandă, de asemenea, decarbonizarea sectorului de transport, respectiv prioritizarea transportului feroviar. Aceste aspecte ar trebui să fie înţelese de coaliţia de guvernare care, în loc să creeze facilităţi pentru mobilitatea feroviară, mai ales a studenţilor, a redus facilităţile şi posibilităţile de a încuraja acest segment de transport.

PNRR este o şansă mare pentru România doar dacă Guvernul înţelege că este nevoie de cooperare şi expertiză solidă din partea specialiştilor în conceperea unui plan care să conducă către o nouă viziune în dezvoltare, şi nu de agrearea unei schiţe de partid în cadrul coaliţiei de guvernare, total în afara realităţii naţionale, dar şi europene. Dincolo de acestea, este şi demnitatea naţională în joc - guvernanţii actuali probabil că vor ţine România pe ultimul loc la Bruxelles în ceea ce priveşte predarea PNRR.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Familia creştină"

După învăţătura Sfintei noastre biserici, familia este un aşezământ dumnezeiesc şi temelia vieţii de obşte. Ea se întemeiază prin căsătorie, adică prin legătura dintre bărbat şi femeie, binecuvântată de Dumnezeu în faţa sfântului altar. Această legătură răsare din imboldul firesc, sădit de Dumnezeu în om. "De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup" (Efes. 5, 31).

Însuşirile familiei creştine se desprind din învăţătura sfintei biserici despre căsătorie:

Unitatea şi egalitatea. Familia trebuie să fie întemeiată prin legătura dintre un singur bărbat şi o singură femeie. "Fiecare bărbat să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul său" (I Cor. 7, 2).
Sfânta noastră biserică nu îngăduie legătura dintre bărbat şi mai multe femei, căci aceasta înjoseşte femeia. În familia creştină femeia este soţie, adică tovarăşa de viaţă şi împreună - lucrătoare cu bărbatul, în toate. Creştinismul a ridicat femeia din starea de înjosire faţă de bărbat, în care se găsea mai înainte, şi a aşezat-o în toată vrednicia ei de fiinţă creată "după chipul lui Dumnezeu", precum spune Sfântul Apostol Pavel: "Nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus" (Gal. 3, 28).
Astfel, creştinismul a arătat pentru prima dată că femeii i se cuvine aceeaşi preţuire ca şi bărbatului. Nu mult mai târziu, orânduielile omeneşti i-au recunoscut şi ele femeii drepturi şi îndreptăţiri alături de bărbat.
Dragostea şi buna învoire dintre soţi. Când sila, sau alte pricini, ca de exemplu averea, duc la întemeierea unei familii, atunci rareori traiul între soţi este fericit.
Curăţia. Soţii să nu fie în apropiata înrudire trupească şi sufletească. Prin canoanele sale, sfânta noastră biserică a stabilit gradele de rudenie, care fac cu neputinţă încheierea căsătoriei.
Sfinţenia. Familia trebuie să fie binecuvântată prin Taina Sfintei Cununii. Sfântul Apostol Pavel numeşte căsătoria, prin care se înfiinţează familia, Taina mare, dar nu altfel, ci numai dacă ea este întemeiată, în Hristos şi în biserică (Efes. 5, 32). Pentru însemnătatea pe care familia o are în viaţa de obşte, binecuvântarea dumnezeiască este de neapărată trebuinţă.
Trăinicia. Căsătoria să fie pentru toată viaţa, căci: "Ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă" (Matei 19, 6). Iar Sfântul Apostol Pavel spune: "Celor ce sunt căsătoriţi le poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia să nu se despartă de bărbat. Iar dacă s-a despărţit, să rămână nemăritată sau să se împace cu bărbatul său; tot aşa, bărbatul să nu-şi lase femeia" (I Cor. 7,10-11). În afară de moartea trupească, sfânta biserică îngăduie desfacerea legăturii dintre soţi (divorţul) numai din pricini morale asemănătoare morţii trupeşti, cum sunt: necredincioşia (adulterul) sau alte legături trupeşti neîngăduite (Matei 19, 9).

După învăţătura sfintei noastre biserici, scopul familiei este:

Naşterea de copii, spre înmulţirea neamului omenesc şi a credincioşilor sfintei biserici;
Ajutorarea soţilor întreolaltă, pentru uşurarea vieţii;
Ocrotirea moralităţii soţilor.

S-a mai spus că omul este creat pentru viaţa în societate, adică pentru a trăi împreună cu semenii săi: "Şi a zis Domnul Dumnezeu: nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el" (Fac. 2,18). Cea dintâi formă a vieţii de obşte este tocmai familia. Pe familie se întemeiază apoi toate celelalte forme de viaţă obştească.

Dar familia nu este numai sâmburele din care creşte obştea (societatea) omenească, ci ea este şi cel dintâi aşezământ de creştere morală a omului, neapărat necesar pentru bunăstarea societăţii. Familia este răsadniţa de virtuţi şi izvor de întărire morală. În sânul ei îşi primeşte copilul primele îndrumări de viaţă, care îi rămân întipărite în suflet pentru totdeauna. Căci, dacă temelia bunei creşteri a copilului este dragostea şi înţelegerea firii sale, lucrul acesta se face mai întâi şi cel mai bine în familie. Numai părinţii au dragoste faţă de copiii lor în măsura cea mai mare şi numai ei au prilej potrivit şi îndelungat să înţeleagă deplin firea fiecărui copil al lor.

Pentru a-şi putea îndeplini cum se cuvine lucrarea ei, de a creşte oameni cinstiţi în orice privinţă, familia creştină trebuie să se călăuzească după îndrumările morale sănătoase care se găsesc în învăţătura sfintei noastre Biserici Ortodoxe, păstrătoarea adevărurilor veşnice.

Familia este alcătuită din părinţi şi copii. Părinţii au datorii faţă de copii, iar copiii faţă de părinţi.

Pe lângă părinţi şi copii, familia mai cuprinde şi pe celelalte rude, oricât de depărtate. De aceea, toate rudele trebuie să se iubească, să se respecte şi să se ajute, iar felul acesta de viaţa să pătrundă în toată societatea omenească, adică în marea familie a neamului omenesc. În această mare familie a omenirii, care, după învăţătura creştină, are ca Tată pe Dumnezeu, toţi oamenii sunt fraţi între ei, prin Hristos.

Aşadar, familia creştină trebuie să fie vatră, în care focul dragostei să nu se stingă niciodată şi de la care să se încălzească omul şi obştea omenească.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"România reală e sufocată de scumpiri"

După pandemie, românii vor fi crunt loviţi şi de sărăcie, pe fondul scumpirilor produse de la începutul anului şi ca efect al celor anunţate deja pentru această vară. Guvernul dreptei, fără idei şi strategii, nu poate concepe alte măsuri în afară de tăieri de salarii, diminuări de venituri sau scumpiri generale, fapt ce va afecta dureros şi în mod direct nivelul de trai al românilor, în special al celor cu posibilităţi materiale reduse.

De la 1 iulie, gazele pentru consumatorii casnici se scumpesc cu 25%, iar curentul electric cu încă 7,5%. Majorarea excesivă a preţului energiei şi al carburanţilor, cu peste 10%, până acum, a generat creşteri în lanţ ale preţurilor la alimentele de bază şi bunuri de consum indispensabile populaţiei.

În aceste condiţii, viaţa românilor va fi din ce în ce mai dificilă, situaţie complicată şi de faptul că în ultimul an de pandemie numărul celor care au rămas fără locuri de muncă a crescut considerabil.

Le pasă celor din Guvernul lui Iohannis de soarta românilor? Nu le pasă! Ei vor să scape bugetul de faliment tot pe spatele oamenilor, într-un dispreţ fără margini faţă de cei nevoiaşi şi îndatorând ţara pe zeci de ani. Toate acestea pentru a-şi satisface clientela politică, pe fondul haosului generalizat produs de criza sanitară.

Dacă veniturile au fost îngheţate, scumpirile vor fi dezgheţate în plină vară, iar oamenii sunt în continuare minţiţi, aşa cum a făcut-o ministrul liberal Popescu, care spunea la momentul liberalizării pieţei energiei că: "energia electrică şi gazele pentru populaţie nu au niciun motiv să fie scumpite nici de la 1 ianuarie 2020 şi nici în iulie 2021, când preţul gazelor la producător va fi liberalizat".

În realitate, liberalizarea a determinat scumpiri care vor continua în următoarea perioadă, afectând grav puterea de cumpărare şi sărăcind astfel populaţia României, oricum campioana Europei la acest capitol.

În acelaşi timp, Cîţu anunţă cu emfază o creştere economică inexistentă, deoarece nu este posibil ca un asemenea indicator să nu se regăsească în nivelul de bunăstare al tuturor românilor.

Guvernanţii trebuie să ne spună de ce creşterea economică nu se regăseşte în majorarea alocaţiilor copiilor şi a pensiilor, aşa cum a legiferat PSD, dacă tot avem un excedent de bani în buget.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Deşeuri periculoase introduse ilegal în România"

Problema deşeurilor introduse ilegal în ţara noastră, prin Portul Constanţa, nu constituie un incident singular. Din păcate, fenomenul a căpătat dimensiuni înspăimântătoare şi a devenit o practică frecventă. Tone de deşeuri periculoase iau calea ţării noastre prin containere ce ajung pe cale maritimă sau rutieră.

Se cunoaşte faptul că România nu stă foarte bine nici la capitolul gestionării deşeurilor proprii. Avem una dintre cele mai slabe rate din Uniunea Europeană la capitolul reciclare, şi nici la colectarea selectivă nu putem spune că îndeplinim normele europene impuse.

În acest context, este revoltător să vedem cum ţara noastră devine groapa de gunoi a Europei. În lipsa mijloacelor legislative, care să pună capăt acestei practici, dar şi din cauza lipsei de reacţie a autorităţilor, a carenţelor în privinţa aparaturii de specialitate ce poate depista în timp util deşeurile periculoase, tone de gunoaie ajung în ţara noastră prin transporturi clandestine şi sfârşesc apoi în incineratoare sau abandonate pe câmpuri sau la margini de localităţi.

Se subînţelege ce impact are acest lucru asupra mediului. Calitatea aerului, a solului sau a pânzei freatice sunt periclitate. Sănătatea noastră este pusă în pericol. Imaginea României în Europa este compromisă.

O ţară care permite să se întâmple astfel de fenomene nu poate fi privită ca un partener respectabil şi de încredere în Uniunea Europeană.

De toate aceste aspecte ar trebui să ţină cont domnul Tánczos Barna, ministrul mediului, care, întrebat în cadrul unei conferinţe de presă de măsurile pe care le are în vedere pentru a gestiona cu celeritate şi responsabilitate această problemă, a ridicat neputincios din umeri şi ne-a promis că va discuta cu autorităţile germane, ţara din care au provenit cele mai multe containere de deşeuri.

Consider că nu mai suntem în punctul în care "o discuţie" poate salva situaţia. La nivel declarativ oricine poate da asigurări şi promisiuni. Dacă însă aceste discuţii nu sunt completate de măsuri concrete din partea statului român, deşeurile vor continua să intre în ţara noastră şi pe viitor.

Este rezonabil să credem că autorităţile germane ar putea întreprinde ceva în sensul acesta, dar este obligaţia şi responsabilitatea noastră să ne asigurăm că acest lucru se va întâmpla. Atitudinea serviabilă, umilă şi neputincioasă în relaţiile cu alte ţări membre UE nu îşi are locul. Suntem ţara cu drepturi depline şi trebuie să arătăm că nu putem permite să fim bătaia de joc şi groapa de gunoi a altora.

Cât despre lipsa aparaturii de specialitate care scanează conţinutul containerelor, dar şi înăsprirea controalelor, astfel încât să fie verificate toate containerele, nu doar cele suspecte, aşteptăm ca Ministerul Mediului şi instituţiile din subordonare să vină şi cu iniţiative, proiecte, măsuri, cu alocarea de resurse pentru aparatura necesară unui control riguros. Nu îşi doreşte nimeni un ministru care îşi arată veşnic îngrijorarea şi mâhnirea. Fapte, nu vorbe!

Filip Havârneanu - declaraţie politică despre lipsa infrastructurii rutiere din România şi urgentarea construirii drumurilor de mare viteză pentru Moldova;

Domnul Filip Havârneanu:

Vineri, CNAIR a emis ordinul de începere a lucrărilor de proiectare necesare construcţiei A8, pe segmentul Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ. Într-o Românie în care nu mai eşti în siguranţă nici măcar pe marginea drumului, aveam nevoie de această veste. Autostrăzile A7 şi A8 sunt obiective pe care oamenii nu le mai pot răbda, iar în regiunea Moldovei sunt singura soluţie viabilă pentru a vorbi despre dezvoltare economică.

Angajamentul nostru, al USR PLUS, rămâne valabil şi nu vom da înapoi de la construirea drumurilor de mare viteză pentru Moldova. Am fost, personal, în comisii la Ministerul Transporturilor pentru a urmări fiecare etapă şi pentru a fi pregătit să contribui la orice demers care conduce la avansarea proiectului.

Circulaţia în condiţii moderne nu este o aroganţă, nu este un capriciu, este o necesitate urgentă care poate face diferenţa între viaţă şi moarte. Acum este mai important ca niciodată să monitorizăm atent fazele şi etapele procedurale, să găsim soluţii potrivite acolo unde apar probleme iminente şi să ne asigurăm că, spre deosebire anii trecuţi, progresul nu va mai exista doar pe hârtie şi că progresul nu va mai însemna o panglică inaugurală tăiată pentru un kilometru de drum construit cu o firmă de familie.

În Iaşi, din cauza infrastructurii precare, investitorii ne-au ocolit. Sunt nenumărate fabrici care, fără artere rutiere performante, nu au putut vedea în oraşul meu o zonă de lucru. Acest lucru se va schimba, pentru că, acolo unde nu există un drum, vom face noi unul, iar acolo unde a fost imposibil, vom găsi o cale.

Împreună cu colegii mei parlamentari şi cu ONG-urile care susţin construirea de autostrăzi pentru Moldova, facem tot posibilul pentru a elimina blocajele rutiere, stresul din trafic şi timpul irosit pe artere învechite, degradate. Zilele trecute, venind înspre Bucureşti, am fost martorul unui cumplit accident cu şase victime, dintre care doi copii. Şoferii, presaţi de orele în şir petrecute pe şosele periculoase, tind de multe ori să nu respecte regulile rutiere, ignorând consecinţele. Vreau să considerăm că autostrăzile la care fac referire sunt partea noastră de implicare în ceea ce înseamnă prevenţie. Raportul Comisiei Europene privind accidentele rutiere mortale din 2020 arată că în România situaţia este în continuare dramatică. Avem ţara cu cele mai multe victime, iar principala cauză este lipsa infrastructurii. Circulăm pe drumuri ciuruite şi înţesate de gropi, cu sisteme de semnalizare slabe sau inexistente, cu zone periculoase fără balustrade, continuăm să ne deplasăm bară la bară, iar aglomeraţiile, cozile interminabile determină deopotrivă violenţa în trafic.

Am început anul 2021 cu 910 kilometri de autostradă. Această cifră tristă ne motivează să nu ne oprim din a investi în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore, în special pe tronsoanele A7 şi A8. Ne străduim să punem la dispoziţia românilor, nu doar artere moderne, ci şi sisteme inteligente de gestionare a traficului, a semnelor şi semnalelor rutiere, dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor şi măsuri de siguranţă pasivă.

Cele aproximativ 4 milioane de români care au emigrat spun că s-ar întoarce acasă dacă s-ar îmbunătăţi infrastructura din România, referindu-se la drumuri, autostrăzi, dar şi la spitale sau şcoli. Cei mai mulţi români care au părăsit ţara, cu gândul la un trai mai bun, sunt din Moldova. Pentru că nimeni până acum nu le-a oferit o perspectivă, 200.000 de români pleacă anual din ţară. Avem nevoie de drumuri pe care să nu ne pierdem viaţa şi de drumuri pe care să nu petrecem o viaţă până la destinaţie. Domnul primar Chirica susţine că la Iaşi investitorii vin dacă "spaţiile verzi sunt întreţinute cu panseluţe şi pomi înalţi". Asta explică, pe scurt, gândirea lirico-administrativă de care s-au folosit fostele partide aflate la putere când au decis că n-avem nevoie curând de autostrăzi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Istoria Partidului Naţional Liberal este istoria României moderne"

Istoria Partidului Naţional Liberal se confundă cu istoria statului român modern. Este greu de imaginat, într-un exerciţiu contrafactual, cum ar fi arătat istoria ţării noastre, din secolul al XIX-lea şi până astăzi, fără Partidul Naţional Liberal.

Data de 24 mai este emblematică pentru PNL şi istoria politică a României. Formaţiunile politice liberale, fie ele mai radicale sau mai moderate, de la acea vreme au realizat că fără un efort conjugat nu vor putea să reprezinte o alternativă la puternica grupare conservatoare, care ulterior se va constitui formal în Partidul Conservator. Întâlnirile dintre liderii liberali au devenit tot mai frecvente, fiind transferate în spaţioasa casă boierească din centrul Bucureştiului, aparţinând maiorului englez Stephen Bartlett Lakeman, un fost ofiţer din armata turcă în timpul Războiului Crimeii, sub numele de Mazar Paşa, căsătorit cu o româncă şi devenit liberal. Astfel, la 24 mai 1875, în casa lui Mazar Paşa, Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gheorghe Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Al. Candiano-Popescu, Anastase Stolojan, Gh. Chiţu, C.G. Peşcov şi N.C. Furculescu, precum şi Manolache Costache Epureanu, un disident conservator, printr-un program întărit de semnături puneau bazele Partidului Naţional Liberal. Programul menţionat, publicat la 4 iunie 1875 în "Alegătorul Liberal", nu era o expunere de principii doctrinare, ci o consemnare a unor obiective clare ce urmau să fie îndeplinite în perspectiva preluării guvernării.

Momentul Mazar Paşa a fost unul crucial pentru dezvoltarea ulterioară a vieţii politice româneşti de la acea vreme şi pentru istoria ţării înseşi. De numele Partidului Naţional Liberal, chiar şi înainte de constituire, să-i spunem formală, s-au legat dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, aducerea prinţului străin - prin naştere, căci faptele au demonstrat, fără putinţă de tăgadă, devotamentul şi apartenenţa sa la naţiunea română - în 1866, obţinerea independenţei statului (obiectiv principal din 1866) în 1877, Marea guvernare liberală (1876-1888), transformarea României în Regat la 1881 şi, în cele din urmă, încununarea unui întreg efort făcut de generaţii de politicieni şi desăvârşirea unei aspiraţii naţionale, realizarea României Mari în 1918.

Perioada interbelică, până în 1927, a fost dominată de figura marelui bărbat de stat şi om politic, Ion I.C. Brătianu. În anii scurşi de la Marea Unire până la instaurarea comunismului, şi anume instalarea Guvernului Dr. Petru Groza în data de 6 martie 1945, Partidul Naţional Liberal a reprezentat întruchiparea stabilităţii şi a luptei contra curentelor antiliberale şi antidemocratice, fie ele de la extrema stângă sau dreaptă.

După căderea comunismului, în urma Revoluţiei din Decembrie 1989, Partidul Naţional Liberal a renăscut şi continuă şi astăzi să reprezinte românii care cred în libertate, economie de piaţă, meritocraţie şi democraţie. PNL va fi mereu partidul celor care, indiferent de mediul social, economic sau cultural din care provin, cred că prin propriile forţe, prin sudoarea frunţii şi talentul propriu îşi pot atinge potenţialul maxim. "Prin noi înşine!" spune sloganul după care ne ghidăm astăzi şi care reprezintă cel mai bine contopirea dintre tradiţie şi modernitate. Ne mândrim cu istoria şi înaintaşii noştri, credem în continuare că singura cale spre progres o reprezintă individul şi aspiraţia acestuia de a fi mai bun cu fiecare zi, însă tot acest efort individual, transformat într-unul colectiv, nu poate fi făcut în afara parametrilor în care se regăseşte ţara noastră astăzi, parte a Uniunii Europene şi a NATO.

La mulţi ani tuturor liberalilor autentici! La mulţi ani, PNL! Fie ca generaţiile viitoare să sărbătorească încă 146 de ani de existenţă a ta!

Doamna Mirela Furtună:

"Austeritatea - proiect de ţară"

Am aflat cu stupoare despre promisiunile făcute de către guvernanţii noştri liderilor europeni, în speranţa primirii fondurilor europene pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În loc să meargă la Bruxelles cu proiecte bine documentate, care să poată fi finalizate până în 2026 şi care să aducă o multiplicare a veniturilor la bugetul de stat, ei au promis austeritate pe toate planurile.

După ce că au nesocotit legile în vigoare şi au amânat majorarea pensiilor şi a salariilor, acum promit că vor menţine îngheţate aceste venituri. Nu numai că nu le vor mări, cum au promis, conform legii, dar nici măcar nu le vor indexa cu inflaţia. În traducere liberă asta înseamnă o scădere a puterii de cumpărare a românilor.

Actualii guvernanţi au promis că vor menţine la nivelul actual cheltuielile cu pensiile, nefiind preconizate creşteri pe termen scurt şi mediu. Efectiv nu ştiu cum vor reuşi acest lucru, mai ales că datele ne arată că vor fi mai mulţi pensionari peste un an. Asta înseamnă că vor tăia din pensii?

Desigur, mai există şi varianta măririi vârstei de pensionare, visul PNL-ului de când a venit la guvernare. Poate au de gând să mărească vârsta de pensionare la 100 de ani, să nu-şi mai bată capul cu plata acestora. Este inadmisibil modul în care actualii guvernanţi tratează pensionarii şi românii, în general.

De altfel, au promis şi îngheţarea salariilor, ceea ce înseamnă nu numai că puterea de cumpărare a românilor va scădea, dar şi că se vor menţine inechităţile dintre veniturile din sistemul bugetar.

Mai mult, au plusat cu eliminarea unor facilităţi fiscale (impozitul pe venit, impozitul pe profit şi contribuţiile sociale) şi creşterea impozitului pe proprietate.

Deşi toate studiile economice din ultimele două decenii arată că austeritatea nu ajută deloc revenirea economică, din contră, coaliţia PNL -USR - UDMR are un singur proiect de ţară - austeritatea.

Toate ţările acordă mai multe facilităţi fiscale şi măresc stimulentele pentru a ajuta economia ţării lor să iasă din recesiune, noi facem din austeritate unica reformă.

PSD se opune ferm acestor măsuri ilogice, care aruncă şi mai mulţi români în sărăcie, şi va folosi toate mijloacele legislative pentru a bloca astfel de aberaţii.

Acest plan al guvernanţilor ne arată că suntem obligaţi să depunem o moţiune de cenzură şi să scăpăm de Guvernul austerităţii cât mai repede.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

"Nu răpiţi elevilor din anii terminali amintirile cele mai frumoase!"

A trecut mai bine de un an de când România se confruntă cu una dintre cele mai violente crize de sănătate din istorie, iar de două săptămâni asistăm la o relaxare a măsurilor de protecţie sanitară ce a putut fi posibilă datorită scăderii evidente a numărului de îmbolnăviri. Pe de altă parte, se continuă împiedicarea desfăşurării unor evenimente importante pentru o anumită categorie de populaţie: elevii din anii terminali, respectiv cei care ar dori să marcheze încheierea claselor a VIII-a, respectiv a XII-a.

În condiţiile în care ministrul sănătăţii a decis deschiderea restaurantelor pentru public, nu înţeleg de ce restricţionăm organizarea acestor mici evenimente atât de importante pentru cei tineri. În plus, vorbim despre aceleaşi persoane care oricum petrec timp împreună la orele de curs.

Am asistat, anul trecut, neputincioşi, la festivităţi - dacă am putea să le numim aşa - organizate pe platforme online, unde, mai mult sau mai puţin creativi, elevii şi profesorii au încercat totuşi să sărbătorească sfârşitul de ciclu şcolar. Au lipsit însă lucrurile simple, care, până nu demult, erau atât de fireşti: ultimul clopoţel, îmbrăţisările între colegii, care timp de 4 ani, zi de zi, au împărţit emoţii şi momente intense, unice. Consider că nu mai avem voie să-i privăm pe adolescenţi de aceste evenimente atât de importante, nu mai avem voie să-i privăm din a trăi momente ce vor deveni mai târziu amintiri frumoase pentru întreaga viaţă.

Consider că datoria ministrului sănătăţii şi a secretarului de stat, domnul Arafat, este să găsească o soluţie ca evenimentele de final de clasa a VIII-a şi a XII-a să se desfăşoare în condiţii normale, şi astfel să nu le fie răpite tinerilor noştri amintirile "începuturilor de drum".

Am ales această temă pentru declaraţia mea politică de astăzi, întrucât am avut ocazia să discut zilele trecute, la Buzău, cu câţiva profesori care sunt diriginţi la clase în ani terminali, cu părinţi şi elevi care mi-au semnalat că nu li se pare logic să le fie limitat dreptul de a organiza balurile de absolvire, în condiţiile în care mulţi dintre ei mi-au mărturisit că ar fi chiar dispuşi să participe la aceste evenimente chiar şi cu dovada testelor COVID făcute cu 48 de ore înainte.

Părinţii înţeleg şi ei frustrarea copiilor, care sunt lipsiţi de momentele la care au visat, şi îi susţin.

Dacă am pune la socoteală şi industria HoReCa, pentru care aceste evenimente au adus, în fiecare an, venituri importante pentru angajaţi şi angajatori, chiar cred că ministrul sănătăţii ar trebui să ia în calcul posibilitatea organizării acestor mici întruniri pentru elevi.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Guvernele liberale pun accentul pe investiţii, pe dezvoltare şi pe viitor!"

Revenirea economică a României nu este doar o promisiune, ci o certitudine. Ea este confirmată de cifrele oficiale ale INS şi Eurostat. Avem cea mai mare creştere din UE: 2.8% în trimestrul I, 2021, faţă de cel anterior. Datele economice demonstrează că măsurile liberale luate de guvernele Orban şi Cîţu s-au dovedit a fi cele corecte.

Economia României continuă trendul puternic de creştere şi înregistrează, în primul trimestru din 2021, o creştere de 2,8% faţă de ultimul trimestru din 2020, când am avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, respectiv 4,8%. România a fost, în primul trimestru al acestui an, cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană.

Acestor date li se adaugă şi cele referitoare la creşterea investiţiilor străine. Investiţiile străine directe au ajuns la 1,535 miliarde de euro în primele trei luni ale acestui an, cu 399 de milioane de euro mai mult decât în perioada similară anului 2020, potrivit datelor oferite de Banca Naţională a României.

Totodată, aproximativ 40.000 de firme au fost înfiinţate în primele patru luni ale anului, în comparaţie cu 22.976 în perioada similară a anului trecut, în creştere cu 73,6%. Printre explicaţiile care stau la baza creşterii apetitului antreprenorial în România se numără tendinţa generală de revenire economică sau ridicarea restricţiilor.

Avem toate condiţiile pentru a avea în următorii patru ani o explozie a creşterii economice, care se va traduce în bunăstare. Asta înseamnă un număr şi mai mare de locuri de muncă bine plătite, dar şi o economie puternică care să susţină dezvoltarea infrastructurii şi modernizarea sistemelor publice din educaţie şi sănătate.

Guvernele liberale au schimbat radical paradigma guvernării. Guvernele socialiste s-au bazat pe taxare şi redistribuirea sărăciei, prin conducerea banilor către consum imediat, ceea ce a dus la neglijarea investiţiilor în infrastructura ţării. Politica PSD a avut consecinţe dramatice în scăderea competitivităţii firmelor româneşti şi a nivelului de trai, sau chiar tragice, dacă ne raportăm la infrastructura spitalicească lăsată în paragină.

Guvernele liberale, conduse de Ludovic Orban şi Florin Cîţu, au pus accentul pe investiţii, pe dezvoltare şi pe viitor.

După creşterea economică de 2,8% înregistrată în trimestrul I, anul 2021 a devenit anul de restart pentru mediul de afaceri şi economia României. Cifrele confirmă faptul că economia îşi revine, iar sectorul privat are încredere în măsurile liberale.

Doamna Gianina Şerban:

"Fenomenul abandonării deşeurilor trebuie stopat!"

La nivel mondial, produsele alimentare şi nealimentare au început să fie ambalate sub diverse forme, mărimi şi culori, uşurând viaţa consumatorilor. Omul, din comoditate, preferă utilizarea ambalajelor mici pentru consum imediat, ca, mai apoi, neutilizarea şi abandonarea lor să producă pagube la nivel mondial.

În ultimii ani, aceste deşeuri au devenit din ce în ce mai numeroase şi mai răspândite în toate colţurile planetei, dar şi în toate mările şi oceanele. Trebuie să fim conştienţi că aceste deşeuri, sub diverse forme şi materiale, sunt greu de descompus şi că, în urma descompunerii, au un impact negativ asupra planetei.

De menţionat este faptul că, în aceeaşi măsură, întâlnim şi problematica deşeurilor din alte industrii, precum deşeuri din construcţii, deşeuri radioactive, care au nevoie de un regim special de colectare, depozitare şi tratare.

În România, din cauza legislaţiei ambigue şi controalelor neefectuate, întâlnim o agravare a problematicii deşeurilor, în sensul în care, în loc să fie colectate selectiv, reciclate, depozitate şi valorificate corespunzător, acestea ajung pe marginea drumurilor, în zonele limitrofe marilor aglomerări urbane, în râuri sau pe marginea barajelor.

Astfel, România are numeroase proceduri de infringement declanşate în domeniul deşeurilor, iar Comisia Europeană ne sancţionează pentru modul în care abordăm această situaţie.

Prin urmare, am iniţiat, pentru început, o propunere legislativă care vizează majorarea amenzilor cu până la 8.000 de lei pentru persoane fizice şi 60.000 lei pentru persoane juridice şi înăsprirea pedepselor pentru cei care abandonează deşeurile.

Propunerea legislativă vine în completarea şi modificarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, iar suplimentar am introdus, la capitolul infracţiuni, deversarea poluanţilor în ape şi poluarea cu bună-ştiinţă a apelor de suprafaţă, apelor subterane, aerului, solului şi subsolului prin procese de depozitare necorespunzătoare a deşeurilor sau arderi ilegale ale acestora.

În continuare, sunt de acord cu faptul că importul de aparate, instalaţii, echipamente, utilaje, substanţe şi produse folosite şi uzate, neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfăşurarea activităţilor de colectare, tratare, transport, valorificare şi eliminare a deşeurilor periculoase, comercializarea, abandonarea şi/sau neasigurarea încărcăturii deşeurilor pe durata şi pe parcursul tranzitării teritoriului României, introducerea în ţară a deşeurilor în scopul eliminării şi/sau neutilizarea acestora în scopul pentru care au fost introduse şi tentativa abandonării deşeurilor trebuie drastic pedepsite, cu amendă sau închisoare până la 7 ani.

Vreau pe această cale să le mulţumesc tuturor colegilor, atât din partidul AUR, cât şi celorlalţi parlamentari, care s-au alăturat iniţiativei mele.

Fenomenul abandonării deşeurilor trebuie stopat!

Elena Hărătău - declaraţie politică cu prilejul împlinirii a 146 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal;

Doamna Elena Hărătău:

Partidul Naţional Liberal împlineşte venerabila vârstă de 146 de ani. Din 1875 ne aflăm în slujba românilor şi de istoria noastră se leagă unele dintre cele mai importante momente din istoria modernă a României: obţinerea independenţei de stat, ridicarea României la rang de regat, Războiul de întregire a neamului şi crearea României Mari, adoptarea Constituţiei din 1923 sau relansarea economică după criza din 1929-1933.

Am condus ţara în cele mai grele momente şi am obţinut cele mai mari rezultate, aşa că putem spune, fără să greşim, că liberalismul este fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă.

Partidul Naţional Liberal a fost oficial fondat la data de 24 mai 1875, atunci când mai mulţi liberali, printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Ion Ghica, C.A. Rosetti, au pus bazele formaţiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne.

În 1877, în timpul guvernării liberale, România şi-a proclamat independenţa. După dobândirea independenţei, Guvernul condus de Ion C. Brătianu a pus bazele României moderne, asigurând o nouă Constituţie, dar şi dezvoltarea economiei şi a infrastructurii. La 9 mai 1877, în faţa Adunării Deputaţilor, marele liberal Mihail Kogălniceanu declara: "În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare. Aşadar, domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă".

În 1918, la finele Primului Război Mondial, România şi-a împlinit obiectivul naţional al Marii Uniri, în timp ce la putere se afla tot un cabinet liberal. Transilvania, Basarabia şi Bucovina s-au reunit cu România. Ion I.C. Brătianu, preşedintele PNL şi premierul României, a condus atât negocierile pentru intrarea României în război, cât şi delegaţia României la tratativele de pace de la Paris.

Cu aceste cuvinte a întâmpinat Ion I.C. Brătianu delegaţia fruntaşilor transilvăneni veniţi la Bucureşti să-i prezinte suveranului actul unirii: "Vă aşteptam de o mie de ani şi aţi venit ca să nu ne mai despărţim niciodată. Sunt în viaţa unui neam clipe de fericire atât de mari, încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă. Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generaţii. Ea este sfânta tresărire de bucurie a întregului popor român, care de sute şi sute de ani a îndurat suferinţele cele mai crude, fără să-şi piardă credinţa neclintită în sosirea acelei zile care ne uneşte astăzi şi care trebuia să vină, nu putea să nu vină".

Perioada interbelică a fost una prolifică pentru România. Liberalii au promovat o nouă Constituţie, printre cele mai avansate din Europa acelor vremuri, reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislaţie electorală. În perioada guvernărilor PNL, România a avut una din cele mai mari creşteri economice din lume (aproximativ 5.5%/an) şi înregistra excedent bugetar. După cel de-al Doilea Război Mondial regimul comunist a dizolvat partidele politice democratice, inclusiv PNL, care şi-a încetat activitatea în noiembrie 1947. Mulţi dintre fruntaşii liberali au murit în închisorile comuniste, plătind cu viaţa credinţa în principiile democratice şi valorile liberale.

În primele zile ale anului 1990, PNL s-a reînregistrat ca partid politic şi a început o nouă etapă din existenţa sa politică.

În timpul guvernării PNL, dintre 2004 şi 2008, România a atins un nivel de dezvoltare economică fără precedent, sub impulsul unor politici liberale, precum reducerea fiscalităţii şi încurajarea iniţiativei private şi a investiţiilor.

În 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al României, devenind primul preşedinte liberal din istoria ţării. Klaus Iohannis a blocat abuzurile PSD şi a reuşit să păstreze direcţia euro-atlantică a României.

În 5 noiembrie 2019, Ludovic Orban a devenit premierul României şi, pentru prima dată în istorie, Partidul Naţional Liberal a reuşit să deţină atât postul de preşedinte, cât şi pe cel de prim-ministru. Situaţia a fost menţinută prin instalarea unui nou Guvern condus de un premier liberal, la finalul anului 2020.

Astăzi, la 24 mai 2021, într-o nouă perioadă de cumpănă, în plină criză sanitară şi economică la nivel mondial, Partidul Naţional Liberal conduce ţara obţinând rezultate la care România, cu greu, putea spera la începutul pandemiei.

Ţara noastră a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană atât în ultimul trimestru al anului 2020, cât şi în primul trimestru al anului 2021.

Alexandra Huţu - declaraţie politică: Guvernul Cîţu a blocat deliberat accesul la şcoală al elevilor, prin alocarea de zero lei pentru decontarea navetei şi prin blocarea cadrului legal între ministere;

Doamna Alexandra Huţu:

"Guvernul Cîţu a blocat deliberat accesul la şcoală al elevilor, prin alocarea de zero lei pentru decontarea navetei şi prin blocarea cadrului legal între ministere"

Fac un apel public către premierul Cîţu pentru deblocarea urgentă a decontărilor privind asigurarea transportului gratuit al copiilor din localitatea de domiciliu la şcoală, prin alocarea de fonduri care nu au fost incluse de Guvern în bugetul pentru 2021. După ce că nu au fost alocate fonduri, de peste 3 luni se face ping-pong cu accesul la educaţie al sutelor de mii de elevi din mediul rural, pentru că miniştrii Dreptei nu se înţeleg între ei, cel de la educaţie, cu cel de la transporturi şi cu cel de la dezvoltare. De vină, ca întotdeauna, sunt autorităţile locale, nu Guvernul care, prin lege, trebuia să transfere banii către şcoli.

Mai mult decât atât, de la începutul anului şcolar, mai exact din data de 14 septembrie 2020, şi până în data de 4 noiembrie 2020, consiliile judeţene s-au aflat în imposibilitatea de a identifica sursa legală de finanţare pentru plata transportului elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu. În data de 5 noiembrie 2020, art. 84, art. 104 şi art. 105 din Legea nr. 1/2011 au fost modificate, iar cheltuielile cu transportul elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu au fost trecute de la finanţarea complementară, la finanţarea de bază. Fiind clasificate astfel, aceste cheltuieli trebuiau cuprinse în Legea bugetului de stat

Am folosit toate instrumentele şi pârghiile legale pentru a debloca această situaţie prin care practic le este refuzat dreptul la învăţământ copiilor, ale căror familii nu îşi permit să plătească sute de lei lunar pentru transportul de acasă la şcoală şi înapoi.

Am depus amendamente la bugetul pentru acest an, am transmis interpelări şi întrebări ministrului transporturilor, ministrului educaţiei şi prim-ministrului în care am solicitat rezolvarea în regim de urgenţă a decontării integrale pentru ca toţi elevii să beneficieze de transport gratuit.

Din păcate, nici apelurile mele şi ale colegilor mei şi nici strigătele de disperare ale asociaţiilor de elevi nu au fost luate în considerare de acest Guvern orb şi surd la problemele cu care se confruntă copiii din mediul rural, care nu au cum să ajungă la şcoală.

Este o bătaie de joc la adresa părinţilor care nu îşi permit să achite transportul din localitatea de domiciliu şi până la şcoală şi o restricţionare a dreptului la educaţie asigurat tuturor copiilor prin Constituţie.

Sute de mii de elevi abandonează şcoala din cauza unui Guvern inert şi incapabil să se pună de acord şi să aloce fondurile necesare decontării navetei. În câteva zile se termină anul şcolar, iar copiii nu au avut acces la educaţie din cauza Guvernului Cîţu, ocupat cu alegerile din PNL şi cu tăiatul de panglici.

În toate răspunsurile la întrebările şi interpelările adresate guvernanţilor au fost invocate neconcordanţe legislative, o ordonanţă de urgenţă care se află în dezbatere de mai multe luni de zile. În acelaşi timp, ministerele au dat vina unele pe altele şi au împins responsabilitatea către autorităţile locale, fără să ţină seama, o secundă, de solicitările elevilor şi părinţilor care au ieşit în stradă pentru a cere respectarea dreptului la educaţie.

Susţin toate revendicările elevilor şi îi atenţionez pe guvernanţi să nu adopte proiectul ordonanţei de urgenţă emis de Ministerul Educaţiei, pentru că va elimina gratuitatea, iar naveta elevilor va fi decontată parţial sau deloc din cauza preţurilor prevăzute de tarifele maximale care vor fi cu mult peste costurile abonamentelor de transport.

Soluţia este una singură, este foarte simplă şi constă în alocarea de bani de la bugetul de stat. Această situaţie putea fi rezolvată de la începutul anului, dar au întârziat bugetul, şi apoi au aprobat zero lei pentru transportul elevilor.

Aşadar, Guvernul Cîţu este direct responsabil pentru încălcarea dreptului la educaţia sutelor de mii de elevi şi pentru încălcarea legislaţiei europene, care prevede obligaţia de a încheia contracte de servicii publice pentru a stabili restricţii operatorilor privaţi, tarifele maximale fiind în contradicţie cu acestea.

Ioan Balan - declaraţie politică: Toţi copiii trebuie sprijiniţi să meargă la şcoală. Transportul local gratuit pentru elevi ar trebui generalizat în toată ţara;

Domnul Ioan Balan:

"Toţi copiii trebuie sprijiniţi să meargă la şcoală. Transportul local gratuit pentru elevi ar trebui generalizat în toată ţara"

Odată cu preluarea guvernării de către Partidul Naţional Liberal, România continuă să se dezvolte puternic, lucru reflectat atât în creşterea economică de la finalul anului trecut, cât şi în cea din primul trimestru al acestui an, de 2,8% din PIB. Aşadar, măsurile economice liberale au dat şi dau roadele aşteptate, lucru care a luat prin surprindere atât Fondul Monetar Internaţional, cât şi Comisia Europeană, aceste două instituţii revizuind pozitiv aşteptările pentru creşterea economică din acest an, până la 6% din PIB. Veştile pozitive din economie ne dau siguranţa că, atât la nivel central, cât şi la nivelul bugetelor locale, resursele financiare vor fi mai multe, iar Guvernul şi administraţiile locale vor putea să finanţeze servicii publice mai multe şi de mai bună calitate.

Cunoaştem cu toţii că ţara noastră se confruntă în continuare cu o problemă deosebit de delicată în ceea ce priveşte accesul copiilor la sistemul de învăţământ. Abandonul şcolar încă foarte mare, în special în regiunile mai puţin dezvoltate ale ţării, este determinat de condiţiile economice nefavorabile ale părinţilor care nu pot asigura din veniturile familiei toate cele necesare pentru copiii lor - hăinuţe, rechizite, transport, hrană. Mai mult decât atât, dacă familia are nu unul sau doi, ci mai mulţi copii, problemele sunt şi mai apăsătoare şi mai greu de rezolvat. Spuneam, la începutul acestui an, că problemele din educaţie nu pot fi rezolvate în mod individual nici de Guvern, nici de părinţi sau de şcoli şi nici de autorităţile locale. Numai prin concursul tuturor putem să atingem obiectivul pe care ni-l dorim, şi anume ca toţi copiii să meargă la şcoală şi toţi copiii să aibă şansa la un loc de muncă de bună calitate, bine plătit.

Vă spun că am aflat cu deosebită satisfacţie că autorităţile administraţiei publice din municipiul Suceava au spart gheaţa şi, pe lângă investiţiile constante pe care le-au susţinut din bugetul local pentru modernizarea şcolilor, săptămâna aceasta vor introduce gratuitate pentru toţi elevii din învăţământul preuniversitar pentru transportul local. Îl felicit pe primarul Ion Lungu şi pe viceprimarul Lucian Harşovschi, care au înţeles că viitorul nostru depinde direct de modul în care îi sprijinim pe copii să meargă la şcoală.

Mi-aş dori ca Guvernul să vină în întâmpinarea acestei iniţiative şi, acolo unde primăriile nu au resurse financiare suficiente ca să asigure transportul gratuit al elevilor la şcoală, sumele care lipsesc din bugetele locale să fie acoperite măcar parţial, prin transferuri de la bugetul de stat. Ar fi un nou pas serios în atingerea obiectivului nostru de a ajuta copiii să meargă la şcoală, după ce, anul trecut, am avut printre cele mai puternice investiţii în infrastructura şcolară din ultimele decenii, am luat măsuri privind cuantumul minim al burselor şi am crescut alocaţiile de stat, deşi bugetul a trecut prin momente deosebit de dificile. De asemenea, paşii următori în susţinerea sistemului de învăţământ trebuie să urmărească reforme deja demarate de PNL anul trecut, cuprinzând pachetele integrate de asistenţă pentru copiii din familii cu venituri reduse, continuarea investiţiilor în reţeaua şcolară şi găsirea soluţiilor financiare, astfel încât, atunci când bugetul o va permite, salarizarea personalului didactic să ajungă la nivelul importanţei pe care munca dascălilor o are în societatea noastră. Am convingerea că suntem pe drumul cel bun, iar actualul Guvernul şi administraţiile locale liberale vor face pentru educaţia din România, în numai 4 ani, ceea ce nu s-a făcut vreme de 30 de ani.

Domnul Ioan Mang:

"Trei probleme majore privind PNRR"

Observ cu îngrijorare că prim-ministrul României fuge de dezbaterea parlamentară! Fuge de o dezbatere democratică pe cel mai important subiect al zilei - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă! Fuge pentru că aşa e felul său de a fi. A fugit şi anul trecut, când era cât pe ce să fie votat de parlament, fuge şi acum pentru că ştie că nu are argumente. Fuge pentru că e un laş, un laş plin de sine!

Până prinde puţin curaj, vreau să îi las câteva teme de meditaţie privind trei probleme concrete în ceea ce priveşte implementarea PNRR. Sunt probleme pe care mi-aş dori să le dezbatem aici, în Parlament!

Prima problemă majoră a planului este că execuţia sa va începe foarte târziu, cel mai probabil abia peste un an, în primul trimestru din 2022. Adică, vom pierde timp preţios în care doar se va vorbi despre relansare, dar nu se va face nimic concret. Cam ce a făcut şi până acum Guvernul de "dreapta". Această întârziere va atârna greu asupra capacităţii României de a utiliza banii alocaţi. Orice greşeală şi orice întârziere suplimentară vor costa scump, şi ele vor compromite şansele de a atrage toţi banii la care tehnic am fi îndreptăţiţi!

A doua problemă este că mai mult de jumătate din cele 29 de miliarde de euro este reprezentată de componenta împrumuturi, ceea ce va adânci şi mai mult deficitul ţării noastre. Până acum, Guvernele PNL şi de coaliţie au împrumutat excesiv şi s-au supraîndatorat şi încă nu vedem niciun rezultat palpabil al acestor împrumuturi, aşa că nu ne lipsesc alte 15 miliarde de euro datorie, oricât de ieftini ar fi aceşti bani! În ciuda recomandărilor Comisiei Europene de a nu face cereri de împrumut pentru cele peste 15 miliarde de euro, dat fiind că ţara noastră este deja în procedură de deficit excesiv, Cîţu, Ghinea şi compania s-au crezut mai deştepţi şi au forţat obţinerea acestor împrumuturi!

Aceasta este marea victorie obţinută la Bruxelles: posibilitatea de a ne îndatora suplimentar cu vreo 15 miliarde de euro, miliarde care ne vor băga şi mai adânc în groapa datoriilor! Mă întreb, oare Ungaria de ce nu a solicitat niciun euro din împrumuturi şi a propus doar proiecte pentru banii pe care îi primeşte ca fonduri nerambursabile? Oare Guvernul "dictatorului" Orban este mai fraier decât cabinetul Cîţu? De asemenea, mă întreb, cine va restitui aceste împrumuturi? Sigur nu Cîţu sau Ghinea, ci noi, toţi! Cu vârf şi îndesat!

Practic, Guvernul lui Cîţu amanetează viitorul următoarelor generaţii, transformând PNRR dintr-un motor de relansare economică într-o piatră de moară la gâtul economiei româneşti! Guvernul ţine morţiş să ne îndatoreze şi să lege implementarea PNRR de îndeplinire a unor promisiuni făcute în numele nostru, dar fără să ne întrebe. Copiii şi nepoţii noştri nu au decât să plătească ratele la împrumut, iar viitoarele guverne nu au decât să rostogolească mai departe piatra grea a "reformelor" de austeritate! Sub pretextul că aşa a zis Bruxelles-ul, Cîţu vrea să lege de mâini nu doar actuala coaliţie de guvernare, dar şi toate celelalte care vor urma. Pentru că odată agreate cu Uniunea Europeană, aşa-zisele reforme vor deveni obligatorii!

Şi a treia problemă despre care vorbesc toţi cei care trăiesc în economia reală, mai puţin locatarii actuali de la Palatul Victoria: de peste 10 ani de la aderarea la UE, deşi au existat bani, în România s-au construit prea puţini kilometri de infrastructură rutieră, niciun spital mare şi nu s-a finalizat digitalizarea. Faptul că premierul Cîţu tot repetă nişte lozinci nu înseamnă că, brusc, toate acele lucruri vor deveni realitate doar pentru că sunt cuprinse în PNRR! Cîţu şi actuala coaliţiei de "dreapta" nu pot oferi nicio garanţie că ce scrie în acel plan se va şi face. Ei pot oferi doar vorbe şi minciuni, şi "reforme" de austeritate!

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Noua generaţie de centre Europe Direct"

Europe Direct este o reţea la îndemâna publicului larg, coordonată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Menirea Europe Direct este să informeze şi să comunice cu toţi cetăţenii despre drepturile şi obligaţiile pe care le deţin, în calitate de cetăţeni europeni. Mai precis, centrele Europe Direct au rolul de a oferi informaţii generale pe teme ale Uniunii Europene în toate limbile oficiale, de a oferi răspunsuri la întrebări despre legislaţia, politicile şi fondurile europene, de a comunica instituţiilor UE reacţiile de pe plan local sub formă de întrebări, opinii şi sugestii, de a oferi acces gratuit şi asistenţă pentru accesarea paginilor web ale instituţiilor UE şi altor resurse europene online, de a oferi publicaţii şi broşuri pe subiecte europene, promova dezbateri locale legate de activitatea şi politicile UE, de a oferi numele, adresele şi numerele de telefon ale organizaţiilor la care cetăţenii ar putea face apel.

La nivel european, reţeaua Europe Direct este alcătuită din centrul de contact Europe Direct, centrele naţionale Europe Direct, centrele de documentare europeană (CDE) şi membrii Team Europe.

În România există 24 de centre Europe Direct, 12 centre de documentare europeană şi experţii în politici europene Team Europe, care reprezintă interfaţa Comisiei cu cetăţenii la nivel local şi au misiunea de a promova o cetăţenie europeană informată şi activă.

Mandatul Europe Direct va dura până în 2025, şi, în tot acest timp, în întreaga Europă, 420 de centre vor aduce politicile şi valorile europene în toate colţurile UE.

Noua reţea Europe Direct aduce schimbări esenţiale pentru cetăţenii europeni. Pe lângă faptul că va informa corect şi obiectiv comunităţile locale cu privire la ceea ce fac UE şi instituţiile europene, va încerca să fie şi mai aproape de cetăţeni, pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la priorităţile, oportunităţile, politicile, strategiile UE.

Noua generaţie de centre Europe Direct au drept obiectiv să comunice mai mult cu cetăţenii. Prin urmare, noile centre vor implica publicul în evenimente, vor interacţiona mai mult şi mai bine cu aceştia, vor pune la dispoziţia mass-mediei locale informaţii cu caracter public, relevante, legate de priorităţile UE, vor ajuta Comisia Europeană să obţină o imagine asupra tuturor politicilor locale care sunt legate de politicile UE, spre a avea, în final, o comunitate mai informată, mai deschisă spre tot ceea ce poate face UE pentru ea. Centrele vor sprijini educaţia, promovând cetăţenia europeană activă în şcoli şi vor promova coordonarea cu alte reţele ale UE, asigurând şi facilitând legături între instituţii, companii, organizaţii.

Anul acesta, pe 9 mai, de Ziua Europei, a fost deschis şi un Centru Europe Direct la Cluj-Napoca, făcând parte din cele 420 de centre de la nivel european care asigură legătura şi comunicarea între instituţiile europene şi cetăţeni.

Europe Direct Cluj vrea să facă Europa mai accesibilă pentru clujeni, întrucât este locul în care cetăţenii pot întâlni experţi pe probleme europene, pot întreba chestiuni despre tot ceea ce ţine de UE, pot discuta despre trecutul, prezentul şi viitorul UE.

De asemenea, până la sfârşitul anului, Europe Direct Cluj are deja organizată agenda activităţilor. Astfel, centrul are în vedere construirea prezenţei online a centrului şi distribuirea zilnică de informaţii care vin direct de la instituţiile europene spre cetăţeni, cu scopul creşterii gradului de informare şi participare a clujenilor la proiectele şi iniţiativele UE; realizarea unui serial lunar tip podcast, intitulat #Europacufolos, care să surprindă priorităţile cetăţeanului pentru dezvoltarea comunităţii din care face parte şi a Europei; promovarea unei platforme regionale de reţele prin cooperare între centrele Europe Direct şi alte reţele de informare şi comunicare ale UE reprezentate în Regiune. Mai mult, sunt prevăzute activităţi pentru evenimentele din 2021, precum Ziua Europei şi deschiderea oficială a centrului la Cluj; un atelier de competenţe pentru jurnalişti, axat pe media digitală. În ceea ce priveşte copiii, un workshop, axat pe Europa verde şi Europa digitală; o replică locală a Conferinţei privind viitorul Europei, intitulată Conferinţa privind viitorul Transilvaniei, prin care vor dezbate şi vor posta idei, iniţiative pe platforma interactivă europeană care adună propunerile cetăţenilor, pentru a contribui la o Europă în care îşi doresc să trăiască.

În următoarea perioadă, în ceea ce priveşte Conferinţa pentru viitorul Europei, cetăţenii pot prezenta ideile lor privind viitorul Europei pe site-ul Europe Direct Cluj. Această conferinţă îşi propune să acorde tuturor un rol decisiv în elaborarea politicilor europene. Astfel, sunt posibile teme precum sănătatea, schimbările climatice, transformarea digitală, echitatea socială, rolul UE în lume. Toţi cetăţenii care participă vor decide astfel ce subiecte se vor discuta în cadrul conferinţei.

Prin centrele Europe Direct şi ceea ce fac ele pe plan local, Uniunea Europeană vine mai aproape de fiecare dintre noi. UE nu înseamnă doar politici, partide, reguli, reglementări, pieţe, legislaţie, ci e mai mult decât atât, înseamnă solidaritatea oamenilor, dorinţele, libertatea, valorile acestora, elemente care construiesc un alt fel de viitor, unul care respectă aspiraţiile europenilor.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România - hub european pentru securitate cibernetică"

Pentru prima oară de când ţara noastră a devenit oficial membru al Uniunii Europene, anul acesta, avem onoarea de a găzdui o agenţie europeană, respectiv noul Centru European pentru Securitate Cibernetică, la Bucureşti. În cursul săptămânii trecute, Parlamentul European a aprobat cadrul legislativ care va face posibilă această iniţiativă, finanţată prin Programele "Europa digitală" şi "Orizont Europa".

Propunerea a fost făcută de către Guvernul liberal în 2020, cu scopul de a oferi un context favorabil şi eficient în vederea combaterii ameninţărilor cibernetice. Vor fi întărite capacităţile de protecţie, precum şi rezilienţa şi integritatea statelor membre.

Am văzut cum ultima perioadă ne-a expus la riscuri suplimentare, întrucât o parte considerabilă din activităţile cetăţenilor au fost transpuse în mediul online, iar gradul de risc al atacurilor cibernetice a crescut concomitent cu acest fenomen. Tocmai de aceea trebuie să asigurăm coordonarea eforturilor din Europa pentru îndeplinirea scopului pe care acest act legislativ îl are. Experţi din rândul societăţii civile, al IMM-urilor, întreprinderilor nou-finanţate vor avea şansa de a contribui la implementarea de proiecte inovative, proiecte care vizează stimularea ecosistemului european tehnologic. Punerea în comun a resurselor materiale şi umane ale fiecărui stat va impacta pozitiv şi va asigura legitimitatea politică a Uniunii Europene. Mai mult decât atât, procesul de integrare europeană va fi reiterat prin parteneriatul dintre sectorul public şi cel privat, un parteneriat contractual care poziţionează securitatea cibernetică pe lista priorităţilor colective.

Eforturile noastre în cadrul Uniunii şi declaraţiile venite din partea Comisiei, Parlamentului şi Consiliului UE confirmă potenţialul României în acest domeniu şi strategia guvernamentală inteligentă bazată pe reforme, investiţii şi apropierea de politicile blocului european. Principiile bunei guvernări - democraţie, transparenţă, participare, coeziune, responsabilitate - compun fundamentul fiecărei propuneri legislative în parte, atât la nivel naţional, cât şi european. Ne dorim ca românii să fie implicaţi în mod activ în procesul de guvernare, să aibă posibilitatea de a-şi oferi expertiza în problematici urgente şi de a fi informaţi cu privire la fiecare măsură adoptată. Noul Centru European pentru Securitate Cibernetică reuneşte aceste scopuri şi valori.

România este fruntaşă în Europa de Est şi lider în Europa prin dezvoltarea rapidă a pieţei cu tehnologie informaţională. Găzduirea unei agenţii europene la noi în ţară reprezintă un motiv de mândrie, dar şi confirmarea eforturilor depuse. Digitalizarea ţării este o prioritate pentru noi, astfel, siguranţa cibernetică devine o necesitate!

Iulian-Alexandru Muraru - intervenţie cu ocazia împlinirii a 146 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În urmă cu 146 de ani, în 1875, a luat fiinţă, la Bucureşti, Partidul Naţional Liberal, prin unirea diverselor grupări liberale existente. Fondat de Ion C. Brătianu şi C. A. Rosetti, PNL este cel mai vechi partid din România, conturat ca formaţiune politică încă din 1864.

Originile mişcării liberale trebuie însă căutate cu mult mai devreme, în perioada paşoptistă, momentul 1875 constituind doar instituţionalizarea şi coagularea unor grupări care existau deja pe scena politică.

După 1866 liberalii au jucat practic rolul principal în procesul de modernizare a Românie.

Înaintaşii liberali au stat la baza celor mai mari proiecte naţionale: unirea de la revoluţiile de la 1848, unirea de la 1859, aducerea la conducerea ţării a lui Carol I, obţinerea independenţei, marea unire de la 1918.

Partidul Naţional Liberal a contribuit semnificativ la dezvoltarea şi reformarea societăţii româneşti, fiind primul partid care a pledat, în 1892, pentru introducerea sufragiului universal. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă, iar liberalii au acţionat sub principiul "Prin noi înşine!", care este şi astăzi deviza Partidului Naţional Liberal.

Modernizarea instituţională a României este opera PNL.

După instaurarea dictaturii comuniste, PNL a fost nevoit să-şi întrerupă oficial activitatea politică, pe care şi-a continuat-o însă în închisorile şi lagărele de muncă în care au fost trimişi zeci de mii dintre membrii săi.

După 1989, PNL a fost cel mai dedicat cauzei pro-europene şi euro-atlantice la care România a aspirat de secole.

La mulţi ani, PNL! La mulţi ani, colegi liberali!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Cele două partituri antagonice cu care trişează România"

Guvernarea de dreapta falsează în cel mai deplorabil mod în faţa decidenţilor europeni. Una spune în UE şi alta face acasă. Sau şi mai concret, ajustează angajamentele luate la nivel european în funcţie de interesele sale meschine pe care le derulează în ţară strict în avantajul clientelei sale de partid.

Şi pentru că nu vreau să fiu acuzat de afirmaţii politicianiste ieftine, specifice dreptei, vă voi da ca exemplu Declaraţia de la Porto. În faţa celorlalte ţări ale Uniunii, delegaţia României a mimat nu doar un interes crescut, ci şi acceptarea totală, mai ales că acest document este, dincolo de tonul generic, abstract şi idealist al unei Uniuni Europene care îşi asumă mereu ambiţii maximale, soluţii inclusive şi direcţii generoase, unul de sorginte preponderent creştin-democrată. Dar acasă, aici, în România, Guvernul Cîţu s-a trezit de-a dreptul amnezic faţă de angajamentele asumate la Porto şi le-a recomandat reprezentanţilor României din Parlamentul European, dintr-un nou exces de putere, să adopte o atitudine antieuropeană împotriva adoptării salariului minim european, în totală contradicţie cu hotărârea Senatului României, care este o autoritate superioară Guvernului.

Aşadar, adio pentru declaraţia de la Porto din partea Cabinetului Cîţu, deşi aceasta a fost semnată chiar de preşedintele Klaus Iohannis. Nu îmi pierd timpul şi energia lansându-mă în speculaţii privind unele posibile fracturi decizionale evidente între cele două palate, respectiv Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria, accentuate în special de luptele intestine pentru supremaţie din PNL, numai că faptele premierului şi ale şefului statului ne conduc în direcţia respectivă.

Pe mine, în calitatea mea de român, apoi de cetăţean european şi de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, mă preocupă activ faptul că, în timp ce Uniunea Europeană şi-a propus salarii echitabile, mai multe locuri de muncă de calitate, securitate socială suplimentară, reducerea inegalităţilor, combaterea sărăciei, eliminarea discriminărilor, protejarea persoanelor cu dizabilităţi şi a celor fără adăpost, toate conjugate cu o tranziţie lină, dar nu şi lentă, către economia verde şi digitalizare, Bucureştiul vrea să fenteze mersul firesc către un progres atât de necesar dezvoltării României!

Textul adoptat în Portugalia defineşte Europa ca pe un continent al "coeziunii sociale şi al prosperităţii", în care e loc de muncă şi viaţă tot mai bună pentru toţi, de la tinerii care intră mai greu pe piaţa muncii şi din cauza perturbărilor pandemice, la şomerii de lungă durată şi la persoanele vârstnice tot mai numeroase, ca urmare a unei vieţi prelungite datorită progreselor medicinei şi a unui sistem de pensii catalogat, de cele mai multe ori, drept nesustenabil.

În completarea observaţiilor mele, în România, din păcate, concluziile acestei reuniuni au trecut aproape neobservate, având în vedere importanţa lor pentru milioane de cetăţeni. Poate şi de aici actuala putere încearcă să tragă beneficii nejustificate şi să treacă peste adoptarea unor măsuri sociale, care să facă sustenabil atât viitorul României, cât şi pe cel european, pe care ni le dorim cu toţii mai bune şi mai clare. Însă această probabilitate pe care ne forţează să o acceptăm guvernanţii noştri, printr-o tăcere jignitoare, deşi vidul decizional ne va afecta grav viaţa pe termen mediu şi lung, contravine chiar şi principiilor de bază ale Uniunii Europene, respectiv combaterea discriminării, asigurarea unui nivel decent al pensiilor, echitatea şi egalitatea. În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Cabinetului Cîţu ocultează unele măsuri care contravin direcţiilor europene, instituind plafonarea pensiilor şi a salariilor, creşterea vârstei de pensionare, impunerea de noi taxe şi impozite etc., deci încă o dovadă că ceea ce şi-au asumat în Portugalia nu vor implementa în ţară niciodată!

Potrivit Declaraţiei de la Porto, adoptată la reuniunea informală a şefilor de stat şi de guverne europene - "pilonul european al drepturilor sociale este un element fundamental al redresării. (...) Dimensiunea socială, dialogul social şi implicarea activă a partenerilor sociali au constituit întotdeauna componente centrale ale unei economii sociale de piaţă cu grad ridicat de competitivitate. Angajamentul nostru privind unitatea şi solidaritatea implică, de asemenea, asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi şi a faptului că nimeni nu este lăsat în urmă". Aşadar, din nou, acest dialog cu românii a fost desfiinţat înainte să fie iniţiat de Guvernul nostru de dreapta. Numai PSD şi PES activists au avut iniţiativa să le facă vocile şi doleanţele românilor auzite direct de către conducerea Uniunii. În antiteză faţă de deschiderea PSD, prin strategiile toxice luate de Palatul Victoria împotriva românilor se generează nu doar noi premise dezastruoase, ci şi afectarea imaginii Uniunii Europene.

Trebuie să ne opunem unor astfel de erori politicianiste interne de dreapta, care ar putea avea urmări grave, şi să impunem strategia europeană, prin redefinirea tuturor politicilor noastre publice, astfel încât şi viitorul României să fie unul literalmente social.

Nicolae Giugea - declaraţie politică: Transparenţa este cel mai bun tratament pentru eliminarea risipei banilor publici şi a corupţiei din administraţie;

Domnul Nicolae Giugea:

"Transparenţa este cel mai bun tratament pentru eliminarea risipei banilor publici şi a corupţiei din administraţie"

Un stat modern şi reformat este acela în care cetăţeanul plătitor de taxe şi de impozite poate să vadă cu ochii lui modul în care sunt cheltuiţi banii luaţi de la el, poate să constate calitatea lucrărilor şi preţul bunurilor publice care s-au cumpărat din banii lui. Astfel, încrederea cetăţeanului creşte în instituţii, iar responsabilitatea celor care decid asupra modului în care sunt cheltuiţi banii cetăţenilor nu mai este o vorbă frumoasă, ci un mod de funcţionare instituţională.

În ultimii 30 de ani, guvernele anterioare au încercat, mai mult sau mai puţin real, să genereze mai multă transparenţă în domeniul administraţiei publice. Din păcate, intenţiile bune s-au lovit întotdeauna de o implementare parţială sau defectuoasă, care, într-un final, a condus la mai multă risipă şi mai multă corupţie. De ce ne mirăm când aflăm din presă despre achiziţii de proastă calitate, efectuate fără niciun rost, doar pentru că decidentul are un interes particular şi un câştig pe măsură? Oare nu ar fi fost în interesul tuturor cetăţenilor să ştim câţi angajaţi lucrează într-o instituţie şi care este nivelul salariilor lor? Unele instituţii, puţine la număr, fac publice asemenea informaţii, în vreme ce majoritatea nu o face. Oare nu ar fi fost în interesul nostru ca execuţia bugetelor locale şi a bugetelor principalelor instituţii publice să poată fi consultate de cetăţeni, de pe un computer sau de pe telefon, pentru a putea constata fiecare dintre noi pe ce se cheltuiesc banii pe care statul români îi ia din buzunarul fiecăruia? Ar fi fost, evident, un lucru minunat care ar fi oferit cetăţenilor, societăţii civile şi reprezentanţilor presei toate pârghiile necesare pentru a pune capăt deciziilor greşite şi risipei de resurse.

Instituţiile centrale şi administraţiile locale au astăzi bugete şi de peste 10 ori mai mari decât înainte de aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, iar nemulţumirea oamenilor, justificată în totalitate, este că serviciile publice nu sunt în aceeaşi măsură mai bune. Este drept că în anii de guvernare PSD s-au făcut paşi uriaşi înapoi pe drumul transparentizării administraţiei publice şi al digitalizării acesteia. Nu ar trebui să ne mirăm de ce a "înflorit" corupţia cât timp socialiştii de caviar au condus ţara. Cu toate acestea, românii au înţeles cât de toxic a fost PSD şi a trimis acest partid într-o opoziţie de lungă durată.

Astăzi, destinele României sunt în mâinile unor miniştri tineri care au tot sprijinul populaţiei să reformeze ţara. Nu cred că trebuie să trecem cu mare uşurinţă peste solicitările de reformă ale Comisiei Europene, care merg în acelaşi sens: stop risipei, start transparenţei în sectorul public. Sunt condiţii esenţiale ca să accesăm în viitor banii gratuiţi de la Uniune. Am convingerea că procesele de digitalizare începute în guvernarea Orban se vor intensifica în perioada următoare, mai ales că avem la dispoziţie şi resurse financiare nerambursabile pentru a susţine acest efort.

Mi-aş dori ca în anul 2024 să putem vorbi, în România, despre o relaţie simplă şi nebirocratică dintre cetăţean şi instituţii, mijlocită de computere şi portaluri electronice, despre bugete transparente, despre cheltuieli eficiente şi despre decizii luate cu responsabilitate atât la nivelul primăriilor, cât şi la nivel guvernamental.

Domnul Corneliu Olar:

"Fondurile din PNRR trebuie să meargă şi în infrastructura agricolă esenţială!"

Nu o să înţeleg niciodată satisfacţia liderilor PSD manifestată recent, atunci când Comisia Europeană a avut observaţii pe marginea investiţiilor pe care Guvernul României le-a propus spre finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Bucuria venită din PSD, pe marginea unor eventuale pierderi de fonduri europene pentru agricultură, cred că ne explică toată indiferenţa şi bătaia de joc a fostelor guverne socialiste la adresa celor care muncesc în agricultura românească.

Mă bucur că tinerii care conduc astăzi Guvernul României negociază la Bruxelles fiecare euro disponibil pentru ţara noastră. Îmi exprim speranţa că vor apăra cauza României şi că proiectele iniţiale propuse de PNL pentru acest mecanism financiar să nu fie nici uitate, şi nici marginalizate. De pildă, depozitele regionale de produse agricole sunt esenţiale pentru producătorii români, care, deşi produc de la un an la altul tot mai mult, nu au unde să-şi ţină producţia şi sunt obligaţi să o vândă pe nimic, imediat după recoltare. De asemenea, sistemul naţional de irigaţii pe care PSD l-a pus pe butuci, trebuie continuat, astfel încât, în următorii ani, să avem apă la capătul fiecărei tarlale cultivate. Tot din PNRR putem să finanţăm măsuri pentru agroturism, pentru modernizarea comunităţilor rurale, pentru achiziţii de echipamente moderne în agricultură şi pentru formarea de specialişti în sectorul care ne dă tuturor mâncarea pe care o punem pe masă.

Am toată încrederea că actualul Guvern va acorda toată atenţia dezvoltării agriculturii şi comunităţilor rurale cu ajutorul fondurilor europene venite de la Uniunea Europeană. Am încredere că primăriile mici, din comunele slab dezvoltate, vor fi asistate tehnic şi financiar de către administraţia centrală pentru a putea implementa proiecte europene. Dacă vom şti să fructificăm oportunităţile financiare pe care ni le dă Uniunea Europeană, în numai câţiva ani, vom avea un sector agricol mai performant şi un mediu rural modernizat, cu acces la utilităţi şi servicii publice la fel ca în mediul urban.

Daniela Oteşanu - declaraţie politică: Plusurile închipuite ale guvernării Dreptei sărăcesc România, iar minusurile adâncesc sărăcia populaţiei!;

Doamna Daniela Oteşanu:

"Plusurile închipuite ale guvernării Dreptei sărăcesc România, iar minusurile adâncesc sărăcia populaţiei!"

Domnul Cîţu se laudă în spaţiul public că România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, dar nu vede şi nu simte cum trăiesc în realitate românii, care sunt nevoile lor concrete şi cu ce greutăţi se confruntă zi de zi, de la începutul pandemiei şi până în prezent.

Vă rog să îmi permiteţi să vă detaliez câteva dintre plusurile actualei Coaliţii a Austerităţii Naţionale pe care românii le resimt din plin: plus 16% la preţul energiei, plus 25% la gaze, plus 7,5% la apă, plus 10% scumpire la alimente, plus 1.000 euro pe secundă împrumuturi guvernamentale, plus 1.500 euro pe minut la deficitul comercial, adică importuri mai mari decât exporturi, plus la euro în fiecare zi, care a ajuns la 5 lei, plus la preţul combustibilului, unde avem 6 lei litrul de benzină.

La minusurile înregistrate de Guvernarea Cîţu, situaţia este la fel de îngrijorătoare ca la plusurile de preţuri înregistrate în toate domeniile de activitate. Astfel, avem minus 10% la puterea de cumpărare a fiecărui român, minus 20% la producţia agricolă a fermierilor din ţara noastră, minus 7% la producţia industrială a companiilor care activează în România şi, cel mai grav, minus 100.000 de locuri de muncă.

Aşadar, fiecare zi a guvernării PNL - USR PLUS - UDMR e una a austerităţii mai severe, a buzunarelor mai goale, a vieţii mai grele, a sărăciei mai mari, a viitorului mai sumbru.

Este un fapt dovedit de statisticile oficiale şi de nivelul scăzut de trai resimţit de majoritatea românilor că ceea ce domnul Cîţu vede plus este de fapt minus. Este o prăpastie între realitatea închipuită şi propovăduită triumfalist de membrii Coaliţiei Austerităţii şi cea resimţită de români, a preţurilor care cresc continuu şi a sărăciei din ce în ce mai acute. Este de-a dreptul caraghioasă lauda cu realizările, când raportarea se face la "nimicul" de anul trecut al guvernării Orban.

Domnul Cîţu minte prin omisiune din nou! Cu acelaşi tupeu sfidător nu ezită să prezinte drept o mare victorie creşterea economică din primul trimestrul al acestui an de 2,8% raportată la ultimul trimestru al anului trecut, ascunzând însă indicatorul real cu adevărat relevant, respectiv comparaţia T1 2021 cu T1 2020 care indică nu o creştere, ci o scădere economică.

Comunicatul oficial al Institutului Naţional de Statistică este fără dubii: "Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 0,2% pe seria brută şi nu a înregistrat nicio modificare pe seria ajustată sezonier". Cifrele nu mint niciodată, ci spun doar adevărul.

Stimaţi membri ai aşa-zise Drepte, nu mai puteţi manipula cetăţenii! Nicio demagogie nu mai poate acoperi realitatea scumpirilor masive la utilităţi şi la alimentele de bază, a faptului că puterea de cumpărare este măcinată de o inflaţie sistematică care la finalul anului va fi dublă, respectiv 4,1%, potrivit BNR, faţă de cât fusese prognozată de guvernarea actuală.

Prima condiţie pentru a rezolva o problemă este să recunoşti că aceasta există! Din nefericire pentru noi toţi premierul Cîţu nu evoluează şi insistă să rămână acelaşi propagandist care vede lucruri "fantastice", total rupt de realitate, incapabil să realizeze situaţia în care ne aflăm şi, prin urmare, incapabil să găsească soluţiile necesare bunului mers al ţării şi al cetăţenilor săi.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Salvaţi mediul de afaceri românesc!"

România a avut a doua cea mai mare creştere a numărului companiilor care au declarat falimentul în ultimul trimestru din anul 2020 în rândul ţărilor membre ale UE.

Aş dori să îl întreb pe prim-ministrul Cîţu, prin intermediul acestei declaraţii politice: Când veţi face, domnule prim ministru, în sfârşit, ceva pentru a ajuta mediul de afaceri românesc, atât de greu încercat în ultimul an şi jumătate?

A trecut şi valul al treilea al pandemiei, dar antreprenorii tot nu au susţinerea Guvernului PNL - USR PLUS - UDMR. Este bine-cunoscut faptul că România este pe ultimele locuri din UE în ceea ce priveşte ajutoarele de stat acordate firmelor afectate de pandemie. Având în vedere blocarea Măsurii 3 (investiţii), întârzierile înregistrate la Măsura 2 (capital de lucru), blocarea programului pentru start-up-uri, cât credeţi că va mai rezista mediul de afaceri? Conform unei evaluări întocmită de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, doar două din măsurile propuse în programul de guvernare pentru dezvoltarea mediului de afaceri se află în implementare. Astfel, din 57 de măsuri pe mediul de afaceri din programul de guvernare, 55 au un grad de implementare de 0%.

România a dispărut şi de pe harta mondială a manifestărilor comerciale. Ţara noastră acumulează deficite comerciale de milioane de euro lunar, în continuă creştere. S-a ajuns la un deficit comercial record de 5,3 miliarde de euro.

Lucrurile nu mai pot continua aşa. Orice zi de perpetuare a actualei situaţii de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului aduce pierderi incomensurabile mediului de afaceri, bugetului de stat, balanţei de plăţi a ţării. Să nu uităm şi de numărul românilor care au rămas fără loc de muncă!

Nu mai tergiversaţi lucrurile şi luaţi măsuri punctuale pentru a sprijini mediul de afaceri, până nu va fi prea târziu!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Dezvoltarea şi rezilienţa unei ţări nu se fac pe spatele celor mai vulnerabili!"

Am urmărit, ca şi dumneavoastră, cu stupefacţie, cum s-a ajuns dintr-o dată de la dezvoltarea României, în urma pandemiei, la afectarea pensiilor românilor! Personal, nu înţeleg cum au negociat premierul Cîţu şi ministrul Ghinea atât de "bine" la Bruxelles, încât, de la alegerea celor mai importante proiecte de infrastructură, s-a ajuns la creşterea vârstei de pensionare şi îngheţarea punctului de pensie. Este tragic, "am fost la luptă şi ne-am înfrânt".

Corectaţi-mă, poate nu înţeleg, dar de ce a ajuns reforma pensiilor primul punct, cel mai important, pe agenda negocierii PNRR? Eu credeam, ca marea majoritate a românilor, de altfel, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă presupune proiecte de mari investiţii care să schimbe în bine viaţa oamenilor şi, foarte important, să asigure premisele unei dezvoltări economice viitoare.

Revenind însă la "negocierea" ratată de la Bruxelles, care este raţiunea punerii pensiilor ca punct central al revenirii economice a României? Oare să încerce guvernanţii să compenseze emigrarea forţei de muncă din cauze economice? În loc să vină cu măsuri pentru stimularea întoarcerii voluntare în ţară a forţei de muncă, ei îi asupresc mai tare pe cei aflaţi la sfârşitul carierei şi se îndreaptă spre prelungirea vârstei de pensionare.

În concepţia noastră, a PSD, aceasta înseamnă, în primul rând, infrastructura rutieră şi feroviară. Vorbim degeaba despre competitivitatea producţiei româneşti dacă nu avem cum să aducem materii prime sau să exportăm produse finite. Însă, marile proiecte de infrastructură nu înseamnă să facem un metrou pe dealuri, pe bază de aroganţe locale, şi nici să facem două autostrăzi paralele! Trebuie să avem în vedere un principiu de mare bun-simţ, şi anume dezvoltarea echitabilă a tuturor regiunilor României! Este complet inadmisibil ca acest program vital pentru ţara noastră să concentreze cea mai mare parte a investiţiilor în cele mai dezvoltate regiuni ale României! Ce logică a sustenabilităţii au găsit actualii guvernanţi în a investi mai mult în zone care oricum sunt mai dezvoltate? Coerenţa şi coeziunea unei ţări sunt date de forţa economică similară în diferite regiuni.

De aceea, mă văd nevoit să militez din nou în favoarea finanţării cu prioritate a infrastructurii rutiere şi feroviare din nord-estul României! Este suficient să daţi o căutare pe internet să vedeţi "deşertul" de autostrăzi din această regiune! Cum vă imaginaţi că vor veni marii investitori în producţie industrială într-o zonă unde doar un singur drum european vine din Vest? Un singur drum care nici măcar nu are două benzi întregi pe sens! Un adevărat drum al morţii, unde au decedat români aproape în fiecare săptămână! Iar acest Guvern al ruşinii nu este în stare să găsească finanţare pentru 38 de km. de autostradă, A8, între Leţcani şi Târgu Frumos.

Şi, apropo de "viziunea" şi principiile actualilor guvernanţi! L-am auzit, cu stupoare, pe vremelnicul premier Florin Cîţu spunând public, cu ţâfnă şi aroganţă exagerată, că, deşi s-a văzut cu preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, şi a auzit propunerile noastre pentru PNRR, nu este dispus să negocieze absolut nimic şi nici să aducă proiectul în Parlament, fiindcă ei sunt la guvernare şi îşi asumă tot! Haideţi să ne aducem aminte câteva realităţi palpabile:

PSD a câştigat alegerile cu cel mai mare procent de voturi obţinute de la români.
Domnul Cîţu a ajuns cu greu premier într-o alianţă care scârţâie săptămânal din toate balamalele, când ba un ministru, ba altul apare public cu gafe, bâlbe şi incoerenţe administrative.
USR reprezintă doar vreo 15% din votanţi, iar PNL cu câteva procente în plus. Care este legitimitatea lor de a refuza orice propunere din partea celorlalte partide politice?

Mă văd nevoit, încă o dată, să vă atrag atenţia din nou asupra caracterului urgent al găsirii unei căi de consens naţional pe PNRR, o şansă pe care România pare să o rateze din cauza incompetenţei şi aroganţei unor administratori temporari!

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Eşec total al Guvernului Dreptei în asigurarea unei vieţi decente pentru toţi românii"

Analiza pieţei muncii din România, cuprinsă în Strategia pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027 arată o imagine apocaliptică a sărăciei severe care va lovi ţara în următoarea perioadă.

Guvernul PNL - USR PLUS - UDMR, condus de domnul Cîţu, recunoaşte oficial, într-un document asumat de propriul executiv, că piaţa muncii din România se va prăbuşi în urma eşecului măsurilor pe care le-au luat în acest domeniu.

Guvernele Dreptei, conduse de Orban, şi actuala Coaliţie a Austerităţii Naţionale nu au reuşit să creeze noi locuri de muncă sau măcar să le garanteze românilor actualele slujbe. Acum anunţă că urmează o creştere accelerată a şomajului, dispariţia unui număr important de locuri de muncă şi creşterea migraţiei externe a forţei de muncă. Citez din Proiectul Strategiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027: "Continuarea şi accentuarea migraţiei şi mobilităţii externe a forţei de muncă, un ritm scăzut de creare de noi locuri de muncă, dispariţia unor locuri de muncă şi creşterea numărului de şomeri, subfinanţarea măsurilor active şi a altor intervenţii dezvoltate pentru piaţa muncii, creşterea neconcordanţei dintre competenţele persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi cerinţele angajatorilor, creşterea decalajelor de remunerare faţă de alte ţări, creşterea sărăciei în muncă, un nivel ridicat de sărăcie şi excluziune socială, scăderea ridicată a activităţilor economice în anumite sectoare economice şi vulnerabilitatea acestora în perioada post-pandemie, creşterea diferenţelor economice şi financiare dintre mediul urban şi rural, instabilitatea financiară".

Toate aceste pasaje pe care vi le-am prezentat sunt recunoscute oficial, într-un document asumat de actuala coaliţie de guvernare. La toate aceste nenorociri, făcute publice chiar de cei care ne conduc astăzi, respectiv PNL - USR PLUS - UDMR, se adaugă o creştere galopantă a inflaţiei şi o îngheţare a veniturilor.

Vreau să trag un semnal de alarmă, aici, în Parlamentul României, cu privire la dublarea alarmantă a scumpirilor la utilităţi publice şi alimente de bază, în timp ce veniturile românilor sunt blocate.

În timp ce Banca Naţională a României a anunţat că inflaţia va ajunge la 4,1%, la finalul anului, adică dublu faţă de estimarea iniţială, Guvernul Cîţu a declarat oficial, în ultima variantă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă prezentat la Bruxelles, că va îngheţa toate salariile şi pensiile în următorii 3 ani, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a românilor se va prăbuşi în acelaşi timp cu creşterea explozivă a preţurilor. Pentru români va fi crunt! Energia electrică s-a scumpit cu 50%, preţul gazelor naturale va creşte de la 1 iulie cu 25%, iar alimente de bază s-au scumpit deja cu peste 15%.

Cu cinism şi cu dispreţ faţă de nevoile românilor, premierul Cîţu i-a promis preşedintei Comisiei Europene că salariile, pensiile si alocaţiile vor rămâne îngheţate până în anul 2024. Acesta este angajamentul luat în faţa Comisiei Europene pentru a primi derogare pe procedura de deficit excesiv până în 2024. Aşadar, nu poţi trâmbiţa triumful negocierilor pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, sacrificând 10,5 milioane de persoane, a căror putere de cumpărare scade abrupt. Este evident în acest moment că puterea de dreapta nu poate guverna România decât pe datorie şi că duce economia către o pandemie monetară şi o criză economică şi socială.

În calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, cer demisia Guvernului pentru că este evident că nivelul de trai al românilor, pensiile, alocaţiile şi salariile vor creşte doar dacă premierul Cîţu şi coaliţia PNL - USR PLUS - UDMR vor pleca de la guvernare.

Doamna Maria Stoian:

"Transparenţa salarială şi egalitatea de şanse"

Dreptul la egalitatea de remunerare între femei şi bărbaţi pentru aceeaşi muncă sau pentru o muncă de aceeaşi valoare este un principiu fundamental al Uniunii Europene încă de la Tratatul de la Roma din 1957.

În 2014, Comisia Europeană a adoptat o recomandare referitoare la consolidarea principiului egalităţii de remunerare între bărbaţi şi femei prin transparenţă, însă asigurarea respectării, în practică, a acestui principiu rămâne o provocare majoră în Uniunea Europeană.

Comisia Europeană a prezentat, la începutul lunii martie a acestui an, o propunere privind transparenţa salarială, menită să asigure faptul că femeile şi bărbaţii din UE primesc salarii egale pentru o muncă egală.

Această propunere stabileşte măsuri de asigurare a transparenţei salariale, cum ar fi informarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, referitor la salariul pe care urmează să îl primească, dreptul de a cunoaşte nivelurile de remunerare ale lucrătorilor care prestează aceeaşi muncă. De asemenea, propunerea facilitează accesul la justiţie şi consolidează mijloacele prin care lucrătorii îşi pot revendica drepturile, inclusiv dreptul la despăgubiri pentru discriminare salarială.

Pandemia a dat înapoi ani de progrese în privinţa egalităţii de gen.

Noile reglementări au în vedere şi impactul pandemiei de COVID-19 atât asupra angajatorilor, cât şi asupra femeilor, care au fost mult mai afectate.

Acestea vor spori gradul de sensibilizare cu privire la condiţiile de remunerare din cadrul întreprinderilor şi le vor oferi angajatorilor şi lucrătorilor mai multe mijloace pentru a combate discriminarea salarială la locul de muncă.

Măsurile vor aborda o serie de factori importanţi care contribuie diminuarea diferenţei de remunerare existente şi sunt deosebit de relevante în contextul pandemiei de COVID-19, care a accentuat inegalităţile de gen, expunând femeile la un risc mai mare de sărăcie.

Conform declaraţiei ministrului muncii, Raluca Turcan, femeile au plătit un cost al crizei COVID mai mare decât bărbaţii. Numărul femeilor şomere din România a crescut cu 50% din cauza pandemiei, în timp ce ponderea bărbaţilor şomeri este de 16%.

Diferenţa de gen nu este doar subiect de dezbatere teoretică, ci are consecinţe concrete economice, producând anual pierderi în toate statele din UE.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: "Munca egală merită o remuneraţie egală. Iar pentru a asigura o remuneraţie egală, este nevoie de transparenţă. Femeile trebuie să ştie dacă angajatorii le tratează în mod echitabil, iar atunci când nu este cazul, ele trebuie să aibă puterea să se lupte şi să obţină ceea ce merită".

România a făcut progrese mari în privinţa egalităţii de gen, însă atunci când analizăm statisticile, realizăm că mai sunt multe de făcut şi că inegalităţile de gen rămân în societatea românească.

Ziua de 8 mai a fost declarată Ziua Naţională a Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi, în România, din 2015.

Vasilică Toma - declaraţie politică: Acum ştim de ce Guvernul PNL - USR ascunde adevăratul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României! Azi se lichidează CFR Marfă, mâine se lichidează România!;

Domnul Vasilică Toma:

"Acum ştim de ce Guvernul PNL - USR ascunde adevăratul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României! Azi se lichidează CFR Marfă, mâine se lichidează România!"

"În documentul transmis pe 11 martie 2021, autorităţile române s-au angajat să privatizeze ROFERSPED după ce aceasta primeşte activele necesare de la CFR Marfă". (Comisia Europeană, 11 mai 2021, către Reprezentanţa permanentă a României la Uniunea Europeană)

Fapte:

1. Plan masiv de concediere în masă

Decizia Directorului General CFR Marfă nr. 123/07.05.2021: s-a hotărât disponibilizarea a 1.400 angajaţi din întreaga companie şi s-a dispus întocmirea listelor cu personalul ce va fi concediat începând cu data de 5 iulie 2021.
În prezent, CFR Marfă are 4.814 angajaţi. Din structura centrală a companiei, care îndeplineşte un rol exclusiv administrativ, vor fi concediaţi doar 8% dintre angajaţi.
Marea parte a personalului care urmează să fie concediat reprezintă exact personalul productiv din centrele zonale şi reprezintă 30% din totalul angajaţilor CFR Marfă.
Programul de Reorganizare şi Restructurare a CFR Marfă, document de 82 de pagini - aprobat de Directorul General al CFR Marfă, Mihai Frăsinoi, în ultimii ani, directorul general adjunct al marelui competitor al CFR Marfă, SC Unicom Tranzit, al cărui frate face parte din conducerea altui mare operator de transport de marfă -, şi avizat juridic, rămâne un document secret, ţinut departe de ochii muritorilor de rând, chiar dacă, pentru ei, se pregătesc concedieri şi privatizări mascate.

2. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, folosit drept instrument de distrugere a ultimelor active de stat şi fals motiv pentru privatizări forţate şi mascate. Autorităţile române şi-au luat angajamente secrete în faţa Uniunii Europene! Încă de anul trecut.

Scrisoarea Comisiei Europene din 11 mai 2021 către Reprezentanţa permanentă a României la Uniunea Europeană devoalează planul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi al Guvernului de a lichida definitiv CFR Marfă.

Iată schema Guvernului PNL - USR:

CFR Marfă îşi transferă activele companiei ROFERSPED. Ele includ 22% din vagoanele CFR Marfă şi 27% din locomotivele sale. În medie 23% din capitalul rulant al CFR Marfă.
Niciun angajat nu este transferat direct de la CFR Marfă la ROFERSPED, care îşi angajează personalul de pe piaţă.
ROFERSPED nu primeşte contracte de la CFR Marfă, îşi creează propriul portofoliu.

În prezent, CFR Marfă deţine 98% din compania care îşi primeşte activele în cadrul planului de recuperare actualizat, ROFERSPED.

În conformitate cu planul de recuperare actualizat, CFR Marfă îşi transferă mai întâi acţiunile deţinute de ROFERSPED către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din România. Ulterior, Ministerul transferă activele recuperate de la CFR Marfă către ROFERSPED în schimbul capitalului propriu.

După finalizarea recuperării parţiale în natură, autorităţile române lichidează CFR Marfă, care îşi încetează activităţile şi iese de pe piaţă.

3. "În loc să gândească soluţii şi să-şi propună să recupereze cota de piaţă pierdută între 2014-2020 - 54,81% în 2014, faţă de 29,29% în 2020 -, în procent de peste 25%, preferă o abordare simplistă şi pliază personalul, prin disponibilizare, la cota de piaţă actuală, cu toate că CFR Marfă are resurse tehnice, personal calificat şi experienţă infinit mai mare decât concurenţa (cea care a preluat cota de piaţă pierdută de CFR Marfă).

Din analiza datelor puse la dispoziţie în programul de restructurare - obţinut pe surse, şi nu oficial, cum ar fi fost firesc -, mai precis tabelul şi graficul evoluţiei cotei de piaţă în transporturile feroviare, rezultă că, atunci când a existat preocupare la CFR Marfă şi voinţă managerială, recuperarea cotei de piaţă a fost posibilă.

Exemple:

anul 2011 - s-au recuperat 2,5% (60,5% în 2011, faţă de 58,0% în 2010)
anul 2014 - s-a reuşit menţinerea cotei de piaţă (54,81% în 2014, faţă de 54,78% în 2013)
anul 2017 - s-a reuşit recuperarea a 2% (48,17% în 2107, faţă de 46,16% în 2016)

Prin parcurgerea analizei cotei de piaţă, se constată că pierderea anuală este, începând cu anul 2000 şi până în prezent, în medie de 3%, cu excepţia dezastruosului an 2019, când se înregistrează o pierdere abruptă de 13%, care, în indicatorul de tone transportate, înseamnă peste 6 milioane tone de marfă.

În pierderea cotelor de piaţă, CZM-urile nu sunt contributoare, neavând calitatea de a fixa un preţ de piaţă concurenţial. Stabilirea şi negocierea preţurilor este apanajul exclusiv al centralului CFR Marfă!

În ultimii ani, cantitatea totală de mărfuri transportate pe calea ferată a rămas, în general, stabilă. Preluarea cotei de piaţă de la CFR Marfă de către concurenţă a generat şi nevoie de forţă de muncă calificată care să asigure acesteia prelucrarea şi transportul mărfurilor şi care s-a recrutat de la CFR Marfă, operatorii privaţi exercitând presiuni prin diverse metode pentru preluarea de personal.

Soluţia disponibilizării de personal aplicată acum vine chiar în sprijinul concurenţei care are nevoie acută de resursă umană calificată în funcţii esenţiale. Aceasta să fie intenţia CFR Marfă atât timp cât nu are preocuparea de a recupera din cota de piaţă, măcar cea pierdută recent?!

Având în vedere că în programul de reorganizare şi restructurare s-a făcut o comparaţie cu un operator privat, luat ca model de urmat, care, la cota de piaţă de 27%, îşi susţine activitatea cu o cifră de personal de 2.300 de salariaţi, atunci, adevărata provocare pentru un management performant la CFR Marfă ar trebui să fie recuperarea cotei de piaţă de cel puţin 54%, adică cea avută în anul 2014, susţinută cu actualul personal de 4.814 salariaţi."

Şi toate aceste date tehnice de la punctul 3 de mai sus sunt furnizate chiar din interiorul reprezentanţilor CFR Marfă, absolut stupefiaţi, revoltaţi şi umiliţi, prin vocea directorului Centrului Zonal Marfă Iaşi, domnul Dumitru Anchidin! Obiecţiuni care, de altfel, au fost înaintate oficial şi conducerii CFR Marfă, care, până în prezent, le-a ignorat complet.

De altfel, eu personal, am înaintat şi o interpelare ministrului transporturilor şi infrastructurii, domnul Cătălin Drulă, solicitându-i clarificări în privinţa lichidării CFR Marfă.

Acum ştim de ce Guvernul PNL - USR ascunde adevăratul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României!

Folosindu-se de el, PNL şi USR maschează cele mai mari tunuri. Nefiind capabili să vină cu proiecte viabile şi nedorind să propună proiecte pentru români, au transformat PNRR în propriul plan de afaceri. Pentru asta, ascund adevărul şi de români, şi de Comisia Europeană, în faţa căreia îşi iau angajamente secrete întemeiate pe propriile interese. În condiţiile în care şi Comisia Europeană le cere explicaţii şi date clare, PNL şi USR preferă să aducă justificări false.

Azi este vorba de CFR Marfă, companie etalon pentru România.

PNL şi USR, dacă aţi fi vrut să ajutaţi la modul real CFR Marfă, aţi fi venit în faţa românilor şi UE cu un proiect viabil de dezvoltare, profitând de toate avantajele date de tranziţia verde şi digitalizare. În schimb, folosiţi o schemă ascunsă de privatizare, oferind pe tavă patrimoniul românesc companiilor cliente.

Mâine, folosindu-vă mârşav de acelaşi PNRR care ar fi trebuit să fie şansa noastră, a tuturor, la redresare, oferiţi pe tavă tot ce a mai rămas românesc în ţara asta în schimbul sinecurilor pe care le aveţi asigurate pentru tot restul vieţii.

Veţi face concedieri în masă pe care le veţi numi restructurări necesare.

Veţi închide firme româneşti pe care le-aţi îngenuncheat şi le veţi pune jugul final al falimentului, timp în care veţi motiva cu acelaşi PNRR şi aceeaşi nevoie de dezvoltare, a companiilor străine care vă susţin.

Veţi îngheţa pensiile şi salariile pe baza altor angajamente secrete şi interese care vă aparţin exclusiv.

Veţi mări taxele şi impozitele, cu aceeaşi motivaţie mincinoasă şi pe baza aceloraşi angajamente.

Veţi creşte preţurile. Veţi distruge tot, până la ultima suflare şi ultima fărâmă! Iar după ce v-aţi umplut buzunarele, cât pentru 100 de generaţii, veţi pleca fără nicio remuşcare, lăsând un popor mai sărac ca niciodată şi o ţară aservită complet sponsorilor dumneavoastră, căreia îi va lua 100 de generaţii să îşi revină. Timp în care, generaţiile dumneavoastră se vor bucura de prosperitatea plătită secundă de secundă de generaţiile noastre.

Nu PNL şi USR, nu Uniunea Europeană este vinovată pentru mizeria în care vreţi să transformaţi România şi sclavia la care vreţi să forţaţi românii!

Nu Uniunea Europeană şi PNRR sunt vinovaţi că vreţi să vindeţi România, că mergeţi la Bruxelles şi vă luaţi angajamente false, că nu spuneţi adevărul şi că vă folosiţi de tot ce puteţi ca să vă luaţi tainul.

Nu Uniunea Europeană şi PNRR sunt vinovaţi că vă folosiţi poziţia pentru a face lobby celor care vă plătesc!

Nu mai găsiţi mereu ţap ispăşitor în opoziţie sau UE! De data asta, nu mai merge aşa! De data asta, ceea ce faceţi şi vreţi în continuare să faceţi vă autoincriminează fără niciun drept de apel.

Nu ne trebuie prea mult ca să înţelegem ce vreţi să faceţi din noi toţi şi din această ţară! CFR Marfă este exemplul!

Daniel Tudorache - declaraţie politică: Furtul legalizat al Guvernului PNL - USR PLUS din banii pensionarilor români va fi prezentat şi supus spre aprobare Comisiei Europene;

Domnul Daniel Tudorache:

"Furtul legalizat al Guvernului PNL - USR PLUS din banii pensionarilor români va fi prezentat şi supus spre aprobare Comisiei Europene"

Ministrul muncii şi protecţiei sociale, Raluca Turcan, a promis o reformă a sistemului de pensii şi o recalculare a acestora, deşi miniştrii liberali de resort, din ultimul an şi jumătate, au ignorat cu desăvârşire prevederile Legii nr.127/2019 privind sistemul de pensii public de pensii, în vigoare din iulie 2019, care prevăd faptul că "Pensiile stabilite în fostul sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001, devenite pensii conform prevederilor art. 157 alin. (1), se recalculează, din oficiu, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

O altă "reformă" a sistemului de pensii este prevăzută în PNRR. Guvernul austerităţii va prezenta Comisiei Europene modalitatea de furt legalizat din drepturile salariale ale pensionarilor.

Prin PNRR, Guvernul se angajează în faţa Comisiei Europene cu următoarele propuneri, în detrimentul românilor care au contribuit o viaţă întreagă la sistemul public de pensii:

Creşterea stagiului de cotizare de la 15 la 25 de ani;
Cheltuielile cu pensiile vor fi menţinute la acelaşi nivel, respectiv nu sunt preconizate creşteri ad hoc ale pensiilor pe termen scurt şi mediu;
Introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viaţa profesională, dincolo de vârsta normală de pensionare. Cu alte cuvinte, creşte vârsta de pensionare;
Introducerea unui nou sistem de calcul al pensiilor bazat pe o formulă stabilă şi o indexare automată a pensiilor cu rata inflaţiei, în timp ce este eliminat indicele de corecţie. Eliminarea indicelui de corecţie va face ca toate pensiile să fie mai mici decât cele aflate în plată, întrucât acel indice de corecţie este 50% din creşterea reală a salariului mediu pe economie, care înseamnă ceva în plus la creşterea anuală a pensiilor.

În calcule s-a inclus şi suma totală plătită atât la Pilonul 1 (21,25%), dar şi la Pilonul 2 (3.75%), deoarece în cazul majorării vârstei de pensionare, pensia o să vină mai târziu.

Presupunând că vârsta de pensionare se va ridica la 68 sau 69 de ani în cazul bărbaţilor şi la 65 de ani în cazul femeilor, iar speranţa de viaţă va fi nu de 75 de ani, ca în prezent, ci de 77 de ani. Cei care au trăit doar cu salariul minim vor primi o pensie derizorie, minimă, deşi au plătit în decursul anilor sume de ordinul sutelor de mii de lei la buget, iar cei care au trăit cu salariu mediu vor avea o pensie nu minimă, dar oricum derizorie, care nu poate permite un trait decent.

De ce furt legalizat? Pentru că 30-35 de ani românii au plătit sute de mii de lei la buget, iar apoi beneficiază de o pensie hilară care nu poate asigura un trai decent, asta pentru că cei de la putere, restrângerea tuturor drepturilor românilor le numesc "reforme".

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Parcursul pro-european al Republicii Moldova este şi în responsabilitatea României"

Republica Moldova are, din noiembrie 2020, prima femeie preşedinte. Maia Sandu este, fără îndoială, o garanţie fermă pentru parcursul european al Republicii. Cu toate acestea, alegerile parlamentare anticipate, din luna iulie, trebuie să fie corecte, transparente şi să conducă la consolidarea democraţiei şi a statului de drept. Am încredere că opţiunile electorale ale fraţilor noştri de peste Prut vor conduce la o victorie detaşată a forţelor politice democratice, care să traseze drumul irevocabil al românilor de pretutindeni în marea familie europeană. Din păcate, prea mult timp după câştigarea independenţei de stat, Republica Moldova a fost împiedicată să-şi urmeze destinul istoric. Am speranţa că, din această vară, după alegerile parlamentare, situaţia politică de peste Prut va fi una cu totul favorabilă valorilor şi principiilor europene.

Pentru a reuşi pe dificilul drum al aderării la Uniunea Europeană, Republica Moldova are nevoie de sprijin consistent, direct şi real. Ori, acest sprijin nu poate să vină decât din partea României. Oare cine poate să ştie mai bine decât noi care sunt dificultăţile construirii unei economii competitive pe ruinele fostei economii comuniste? Oare cine poate să cunoască mai bine ca noi cât de dureros este procesul de tranziţie şi de transformare sistemică a administraţiei publice locale şi centrale, a sistemului de învăţământ, a celui de sănătate, a sistemului fiscal şi a modului de lucru pe bază de proiecte şi finanţări multianuale? Din fericire, România a acumulat o experienţă îndelungată în procesul de modernizare, reformare şi îndeplinire a condiţiilor de aderare la Uniunea Europeană, care poate fi extrem de utilă Chişinăului.

Aşadar, pe lângă sprijinul umanitar constant şi consistent pe care Guvernul Orban şi Guvernul Cîţu l-au acordat românilor din Republica Moldova în contextul pandemiei COVID-19 şi al campaniei de vaccinare, cred că se impune ca în perioada imediat următoare să acordăm asistenţă tehnică şi financiară fraţilor noştri români pentru a facilita şi accelera reformele structurale de care ţara are nevoie.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este cea mai bună opţiune pentru toţi românii şi singura cale posibilă pentru asigurarea unui trai mai bun. Numai cine nu vrea să vadă nu percepe schimbările majore din România şi prosperitatea de care ne bucurăm după aderarea la UE. Aşadar, parcursul european al Republicii Moldova depinde şi de Chişinău, dar şi de noi, fraţii români din ţara mamă.

Domnul Vasile Cîtea:

"Turcan şi Cîţu, cea mai fidelă copie a personajului Pinocchio!"

Problema socială a indexării pensiilor sau a măririi valorii punctului de pensie va rămâne de actualitate şi în următorii ani, până la debarcarea acestui Guvern liberal care a declarat, încă de la învestire, război atât pensionarilor, cât şi copiilor României.

Din declaraţiile Domniilor Lor aflăm că ţinta de deficit de 7% nu poate fi menţinută din cauza calendarului indexării pensiilor, precum şi din cauza actului normativ ce ar fi impus dublarea alocaţiilor de stat pentru copii.

În realitate, acest Guvern a început telenovela creşterii punctului de pensie în momentul în care a decis să devină un Guvern care dispreţuieşte principiul legalităţii şi statul de drept. Evident că nu am putut uita de efectele actului normativ votat de Parlamentul României care presupunea creşteri ale punctului de pensie, creşteri blocate de Guvernul liberal.

Domnul Cîţu este un mincinos de speţă îndoielnică, un mincinos care îşi bate joc de pensionarii României pe care îi consideră piatra de moară pentru ţinta de 7% de deficit bugetar.

Cu toate acestea, la data de 1 decembrie 2020, cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare, ministrul finanţelor de atunci, acelaşi domn Cîţu, afirma că, în anul 2021, pensiile vor creşte cu 8,1%, pe un calendar strict de 4 ani, 2021-2024, creşterea totală fiind undeva la 46% pe toată această perioadă.

Mai concret, domnul Cîţu anunţa, cu 6 zile înainte de data alegerilor, că, în anul 2024, punctul de pensie va ajunge la valoarea de 1.841 lei, anul 2021 marcând o creştere de peste 100 de lei, de la 1.442 lei, la 1.559 lei, în situaţia în care pensia medie din România se situează la valoarea de 1.436 lei, ceea ce plasează în jur de 20% din seniorii noştri riscului sărăciei.

Discuţia viza un context în care pentru 9 pensionari cotizează 10 angajaţi, trendul numărului de angajaţi în raport cu numărul pensionarilor fiind în scădere.

În februarie 2021 apare anunţul că pensiile nu vor mai creşte în anul curent din cauza dificultăţii de a ţine ţinta de deficit de 7%, încercându-se o diversiune cu o nouă temă care să apară în discuţie, anume intenţia majorării stagiului minim şi complet de pensionare odată cu creşterea speranţei de viaţă la români.

Pe data de 12 martie 2021, coaliţia de guvernare schimbă macazul şi spune că pensiile vor creşte cu 3,89%, în primă fază, menţinându-se calendarul bianual de creştere a punctului de pensie.

Luna aprilie a venit însă cu alte minciuni, Guvernul anunţând că vă recalcula peste 5 milioane de pensii, astfel încât pensiile românilor vor fi mai mari, doar în urma recalculării, cu sume între 200 şi 400 de lei, ţinându-se cont, în plus, de elementele suplimentare de contributivitate.

Entuziasmul creşterii pensiilor a fost rapid curmat în luna mai, luna curentă, când au apărut, pentru opinia publică, realităţile PNRR-ului şi a surselor de finanţare care presupun, de fapt, un plan de austeritate de tip FMI ce duce la îngheţarea pensiilor, salariilor şi alocaţiilor pentru următorii 5 ani.

Această politică demonstrează că premierul Cîţu este un om pentru care empatia şi respectul faţă de seniori nu există.

Mihai Weber - declaraţie politică ce se referă la urgentarea intrării în vigoare a prevederilor Legii consumatorului vulnerabil.

Domnul Mihai Weber:

Avem un Guvern care, cu mult populism, încearcă să-i convingă pe români că îi pasă, că singura sa grijă nu este aceea de a-şi satisface interesele şi clientela politică, ci să contribuie la bunăstarea poporului şi să vegheze la ocrotirea celor săraci. Ei bine, Legea consumatorului vulnerabil, în forma pe care ne-a prezentat-o Guvernul, este dovada cea mai bună că lucrurile stau tocmai pe dos.

Acest act normativ nu numai că are mari lacune, pe care PSD va încerca să le corecteze susţinând modificările necesare, astfel încât toţi cei cu venituri mici să poată primi un sprijin real, care să-i ajute efectiv sa facă faţă scumpirilor la energia electrică şi la gaze, dar susţine şi o mare aberaţie - intrarea în vigoare a prevederilor legii abia din luna septembrie a anului 2022.

Aşadar, Guvernul Cîţu vine şi ne propune să votăm o lege care să intre în vigoare peste aproximativ un an şi jumătate, chipurile pentru a proteja anumiţi oameni. Însă, ceea ce nu spune Guvernul Cîţu este că toţi aceşti consumatori vulnerabili, pe care încercăm să îi protejăm, vor mai rămâne vulnerabili încă o iarnă, iarna 2021-2022, în condiţiile majorării consistente a preţurilor la gaze şi curent electric, a creşterii inflaţiei, a scăderii puterii de cumpărare şi a îngheţării tuturor veniturilor.

Este foarte clar că, de fapt, puterea actuală doreşte să marcheze doar la capitolul imagine, amânând însă măsurile concrete şi, ceea ce este cel mai important, plata acestor subvenţii pentru consumatorii vulnerabili. PSD va susţine ca legea să se aplice încă din septembrie anul acesta, astfel încât persoanele cu venituri mici să beneficieze de un ajutor real la plata facturilor pentru căldură şi curent.

Vorbim despre persoane care au venituri reduse şi care trăiesc la limita sărăciei, pentru care un an şi jumătate înseamnă enorm. Noi, cei care am jurat să legiferăm pentru cetăţenii României, avem datoria să rectificăm toate aceste anomalii legislative, să facem legi bune, drepte şi aplicabile. Iată de ce fac apel la dumneavoastră să susţineţi propunerea PSD, de aplicare a legii din septembrie 2020, pentru că, dacă există voinţă politică, normele de aplicare pot fi finalizate şi pot intra în vigoare în timp util.

Camera Deputatilor

Dezbateri parlamentare

Sedinta Camerei Deputatilor din 26 mai 2021

Sedinta Camerei Deputatilor din 26 mai 2021

Camera Deputatilor

Adresa postala

Legaturi utile